Home » Politica & Doctrine »Societate/Life »liberalism » Citesti:

De ce nu s-a mobilizat electoratul liberal?

Dragos Filipescu decembrie 14, 2016 Politica & Doctrine, Societate/Life, liberalism
13 comentarii 1,521 Vizualizari

“Infrangere zdrobitoare, dezastru electoral, catastrofa”. Astfel a fost reflectat in media rezultatul obtinut in alegeri de partidele de dreapta, in primul rand de PNL. De cealalta parte, PSD isi auto-aplauda reusita, datorata desigur programului “coerent” si patriotic, iar dl. Dragnea a fost cel mai transant : “intre Liviu Dragnea si Dacian Ciolos, poporul a decis!”.

La ora scrierii acestor randuri, avem rezultatele aproape finale – 99,82% din voturi sunt numarate si centralizate. Procentele se cunosc. Pe baza cifrelor comunicate de BEC, facand o simulare strict matematica, ajungem la o concluzie interesanta. O majoritate (e drept, la limita) a dreptei in Parlament ar fi fost posibila daca dreapta ar fi mobilizat la vot inca 540.000 de alegatori. Pare mult, dar tradus in procente, ar fi insemnat o rata de participare la vot cu 3% mai mare (42,44% fata de 39,49% cat s-a inregistrat duminica), o mobilizare cu 17,3% mai mare a electoratului de dreapta si un scor final cumulat pentru partidele de dreapta  mai mare cu cca 3,9%.

Altfel spus, in cazul in care aceste lucruri s-ar fi intamplat, partidele de dreapta plus grupul minoritatilor ar fi avut in Parlament o majoritate – problematica, la limita – si, din calcule, doar la Camera, nu si la Senat. Dar totusi o majoritate care ar fi oferit sansa ca Dacian Ciolos sa ramana in continuare prim-ministru. Au lipsit mai putin de 4 procente…

De ce mobilizarea electoratului PNL a fost atat de slaba?

Fac precizarea inca de la inceput ca imi propun sa analizez performanta slaba a PNL, care a facut diferenta, deoarece – in opinia mea – celelalte partide de dreapta au obtinut rezultate chiar laudabile in conditiile date : USR, partid infiintat de doar cateva luni, a obtinut aproape 9% si este a treia forta politica a tarii. UDMR si PMP apareau constant in sondaje cu mai putin de 5% din optiuni; in cele din urma au depasit pragul si au ajuns in Parlament, au obtinut maximul a ceea ce puteau obtine.

Ne amintim ca dupa triumful din noiembrie 2014, cand PNL a reusit pentru prima data in istorie sa castige alegerile prezidentiale, partidul avea un scor in sondaje de peste 40%. Klaus Iohannis a castigat atunci alegerile cu doua mesaje importante : lupta anti-coruptie si innoirea clasei politice (el fiind perceput ca provenind oarecum din afara “sistemului”). De atunci, putem spune ca a continuat lupta anti-coruptie (fara discriminare, ajungand chiar la varful PNL, fostul partid al presedintelui), nu insa si reforma interna a PNL. Evident, nici a PSD, dar electoratul pesedist este totusi mai putin exigent in aceasta privinta. In ceea ce priveste performanta guvernului Ciolos, sustinut de PNL, aceasta a fost una decenta si chiar foarte buna in termeni de crestere economica, iar nivelul de trai – daca nu a crescut spectaculos, nu a coborat oricum sub nivelul din 2014. Existau deci unele premise pentru o performanta electorala rezonabila, care sa permita continuarea guvernarii Ciolos, sustinuta de PNL si USR, cu sprijinul probabil al UDMR si PMP.

Si totusi acest lucru nu s-a intamplat. Ce a putut determina scaderea la jumatate a PNL in optiunile electoratului activ, in numai 2 ani? Ce a lipsit ?

1. Liderii. In Romania si nu numai, electoratul de regula este mobilizat la vot prin argumente emotionale – un lider charismatic, un mesaj puternic – si mai putin prin argumente rationale – program / ideologie. Programele “zac” scrise undeva pe site-uri si, evident, promit bani si fericire. Liderul insa se identifica cu imaginea partidului si este adesea locomotiva sa electorala. PNL nu(mai) are lideri. Alina Gorghiu a fost de la bun inceput o solutie provizorie, pana la alegerea unei conduceri a marelui PNL unificat. Vasile Blaga are probleme penale si s-a retras, fara a se mai implica in campanie. Un lider potrivit ar fi fost Dacian Ciolos, cu o echipa de conducere dupa chipul si asemanarea sa, dar premierul – sub influenta unor sfaturi naïve sau “otravite” – a refuzat sa intre in politica de partid. Consecventa sa este de apreciat, dar rezultatul concret a fost cel care s-a vazut duminica.

Un partid care in doar 5 ani pierde 3 lideri puternici, reprezentativi la vremea lor, trece printr-un soc din care isi revine cu greu. In perioada 2009-2014, din motive diferite, fostii presedinti ai PNL Calin Popescu-Tariceanu, Crin Antonescu si Klaus Iohannis au parasit conducerea PNL si chiar partidul. Liberalii au mai trecut printr-o situatie identica in perioada 1927-1933, cand au pierdut 3 lideri cu greutate : Ionel Bratianu, unul din fondatorii Romaniei Mari, a incetat din viata in 1927, fratele sau Vintila Bratianu in 1930 ; I.G.Duca asasinat de extremisti in 1933. Dupa 1933, conducerea partidului a revenit lui Constantin (Dinu) Bratianu, dar PNL nu a mai fost acelasi, slabiciunea interna si disidentele nu au intarziat sa apara. Desigur, fata de situatia actuala a PNL, proportiile sunt altele, liderii sunt altii, dar efectul asupra fortei partidului este asemanator.

2. Mesajul de forta. In alegerile din 2004 sau 2014, dreapta a avut castig de cauza si datorita unor mesaje clare, puternice. In 2004 a fost cota unica – o spectaculoasa (si imediata) reducere a procentului de impozitare la 16%. In 2014 mesajul a fost axat preponderent pe lupta anti-coruptie si reinnoirea clasei politice. In mod imprevizibil, se pare ca o mare parte dintre romani au ajuns sa considere ca prea multa anti-coruptie strica, mai ales daca ea ajunge sa afecteze pe liderii lor de suflet (inca o data, emotionalul invinge ratiunea). Mesajul anti-coruptie a pierdut din forta si din impactul asupra alegatorului, iar PNL nu a gasit un mesaj nou, adaptat imprejurarilor, ci s-a bazat exclusiv pe imaginea buna a unui lider din afara partidului (“Romania Inainte cu Dacian Ciolos”).

3. Lipsa reformei interne a PNL. Aceasta problema afecteaza toate partidele si este unul din factorii care au potentat cresterea USR, partid nou. Dezamagirea a fost cu atat mai mare cu cat – dupa victoria lui Iohannis in 2014 – asteptarile erau foarte ridicate. PNL insa nu a putut gasi in interiorul sau un lider autentic, care sa schimbe si sa dinamizeze partidul, electoratul asteptand in zadar sa vada oameni noi, cu abordari mai pragmatice, curajoase, in locul vechii elite, cam prafuite si parca din ce in ce mai autiste. Persista impresia ca, de multe ori, PNL isi gandeste strategiile si isi alege liderii in functie de ceea ce isi doresc in primul rand membrii partidului si nu de ceea ce asteapta electoratul.

Desigur, exista oameni onorabili in vechea garda a PNL, dar electoratul de dreapta este pretentios, iar potentialul electoral al vechilor lideri este epuizat. Unii au in trecutul lor episodul USL, altii au fost legati de Traian Basescu, altii au probleme de imagine din diverse motive. Partidul nu s-a omogenizat dupa fuziune, lipsa unui lider cu autoritate, acceptat si asumat de toti liberalii, dar si cu prestigiu in ochii romanilor, a accentuat problema. Si cu siguranta a afectat mobilizarea si motivarea activului din teritoriu in timpul campaniei.

Atitudinea conducerii PNL a fost atat de inerta, incat au cedat PSD initiativa inclusiv in ceea ce priveste masurile de reforma fiscala, cum a fost cazul desfiintarii celor “102 taxe”, de fapt o viclenie cu tinta populista, dar cu un impact care a facut ca multi alegatori cu grad ridicat de instruire si din mediul urban sa voteze PSD.

4. Dezbinarea dreptei, lipsa de credibilitate a unei potentiale aliante de dreapta. Daca prin “dreapta” intelegem PNL, USR, UDMR si PMP, asa cum se prefigura o eventuala coalitie pro-Ciolos inainte de alegeri, vom constata ca – daca analizam doua cate doua aceste partide – vom gasi incompatibilitati, animozitati “istorice”, orgolii. Nici nu e de mirare, avand in vedere ca aceste partide si-au disputat acelasi electorat, fara a fi aliate in campania electorala. USR tine la imaginea sa de partid curat, nou, necompromis; a atacat in egala masura PSD si PNL. PMP este Basescu, iar Basescu “se cearta cu toata lumea” si este cunoscut ca “spargator” de coalitii; UDMR este oricum partidul deschis la orice aliante, fie ele de stanga sau de dreapta. Cata credibilitate putea avea in ochii alegatorilor o eventuala coalitie de guvernare formata din aceste partide? De altfel, lipsa de unitate a dreptei a fost regula si nu exceptia dupa 1990, in timp ce stanga a fost mai mereu disciplinata si unita.

Precedentul in istoria recenta exista si in aceasta privinta. In anul 2000 dreapta era mai dezbinata ca niciodata – 4 sau 5 partide luptau intre ele si nu impreuna. Rezultatul: in perioada 2000-2004 opozitia a fost mai mult simbolica in Parlament, PSD a devenit “partidul-stat”, iar in turul 2 al alegerilor prezidentiale din 2000 am avut de ales intre Ion Iliescu si C.V.Tudor.

Trebuie mentionat ca aparitia USR a fost un fapt esential in evolutia scenei politice. USR a captat o mare parte a electoratului PNL, dar se pare ca nu a reusit sa mobilizeze segmentul inert, dezamagit de politica si traditional absenteist. Probabil nici nu avea cum sa o faca in cateva luni; foarte cunoscut in diaspora, in Bucuresti, in orasele mari si in mediile on-line, USR nu a patruns foarte bine in satele si orasele mici din provinicii.

Ca sa fim corecti pana la capat, trebuie sa spunem ca mobilizarea slaba nu a fost numai vina partidelor ci si a electoratului insusi :

5. Pasivitatea electoratului de dreapta. Desigur, motive pentru a sta acasa si pentru a “sanctiona” clasa politica au existat cu prisosinta. Problema este ca absenteismul a sanctionat partidele care sustineau continuitatea guvernarii Ciolos; PSD nu a fost sanctionat deloc. Dimpotriva, PSD a obtinut cel mai bun scor electoral de la FSN (1990) incoace. S-au confirmat inca o data toate calculele si predictiile care aratau ca – la o prezenta de peste 44-45% – sansele PSD-ALDE de a gestiona banii Romaniei (miza algerilor, pana la urma) scad semnificativ. Cu toate acestea, electoratul de dreapta nu s-a mobilizat, dovedindu-se foarte intransigent cu partidele din propriul spectru politic dar indiferent sau chiar tolerant cu tabara adversa. De ce? E o intrebare la care trebuie sa raspunda partidele politice dar si fiecare alegator in parte.

6. Interesul mai redus fata de politica in comparatie cu electoratul de stanga. In timp ce o mare parte din electoratul de stanga este dependent de politic (de guvern, de buget, de partidul care il gestioneaza, etc), cel de dreapta este mai curand individualist, preocupat de propria cariera sau de propria afacere. Faptul ca nu depinde de o alocatie bugetara si ca depinde mai putin de politica guvernului (desi asta e deseori o iluzie), face ca alegatorul de dreapta sa fie si mai putin preocupat de cine vine la putere si cine ramane in opozitie. Astfel se explica si faptul ca alegatorii interesati de scrutin se prezinta la vot in cursul diminetii, pe cand ceilalti vin pe seara, cand isi amintesc, sau nu mai vin deloc.

7. Perceptia mizei mai reduse a alegerilor parlamentare fata de cele prezidentiale. Aceasta perceptie – gresita in opinia autorului – s-a observat poate cel mai bine in rata de participare la vot din diaspora, mult mai redusa decat in 2014. Presedintele este un simbol al tarii, este imaginea ei, ceea ce amplifica dimensiunea emotionala a unui proces electoral. Liviu Dragnea si Alina Gorghiu nu sunt “personaje”, nu pot genera emotie si mobilizare la vot.

8. In fine, as mai adauga inca un factor care a contribuit la prezenta scazuta a alegatorilor de dreapta – implicarea redusa a Presedintelui. In special Ion Iliescu si Traian Basescu ne obsinuisera sa se implice puternic in campania electorala in favoarea partidelor din care proveneau. Practic, acestia aproape ca adresau public alegatorilor indemnuri de genul “Votati partidul X”.

Implicarea lui Iohannis s-a facut simtita in ultimele doua luni inainte de alegeri, fiind vizibile eforturile sale de a grabi o apropiere a lui Ciolos de PNL. Totusi, nu a fortat. Iar sentimentul general este ca – dupa alegerile din 2014 – presedintele nu a “tinut in brate” PNL; poate si in ideea de a determina partidul sa se reformeze, sa scape de imaginea de partid clientelar si baronizat (un fel de PSD mai de dreapta) si de a se orienta catre modelul unui partid de “manageri in politici publice”, meritocrat si empatic fata de cetateni. Imi ingadui sa apreciez ca abordarea Presedintelui a fost una corecta, chiar daca o sustinere informala ar fi adus PNL-ului ceva procente in plus.

Pierderea alegerilor poate fi o lectie si o oportunitate. Cu o conditie insa: viitorii lideri ai PNL sa se aplece cu seriozitate asupra fiecarei probleme, asupra fiecarei parghii care nu a functionat si – pentru fiecare – sa gandeasca solutii durabile. Asta presupune munca, efort intelectual si efort de comunicare, dar si o echipa capabila sa isi asume o asemenea sarcina.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. M spune:

    Lupta anti-coruptie e grozava, e minunata si extraordinara si ne unge la inima cand vedem cate-un hot intrand la inchisoare DAR asta se intampla rar iar pedepsele sunt mici.

    Daca un roman de rand fura o gaina, intra la inchisoare 2-3 ani. Daca un parlamentar afacerist ia mita, e protejat de “imunitate” (o fi vaccinat contra arestarii.) Daca vreun afacerist da mita si e prins, sau vreun primar ia mita si e prins, 1. dureaza o vesnicie pana cand se ajunge la o sentinta definitva si 2. pedepsele sunt mai mult simbolice. Dovada – dosarul Microsoft… Milioane delapidate, pedepse cu suspendare!!!!

    Justitie e asta?

    O sa spuneti ca asa sunt legile, ca tot parlamentarii le fac etc… Ce a pazit presa, cainele de paza al democratiei? Ce au pazit partidele din opozitie cand au fost adoptate aceste legi? Partidele astea sunt tot acolo, ele au cerut voturi in 11 decembrie… Sa ii schimbi pe pesedisti cu penelistii, cand hotii sunt si din stanga si din dreapta?!

    Da, votul conteaza, bla-bla-bla. Realitatea este ca NU conteaza. Hotii sunt in parlamentu, cum au fost si inainte de alegeri, pentru ca doar hotii au bani pentru a se inscrie pe listele partidelor, si doar hotii raman, din acelasi motiv!!

    Poate gresesc eu si e vreunul cinstit pe liste… Pe care loc? Si daca PNL voia voturi, macar sa-i fi pus pe aia cinstitii pe primele pozitii… Altfel, la ce s-au asteptat?

  2. ion adrian spune:

    Ce poti cere unui partid care prin 1991-1992 a dovedit ca nu e in stare sa organizeze fara erori o excursie cu trei autocare cu lideri din Bucuresti si nu numai la Florica la mormintele si conacul Bratienilor? Dar frumusetea este ca niciunul nu-i mai bun la o proba de acest gen. Daca le dau extemporal liderilor tuturor partidelor cu chestii politice generale si fundamentale ,ca de exemplu care este deosebirea dintre un vot de incredere si o motiune de cenzura, etc ,etc nu stiu daca 10% il trec, asa ca ce pretentii sa ai…Tara asta a progresat atat cat a progresat prin inertie caci este mai usor sa te misti decat sa stai pe loc si poate ca vorba unui mare poet:
    “De reparat se mai repara cate ceva pe undeva, fiindca pluteste peste tara pasare-albastra inima.

    • ion adrian spune:

      PS Si apropo de competenta. l vo sprijini pe Becali care azi a emis o idee cciopie dupa una lansata de mine ieri intro convorbire telefonica.Evident ca nu m-a copiat dar exista aemenea telepatii inexplicabile si este remarcabil ca el s-a gandit la asa ceva si daca pe frotispiciul patidului sau al elitelor reale (aici este aici?)va pune mottoul: “matematica este ce discuta matematicienii intre ei” ca la fotbal se pricep toti (asta o adaug eu ) eu il sprijin. :)

  3. gsg9 spune:

    Intr’o fraza: nu potzi sa mobilizezi ce nu ai…

    Si daca vrei mai dezvoltat, pe “punte”

    1. Liderii.

    noua lidera ai va duce pe culmile cele mai inaintate ale felatiei

    2. Mesajul de forta

    anticoruptia e fumata, lumea e satula si de asta

    mai ales la modul jenant de aplicare a “justitiei” la romulani: furi EUR 10 de milioane, dupa zece ani de procese iei doi ani si iesi dupa unul, banii ai pastrezi

    ia de fura o gaina, sa vezi ce prompt te rezolva cu 3 ani din care faci 2
    si gaina s’a mancat intr’o seara…

    pai asta deja nu mai e problema justitiei ca esti tu tampit sa furi numai o gaina!!!

    3. Lipsa reformei interne a PNL

    ce “elita”, ce noi membri, in toate partidele toti sunt varza, aia inteligenti, bine intentionati si capabili de a schimba ceva sunt filtratzi cu atentie ca sa nu ajunga unde trebuie

    4. Dezbinarea dreptei, lipsa de credibilitate a unei potentiale aliante de dreapta.

    dezbinarea cui?

    care dreapta

    de parca stiu aia de prin partide care’i stanga si care’i dreapta…

    dar alegatorii, stiu?

    5. Pasivitatea electoratului de dreapta

    care electorat de dreapta…

    aia majoritatea au facut stanga catre vest…

    si ce voturi s’au dus catre partidele de “dreapta” nu s’au dus pe motive ideologice ci s’au dus ori catre vreun lider/persoana cunoscuta ori prin taierea de pe lista de 8tziuni a celorlalte (tot un fel de vot negativ)

    6. Interesul mai redus fata de politica

    deci aia putzini pe picioarele lor sunt mai putin perceptibili la a fi prostitzi sa iasa la vot

    7. Perceptia mizei mai reduse a alegerilor parlamentare

    in 2014 am stat 5 ore si ceva in picioare in ploaie ca sa votez nu pe Iohanis ci puie monta, ca asta a votat diaspora

    ne scuzati ca acuma nu ne’am deranjat sa va scapam si de psd, poate ca il meritatzi :) :)

    8. implicarea redusa a Presedintelui

    mutul v-a lovit cu o tacere superioara si la romani nu prea prinde asta…

    Ma rog,

    Toata lumea face analize peste analize si se inchina cu picioarele cum de s’a putut intampla

    Altii fac liste de “punte” cu ce trebuie sa faca presedintele, ce ajutor sa primeasca de la socialistii europeni, ce consilier de top sa’si aleaga presedintele samd

    Altii fac haz de necaz si incearca sa vada partea amuzanta a lucrurilor

    Si se gasesc jde motive care mai de care mai stiintifice pe care le insira pe “punte”

    Cand de fapt problema e simpla

    PSDul are electoratul lui captiv: saracii care traiesc pe salariul minim (parca mai mult de o treime din angajati), pensionarii care fac foamea (ma rog, nu aia speciali cu pensii speciale ca si ei), bugetarii care primesc promisiuni de mariri de salarii, aia care au firme de capuseaza bugetul statului(by the way, astia sunt de stanga sau de dreapta :) ), asistatzii social

    toti astia au grija sa iasa de dimineatza pt ca de votul asta depinde supravietuirea lor si voteaza ce trebuie

    nu potzi decat sa constatzi cat de saraci si nenorocitzi sunt de se imbulzesc sa-i voteze pe cei care le mai arunca 100 de lei si le promit reduceri si cresteri (si am auzit ca au si inceput sa le amane :) )

    iar electoratul de dreapta e best described as missing

    tzara saraca cu oameni majoritar saraci, se voteaza de foame si de frica zilei de maine

    asta ca tot ai scris parca dumneata un articol relativ la ce mai bine se traieste acuma fatza de perioada odiosului si ai justificat asta cu PIBuri in numere

    PIB-ul in numere creste precum Fat Frumos, productzia la fel, iara nivelul de trai e deja prin Manhattan

    si la vot toata saracimea majoritara castiga alegerile

    pai se cam 8serva cu ochiul de sticla ca nu se prea pupa astea doua, asa’i :) :) ?

    si mai e chestie

    daca jumatate de electorat e receptiv la spaga electorala si voteaza accordingly atunci ce pretentzii sa mai ai cu lupta anticoruptie :) :) , cinste, corectitudine, platforma de dreapta in loc de ajutoare si mariri de salarii si pensii pt toata lumea samd

    si ce prost sa’ti mai bazezi mesajul electoral pe asta

    o buna parte a electoratului va fi garantat al PSDului pana cand se va dezvolta clasa mijlocie, aia independenta, pe banii si afacerile lor, cu opinie, cu principii, cu forta economica samd

    nu’i includem aici pe aia care au firme de capuseaza si fura de la stat si au contrcate preferentaiel cu statul, ca asa s’au facut majoritatea averilor pe acolo

    insa la noi dupa cum se vede nu prea e vizibila clasa mijlocie

    si dupa cum 8serv toate guvernele lumii fac tot ce pot ca sa o distruga sau sa o limiteze numeric cat mai bine

    pt ca nu vrea nimeni independenti care gandesc si isi urmaresc interesele si mai ales au capital, toata lumea prefera idioti saraci care sa dea cu stampila unde trebuie

    daca n’au suficienti mai aduc ei un million-doua ca refugiati

    in urmatoarele decenii odata cu depopularea prin emigratie si natalitatea varza o sa primitzi si voi refugiatii vostri :)

    si ghici cu cine vor vota aia :) :)

  4. Harald spune:

    “triumful din noiembrie 2014, cand PNL a reusit pentru prima data in istorie sa castige alegerile prezidentiale” ?!

    Și statuia lui CA Rosetti ar fi câștigat alegerile împotriva lui Victor Ponta, ar fi tăcut mai eficient decât Iohannis la întrebări despre case și meditații. Aveți alături un articol despre PNL și destule comentarii despre adevărata lui valoare.

  5. Dragos Filipescu Dragos Filipescu spune:

    Fiecare cu parerea lui. Oricum nu “valoarea” PNL e tema articolului, ci tocmai slabiciunile lui.
    In alegerile de duminica, partidul care – pentru multi români – inca se identifica cu imaginea lui Victor Ponta, a fost votat cu entuziasm debordant. Se pare ca nu e chiar floare la ureche sa câştigi impotriva lui :)

  6. Vlad spune:

    Buna,
    Vreau doar sa fac o precizare – daca urmariti statisticile votului din 2016 vs. 2012 veti observa ca in cateva judete(mun. Bucuresti, Cluj, Bihor, Ilfov, Timis) prezenta la vot a fost mai mare cu mai mult de 5000 de voturi(am zis sa fie semnificativ). Cu exceptia Bihorului in toate judetele USR a avut un scor de peste 12%. Mai mult, daca observam exemplul Clujului, in Cluj Napoca prezenta a fost mult mai mare decat in restul judetului ceea ce ma face sa cred ca daca urmarim doar votul oraselor mari vom vedea un absenteism mai putin pronuntat decat in restul teritoriului. La polul opus sunt judetele unde PSD a facut cel mai bun scor care au cam toate cu 10k alegatori mai putin iar in Teleorman au “disparut” peste 30000 alegatori. Va propun urmatoarea teza greu de gandit la vizionarea hartii, dar, din ce vad eu plauzibila, In centrele unde USR a putut face campanie energica a atras alegatori noi, cu toate ca e greu de crezut, a adus mai multi oameni la vot. Daca “exporta” acest model in judetele unde a avut rezultate de peste 5-6% vom vedea o schimbare peste 4 ani cand electoratul PSD ar trebui sa fie si mai diminuat.

    • Harald spune:

      @Vlad – electoratul PSD renaște mereu din cenușă, datorită inepțiilor ”dreptei” când se află la guvernare. Din 1992 până astăzi a murit o generație întreagă dintre cei care au votat PDSR-ul lui Ion Iliescu, dar n-aș paria că rezultatul PSD de astăzi e mai slab decât cel din 1992. Nu stau acum să caut cifrele, ideea e că nu poți să aștepți moartea electoratului PSD ca să ajungi la putere, e pur și simplu insane.

    • Harald spune:

      @Vlad – da, USR a atras alegători noi, hipsterismul nu avea până acum un partid care să-l reprezinte. Dar hipsterismul nu poate trece de 10%, oamenii își mai revin pe măsură ce se așează la casa lor și încep să-și crească proprii copii. E ușor să hipsterești când stai singur sau cu părinții, dar când începi să duci dimineața copiii la grădiniță, trece și hipstereala.

      • Vlad spune:

        Sunt 1612836 de tineri intre 19 si 30 de ani in urban Romani. Presupunand ca din ei 3 sunt “hipsteri” ar insemna ca sunt 483858 hipsteri in Romania. Presupunand ca au iesit masiv in comparatie cu ceilalti la vot – 50%(putin probabil) ajungem la 241929 de boturi din cele peste 600k luate de USR. Cred ca estimarile facute foarte optimiste deci consider ca din punct de vedere statistic a numi USR un partid de “hipsteri” este eronat. A nu se intelege ca consider USR calea spre salvare. Am tras doar concluzia ca in momentul de fata USR este singurul partid in momentul de fata care aduce un numar semnificativ de alegatori noi la vot.

        • Harald spune:

          Pe ce se bazează presupunerea că ”din ei 3 sunt hipsteri” ?

          Există votanți USR și dintre cei trecuți de 40 de ani, dar majoritatea lor au sub 35 de ani. Sunt destul de dezorientați încât să ia stânga progresistă drept un curent de dreapta.

    • Dragos Filipescu Dragos Filipescu spune:

      Va multumesc pentru acest comentariu. As adauga ca USR s-a apropiat sau a depasit 10% in 5 judete – Cluj, Timis, Brasov, Sibiu, Iasi, plus Bucuresti-Ilfov si diaspora. Scorurile cele mai slabe le-a obtinut in judete din Muntenia si Oltenia. In Bihor votul alegatorilor de dreapta care s-au mobilizat s-au dus mai curand spre PNL.

  7. Vlad spune:

    *3 din 10 scuze



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Filipescu


Dragos Filipescu

Economist in sistemul bancar, doctor in Finante, specializarea Moneda-Credit Lucrarea de doctorat: Activitatea bancarǎ şi mecanismul plǎţilor (2004) – Universitatea Al.I.C... Citeste mai departe


România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

E randul tau

Dle Cranganu, sincer, nu ati gasit nimic mai interesant cu care sa atacati pe frumosul Trudeau ( a...

de: Quebecoisfier

la "Încălzire globală și ipocrizie politică în China și Canada"

Cauta articole

iulie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)