Home » Analize »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Declaratia lui Grindeanu din 4 februarie – praf in ochi, oficial

Calin-Stefan Georgia februarie 6, 2017 Analize, Politica & Doctrine, Societate/Life
1 comentariu 887 Vizualizari

De la inceputul investiturii guvernului Grindeanu si pana in prezent am asistat la un sir lung de derapaje si intoxicari, in pofida mesajelor si a mobilizarii strazii. Chiar daca guvernul si dau impresia ca pot face ce vor, exista cateva “vulnerabilitati” care pot permite societatii sa ia pozitie vis-a-vis de derapajele institutionale. Asa cum ne-a aratat situatia creata recent, indignarea publica are un efect asupra comportamentului institutional al guvernului insa acesta din urma s-a dovedit a fi putin spus duplicitar. Una dintre aceste “vulnerabilitati” este faptul ca de la microfonul de la Guvern nu poti chiar sa minti pe fata. Nu poti insela. Poti denatura, exagera, poti sa te faci ca nu stii nimic sau ca le stii pe toate. Nu poti insa prezenta explicit o situatie falsa ca fiind adevarata sau viceversa. E ca in Faust, nebunia isi are propria metoda, aidoma unui contract la baza caruia stau un sir de litere mici pe care daca nu le citesti risti sa nu intelegi ce semnezi. Aceste mesaje “ocultate”, care tradeaza adevarata intentie a emitatorului unui discurs s-au aflat si in discursul lui Grindeanu de sambata, 4 februarie 2017. Pentru a descifra mai usor un mesaj politic si nu numai, a aparut analiza de discurs ca practica in sociologie si stiinte politice. Aceasta practica este insa departe de a fi una unitara, neexistand o reteta unica ci mai degraba o combinatie de teorii si practici, unele consacrate iar altele experimentale care permit analiza unui discurs.

Metodologia folosita in crearea acestui acestui material de informare este cea pe care subsemnatul o foloseste in cercetarea doctorala, cu mici adaptari la cerintele fenomentului studiat. Inspiratia care sta la baza acestui demers este teoria “Systemic Functional Grammar” a lui Michael Halliday, care apare intr-un studiu publicat inca din 1994.

In studiul de mai jos a fost preluata declaratia lui Sorin Grindeanu din 4 februarie 2017, a fost impartita in “procese” si analizata conform modelului transitivitatii Halliday, au fost identificate “temele” principale iar apoi s-a procedat la interpretarea textului. Rezultatele le gasiti mai jos. Analiza de transitivitate are la baza impartirea textului in propozitii prin identificarea verbelor principale si incadrarea lor intr-una dintre cele 6 categorii prevazute de teoria lui Halliday.

Analiza temelor

Tema “Ascultarea opiniilor vis-a-vis de problema” a fost exprimata prin 6 procese, 5 mentale si 1 existential. Procesele mentale au de-a face cu emotiile sau impresiile (aud, vad, simt) iar cele existentiale cu certitudinile (Casa e verde) sau lucrurile acceptate ca fiind certitudini. Interesant in acest caz este cel existential si metonimul “colegi de politica”, o forma neutra care include si celelalte elemente ale procesului existential, exprimate separat in text, respectiv “colegilor de partid” si “(colegilor din) coaliţia guvernamentală”, fiind interesanta folosirea acestei abordari in locul sintagmei “opozitie” din partea unui politician experimentat care familiarizat cu argoul.

Tema “Intentia de a nu dezbina Romania” a fost exprimata prin 7 procese, 3 mentale, unul verbal, unul relational, unul existential si unul material. Precizez ca procesele verbale se refera la ceva comunicat oral, ceva despre care se vorbeste, focalizarea fiind pe mesaj si pe emitent mai degraba decat pe veridicitatea sa, care este de-obicei implicita. Procesele materiale sunt actiuni, ele indicand o schimbare a realitatii, a starii de fapt. Procesele relationale stabilesc o relatie intre doua entitati sau intre o entitate si un atribut sau mod.

Tema “Obligativitatea si necesitatea implementarii deciziilor CCR” a fost exprimata prin 5 procese, 3 materiale, unul mental si unul existential. Unul dintre cele mai interesante procese este nr. 19, proces material unde scopului (goal) procesului “o consultare cu toate partidele” i se adauga “scope”-ul (the extent of the area or subject matter) “excluzînd poate acel prag de 200.000 de lei” fiind astfel o conditie a scopului (in engleza “goal”) procesului material. “Scope”-urile (the extent of the area or subject matter) celorlalte doua procese materiale sunt “(Tot ce înseamnă deciziile pe care CCR le-a luat în timp) … să îşi găsească transpunerea în cadru legal” si “(să trimitem proiect de lege în parlament) pentru punerea in acord a deciziei CCR cu cadrul legal”.

Tema “Abrogarea ordonantei” a fost exprimata prin 3 procese, toate 3 materiale. Interesant la aceasta tema este faptul ca desi la nivel societal este o tema centrala, care a animat chiar emiterea discursului, aceasta este una dintre cele 3 teme minore ale prezentului discurs, regasindu-se doar in 3 procese din 26 iar unul dintre aceste 3 procese este dedicat justificarii folosirii termenului de “abrogare” (i.e. “Folosesc termenul abrogare, e folosit de către Administraţia Prezidenţială).

Tema “Distorsiuni intre ordonanta si modul in care este perceputa” a fost exprimata prin 3 procese, 2 materiale si unul relational. Procesele materiale cuprind: “S-a creat confuzie” proces cu scop dar fara actor(i) si “Ministerul Justiţiei şi ministrul Justiţiei îşi asumă consecinţele” prin care este nominalizata raspunderea prin actorii enumerati. Interesant este insa procesul relational, prin care “carrier”-ul “Toate argumentele pe care le-am avut în susţinerea acestei OUG” capata atributul “(nu…) foarte bine comunicate”, astfel mentinandu-si validitatea insa preluand defectul de a nu fi fost “bine comunicate”.

Tema “intentia de a pune in practica programul de guvernare” a fost exprimata printr-un proces verbal si unul material, subliniind intentia emitatorului de a duce la indeplinire procesul material.

Din totalul de 26 de procese se desprind temele majore “Intentia de a nu dezbina Romania” (26,9%), “Ascultarea opiniilor vis-a-vis de problema” (23%) si “Obligativitatea si necesitatea implementarii deciziilor CCR” (19%) si temele minore “Distorsiuni intre ordonanta si modul in care este perceputa” (11,5%), “Abrogarea ordonantei” (11,5%) si “intentia de a pune in practica programul de guvernare” (7,6%).

Concluziile

Chiar daca a fost perceputa ca un raspuns la revendicarile strazii, mesajul principal continut de declaratia de sambata 4 febuarie nu a fost abrogarea ordonantei 13 ci o incercare de legitimizare a guvernului si a PSD prin temele “Intentia de a nu dezbina Romania” si “Ascultarea opiniilor vis-a-vis de problema”. Discursul cuprinde si intentia guvernului de a armoniza prevederile cuprinse in ordonanta cu deciziile CCR, ceea ce ne indeamna sa credem ca strategia folosita ar fi fie declararea ca neconstitutionala a ordonantei de abrogare de CCR sau o alta strategie asemanatoare care sa profite de influenta partidului in aceasta institutie. Tema care ar fi trebuit sa fie principala dat fiind faptul ca aceasta declaratie vine ca raspuns miscarilor sociale este cea a “Abrogarii ordonantei” care apare dar care e o tema minora, alaturi de incercarea de legitimizare a ordonantei prin tema “Distorsiuni intre ordonanta si modul in care este perceputa”. Ultima tema folosita e “intentia de a pune in practica programul de guvernare”, prin care emitatorul isi face cunoscute prioritatile.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. ion adrian spune:

    Cam asa este pentruca iaca-ta: Au renuntat da! Sa mori de ras nu alta; Urgenta a disparut ca prin vis. Acum analizam toate obiectiile CCR spune MJ. Ei bravo! poate ca la inghesuiala nu mai obsearva cu totii ce se schimba si borfasii isi fac treaba :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Calin-Stefan Georgia


Calin-Stefan Georgia

Cercetator la Universite Catholique de Louvain. Doctorand in Relatii internationale la Universitatea Babes-Bolyai. Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

De acord ca tabara PSD este extreme de flexibila in materie de idei. Ce spune autorul nu e valabil d...

de: r2

la "Dacă treceam la monarhie în ’90 ar fi fost mai rău"

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)