Home » Politica & Doctrine » Citesti:

DNA şi sfârşitul privilegiilor

Ioan Stanomir martie 12, 2015 Politica & Doctrine
14 comentarii 1,223 Vizualizari

Campaniile din urmă ale DNA au acţionat asemeni unui instrument chirurgical, expunând putrefacţia unui stat incapabil să îşi exercite, în mod transparent şi eficace, misiunile sale constituţionale. Tot ceea ce puteam doar intui devine, acum, graţie probatoriilor ce se acumulează, realitatea documentabilă. Simbioza dintre rapacitate şi ipocrizie politică a definit un regim de organizare prădător şi vorace. Momentul istoric al compromisurilor a trecut. Timpul este acela al asumării lucide a datoriei de a sprijini,până la capăt, o acţiune menită să elimine mecanismul căruia i se datorează subdezvoltarea noastră democratică.

Este nevoie, în acest context definit de vehemenţa retorică cu care se manifestă avocaţii elitei cleptocatrice, de formularea precisă şi fermă a unui mesaj care refuze demagogia imundă. Nu, anchetele DNA nu sunt forme contemporane ale proceselor staliniste. Nu , anchetele DNA nu înseamnă, aşa cum susţinea, ipocrit, Victor Ponta, un linşaj mediatic, nu, anchetele DNA nu sunt motivate de satisfacerea unei agende de violenţă iacobină, contrară spiritului european.

Dincolo de toate aceste formulări ce mobilizează un potenţial impresionant de abjecţie politică şi intelectuală, se află realitatea unei mutaţii ce îşi produce efectele- egalitatea în faţa legii este reperul pe care nimeni nu îl mai poate ignora.O economie întemeiată pe rapt şi pe solidarităţi oculte, un sistem de stat întemeiat pe patronaj şi promovare clientelară, iată fundamentele ordinii viciate pe care anchetele DNA au ambiţia să le înlăture.

Acest ecarisaj judiciar este precondiţia fără de care nici un viitor al bunei guvernări nu poate fi imaginat. Oricât de îndelungată şi de amplă, această operă de separare a apelor se cere dusă la capăt- nu răzbunarea este motivaţia, ci idealul unei comunităţi din care privilegiile să dispară. Capitalismul şi domnia legii sunt inseparabile:în absenţa unei transparenţe procedurale, ordinea proprietăţii private va fi minată, fatal. Prosperitatea unor Dorin Cocoş sau Sebastian Ghiţă s-a întemeiat pe fraudarea regulilor şi pe activarea reţelelor de complicitate ce anulau însăşi ideea de competiţie onestă. Subdezvoltarea a născut aceşti monştri lacomi ai post comunismului autohton.

Provocarea ultimă rămâne destructurarea acestui regim transpartinic fondat pe impunitatea deţinătorilor de privilegii. Fondarea unei noi republici nu poate veni decât în urma realizării acestui proces ce curăţire istorică. Democraţia se poate ridica doar pe temeliile statului de drept.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. Decebal spune:

    Ritmul trebuie sustinut si chiar intarit. Norocul nostru (al oamenilor de rand) este ca, daca cumva ne prefacem ca ne impiedicam, in cursa anti-coruptie, are cine sa ne culeaga repede de jos si sa ne dea un sut in fund, in directia corecta.
    Ai nostri demnitari, care au facut tot felul de magarii, constata acum, cu surprindere, ca au fost cladite dosare si ca sunt trimisi in judecata. Pentru fapte comise cu 2, 3, 5 sau 10 ani in urma. Va dati seama ca cei ce au comis-o cu 2,3 sau 5 ani in urma au azi un morcov cat stalpul de telegraf? Mai ales dupa ce au aflat cat de precare sunt conditiile de detentie.

    Daca Justitia isi mentine directia si ritmul, toate vor intra in rutina: si convocarile la DNA si arestarile preventive si denunturile si atacurile disperate ale “nevinovatilor” la adresa Justitiei si toate “zgomotele” din jurul anchetelor de rasunet. Cand toate acestea vor intra in rutina, cand oamenii vor vedea ca exista niste faze care se repeta in fiecare caz, va fi mai greu pentru mass-media sa creeze emotie si implicare publica in treburile Justitiei.
    Politica si administratia romaneasca sunt, inca, in faza de negare, dupa socul provocat de trezirea unei puteri adormite. Justitia se afirma “de facto” ca ceea ce era, “de jure”, de multi ani: o putere fundamentala a unui stat democratic.
    Spor la treaba!

  2. victor L spune:

    Scurt:
    Anchetele DNA sint foarte necesare. Trebuie sa continue, trebuie sprijinite.
    Cu un mic amendament: sa nu ne facem iluzia ca nu sint sţi acolo găşti ţi găşcuţe, că sint perfecţi şi că trebuie să credem in totului+tot ce vine de la DNA.
    La fel si pentru SRI; s-a intimplat si la case mai mari.
    NB,
    pe mine ma ingrozeste faptul ca, desi au fost condamnari cu nume ce pareau intangibile, coruptia parca infloreste.

  3. dorin valeriu spune:

    Ponta ca Ponta … dar ce te faci ca aseara l-am vazut – a cata oara ? – pe Emil Hurezeanu clamand impotriva DNA, a “circului mediatic” care, vezi bine, va speria investitorii straini sa mai vina la noi ! Pai, aia care se sperie dintr-asta chiar ca ar fi mai bine sa nu mai vina !
    La un alt post, Dl.Dancu (fost “ministru al propagandei” in guvernul Nastase – titulatura o aminteste pe cea a lui Goebels !- revenit parca la normal) ne spune ca DNA e perceput pozitiv de catre 60% dintre romani iar 50% cred ca “circul mediatic’ are un efectbenific,, adeverind ca – mai devreme sau mai tarziu – nimeni nu e imun (exceptii mai sunt, de la Vosganian la Borbely) si va ajunge “sa dea sama”.

    • Harald spune:

      Hurezeanu cam are dreptate la faza asta. Investitorii străini nu prea vin într-o țară unde Poliția și Parchetul fac descinderi la firme și ridică documente și calculatoare. Lucruri din astea se întâmplă în Rusia, nu în țările civilizate.

      Însă românii aplaudă genul ăsta de descinderi, așa că DNA punctează la impresia artistică, în timp ce țara punctează mereu la capitolul sărăcie. Însă satisfacția de a vedea oameni de afaceri cu cătușe la mâini merită toți banii, așa e? :P

      • Decebal spune:

        O citisem, deja, pe-aia cu “DNA baga in puscarie oameni romani de afaceri si distruge capitalul autohton, ca sa faca loc hraparetilor capitalisti straini”.

        Acum citesc aici ca, de fapt, DNA sperie investitorii straini.

        Eu zic asa: daca DNA sperie capitalistii venali (fie ei romani sau straini) si politicienii prea dornici sa-i sprijine pe acesti “capitalisti”, e bine.

        Iar acelasi “numar de circ”, pe masura ce se tot repeta, va deveni rutina si din ce in ce mai putini spectatori il vor mai privi cu nesat. Iar mass-media, cea mult-prea-dependenta de rating, isi va cauta alte subiecte de prima pagina.

  4. Harald spune:

    Ipocrizia începe de la salarii. Nu putem spera la politicieni de calitate când salariile lor oficiale sunt de ordinul a 800 – 1.000 de euro. Așa se selectează politicienii români, vin doar cei care pot aduce bani de-acasă. Bani pe care nu-i pot obține altfel decât prin șmenuri, la urma urmei.

    Pentru salarii decente ar veni și oameni de calitate în politică. Dar orice om decent vă va spune că are nevoie de activități care să-i asigure cele necesare traiului, nu poate trăi din salariul de parlamentar. Astfel că ajungem să ne mulțumim doar cu cei care pot trăi și fără salariu de parlamentar, dar au nevoie de funcție pentru puterea și influența pe care o pot folosi în diverse combinații în interes personal sau de partid. Cu rezultatele care se văd.

    • Decebal spune:

      Asa este. Eu, de exemplu, sunt de acord sa se dubleze salariile parlamentarilor, in conditiile in care li se reduce numarul la jumatate (in sensul asta, exista si un referendum validat de CCR, parca).
      Sunt de acord si cu marirea salariilor functionarilor publici, in conditiile in care li se micsoreaza numarul.
      Dupa ce voi vedea politisti incarcerati pentru luare de spaga, putem sa ne gandim si la marirea salariilor politistilor.
      Sunt de acord cu marirea bugetelor DNA si SRI si, daca este necesar, cu suplimentarea numarului de posturi la aceste institutii. Sunt dispus chiar si sa platesc un impozit suplimentar, dedicat exclusiv finantarii luptei impotriva coruptiei. Un soi de “taxa de salubrizare a societatii”.

      • Harald spune:

        Plătiți dvs.ce impozite vreți, economia nu se pune în mișcare cu impozite, se frânează cu impozite. Puteți să creșteți PIB-ul construind noi închisori, dar o să vă convingeți repede că nivelul de trai nu crește în acest mod. SRI și DNA nu produc plusvaloare, însă românilor le este foarte dragă iluzia că statul e capabil de antreprenoriat. Mult succes în continuare cu impozite suplimentare, ce pot să vă spun? :P

  5. Cetatean spune:

    Felicitari pentru articol! Avem nevoie de cat mai multe luari de pozitie ale unor personalitati credibile in sprijinul DNA, in sprijinul luptei cu coruptia sistemica. Exista multi “avocati ai elitei cleptocatrice” care incearca sa deruteze oamenii “de rand” inducand, prin manipulare, “frica de puterea justitiei”.

    Intr-un articol recent, domnul Tapalaga atragea atentia asupra “debutului unui fenomen” ingrijorator: unii politicieni, “capitalistii de stat” si “lideri de opinie” lanseaza in spatiul public mesaje menite sa induca “frica de puterea justitiei”:

    - “Cam multe arestari, spectacolul catuselor arata tot mai obscen.”
    - “Un cor de politicieni acompaniat de ceva presa tipa ca Romania a ajuns «republica procurorilor».”
    - “Tara nu poate fi condusa doar de procurori. Nimeni nu se mai ocupa de economie, administratie, nu se mai semneaza contracte. Romania s-a blocat de frica anchetelor.”
    - “Insusi presedintele Iohannis a spus la inceput de mandat ca justitia nu trebuie sa ajunga o super-putere.”

    Asa cum spunea si domnul Tapalaga: “Coruptia s-a cronicizat in aproape doua decenii de justitie nefunctionala. Actuala clasa politica a ajuns un putregai de sus pana jos. Ceea ce ar putea ansambla la loc vechiul sistem este dorinta tot mai puternica de a opri justitia. S-a strans o masa critica in toate partidele, in lumea mogulilor de carton si printre capitalistii de stat ai Romaniei. Cu totii vor actiona la un moment dat impotriva celor care azi le ameninta ecosistemul. Acest lucru pare inevitabil. Procesul restauratiei a inceput deja prin inocularea fricii de puterea prea mare a justitiei/ serviciilor secrete, printr-un ingenios amestec de minciuni cu adevaruri partiale.”

    http://tinyurl.com/kk362md

  6. TM spune:

    “anchetele DNA nu înseamnă, aşa cum susţinea, ipocrit, Victor Ponta, un linşaj mediatic”
    .
    Recent, ipocrizia asta cu “linsajul mediatic al DNA” l-a lovit brusc si pe Basescu, pacat (dar deloc surprinzator) ca nu a fost “aratat cu degetul” in articol. Iar despre Udrea… ce sa mai vorbim?! Apropo de Udrea: este cam ciudat ca la “Exemple negative” apare Ghita, apare Cocos, dar nu apare Udrea, desi este la fel de relevanta ca si Ghita (si mai relevanta decat Dorin Cocos) – este parlamentar.

  7. Tiberiu M. Pana pana m. tiberiu spune:

    Articol corect, in nota constant optimista a autorului.
    DNA-ul nu inseamna nici inceputul si nici sfirsitul apocalipsei judiciare. Este doar o speranta, in care, asa cum o dovedesc sondajele, cred din ce in ce mai multi oameni.
    Daca si instantele de judecata vor confirma asemenea asteptari, va fi bine!
    Orice “ziceri” optimiste, lipsite de posibilitatea accesului la dosarul cauzei, nu ajuta actul de justitie. Mai ales atunci cand vin din partea unor oameni cu pregatire juridica, asa cum este si cazul autorului.
    Faptul ca noi, “cei de pe marginea drumului juridic” inca speram in infaptuirea actului de justitie, este altceva!
    Ceea ce, mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa se intample. Pentru ca altfel …!

  8. Nicolae spune:

    E foarte bine ce face DNA, cu trei mici observatii:
    -trebuie sa renunte la spectacolul mediatic si la unele excese (retineri previzibil invalidate de catre judecatori)
    -proba cu inscrisuri olografe sau inregistrari audio/video – sa prevaleze din nou in fata denunturilor arestatilor (avantajati de noul cod penal)
    -trebuia sa lucreze inca de la infiintare si nu s-ar fi ajuns aici

  9. Fartat Cicero spune:

    Domnia legii și egalitatea cetățenilor în fața ei au nevoie de premisa adecvării legii. Provocarea ultimă nu este destructurarea acestui regim, ci acordarea legii cu nevoia de dreptate a acestui neam; pentru asta, legiuitorul – parlamentul – să își asume reașezarea țării pe acea lege pe care să o percepem ca fiind dreaptă. Salubrizarea la care asistăm trebuie să conducă la schimbarea modului în care votul nostru produce componența acestui parlament. Atunci abia nu va mai fi nevoie de ecarisaj justițiar, când nu va mai exista legislația lacunară care să îngăduie solidaritățile oculte și promovarea clientelară.

  10. cineva spune:

    Noţiunea de “campanie” este incompatibilă cu justiţia iar folosirea improprie a termenului chiar la debutul articolului arată cât sunteţi de departe de adevăr.
    E drept că modul în care DNA acţionează seamănă cu o campanie, dar sunt convins că ei, procurorii DNA, v-ar contrazice.
    Aceste anchete, având în vedere numărul şi amploarea lor în raport cu numărul mic de procurori DNA pe care îl reclamă chiar Kovesi, nu sunt un instrument chirurgical ci de măcelărie.
    Un exemplu care mi-a sărit în ochi pentru că întâmplător e dintr-un domeniu care nu mi-e străin: http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5893
    Veţi afla din comuncatul DNA cum că SC Carfil SA este “sucursală” Romarm.
    Bineînţeles, noi ştim – nu-i aşa? – că sucursalele nu au personalitate juridică iar SC Carfil SA este filială, nu sucursală. Dar comunicatul îţi poate da de bănuit că cine l-a scris s-ar putea să nu ştie, chiar dacă mai jos apare corect filială. Ba filială, ba sucursală – tot p-acolo.
    Desigur, se poate spune că eroarea este lipsită de importanţă, dar atunci când vorbim de arestarea unor oameni te aştepţi ca totul să fie beton. Dacă apar astfel de erori într-un comunicat de o pagină,ce-o fi în dosar?
    În cazul DIICOT aici: http://www.diicot.ro/index.php/arhiva/917-comunicat-de-presa-02-09-2013
    În legislaţie nu există notiunea de “buget public”, nu se ştie ce reprezintă o datorie de “70% din bugetul anual”. Bugetul unei întreprinderi e un instrument de management în care apar o serie de indicatori printre care chiar plăţile restante, dar şi venituri, cheltuieli, etc. Deci nu ştim ce reprezintă datoria aia – 70% din ce?
    Dacă au asemenea erori chiar grosolane în cazul DIICOT în scurte comunicate, repet: ce-o fi în dosar?
    Asta e măcelărie, nu chirurgie.
    Am ales două cazuri care mi-au sărit în ochi pentru că sunt din domenii care îmi sunt cunoscute. Cine ştie câte erori or fi de fapt?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)