vineri, martie 29, 2024

Doctrina USR : care e sexul îngerului salvator al politicii românești?

Rezultatul peste așteptări al USB la locale, felul în care a surclasat PNL-ul în București  și anunțata lansare a unui proiect național (USR) a generat tot felul de reacții în comentariatul politic românesc. Unul din subiectele preferate ale acestor analize este clarificarea doctrinei noii formațiuni politice.

Pe Contributors, dl Gabriel Liiceanu se arată îngrijorat ca USB nu e “de dreapta” și avertizează maniheist: “cine evită să afirme că e de dreapta declară indirect că e împotriva liberalismului clasic european pe care s-au născut toate democrațiile occidentale”. Cu noi sau împotriva noastră deci.

În Adevarul, Traian Ungureanu merge un pas mai departe: îl numește pe dl. Dan “Nicușor-Tsipras” și ne previne că “nu există mişcare anti-sistem în Europa care să nu fie proiectată, finanţată sau dirijată de interese ruseşti”. Situația e gravă stimabililor, “centrul a căzut”, avem de-a face doar cu “măști ale stângii”, e nevoie ca adevărata “dreaptă” (bănuim PNL, deși autorul nu specifică) sa se ridice la lupta cea…dreaptă.

Alți analiști în schimb suspectează ca USB-ul e “prea de dreapta”. Tereza Palade ne avertizează: “Dacă și în viziunea lor [USB] statul va proteja averile marilor capitaliști, justificând prin sofisme libertariene refuzul de a promova politici sociale și asistențiale, ne vom putea mândri doar cu o tristă continuitate a ”dreptei pure” în politica românească”. În orice caz, ne lămurește autorul, “Definirea unei identități a USR-ului va fi decisivă” pentru alegerile din noiembrie.

In Biziday, dl Moise Guran are planuri încă și mai serioase: dorește nu unul ci două partide noi, unul de dreapta și altul de stânga, întruchipate respectiv de Clotilde și Nicușor. Pentru că – îi e limpede autorului – “amețeala doctrinară explică (parțial) absenteismul și deruta alegătorilor”. Nos dividimus et imperamus, cum ar veni.

Găsim totuși, pe alocuri, și voci ca dl. Virgil Iordache, care  îmbrățișează ambiguitatea doctrinară a USB, dar ne anunță că “A nu fi nici de dreapta, nici de stânga în România înseamnă” nici mai mult nici mai puțin decât “a-ți asuma o claritate morală în actul politic”. Gata cu doctrinele, trăiască ideologia postmodernă, virgină și imaculată, îngerul salvator al politicii românești.

Stânga și Dreapta, concepte fără conținut în istoria politică românească

Sa lăsăm la o parte faptul ca multe din aceste articole sunt mai puțin analize argumentate, și mai mult o reflecție a dorințelor și proiecțiilor comentatorului. E însă interesant de observat că noțiunile de dreapta și stânga sunt folosite implicit, fără explicații suplimentare. Se înțelege de la sine că stânga e ceva despre politici sociale, asistențiale și empatie (pentru suporteri) și despre etatism sau totalitarism (pentru detractori). Dreapta e ceva despre libertate individuala și performanta economica (pentru fani) și despre capitalism sălbatic și  darwinism economic (pentru critici). Dar e oare chiar asa în România?

Am scris acum câteva luni un articol în care arătam ca noțiunile de stânga și dreapta au în România o definiție foarte diferita de cea occidentala. România are o “stânga conservatoare” care dorește menținerea status quo-ului (PSD-ul nu e animat de social-democrație ci în special de menținerea privilegiilor “găștii” de partid) și o “dreapta progresistă” care sprijină (într-o oarecare măsură) aspirațiile părții mai dinamice a societății.

De altfel PSD-ul a colecționat eticheta de partid “de stânga” în anii ‘90, când se opunea  privatizărilor, economiei de piață și liberalizării societății.  Asta nu l-a împiedicat sa gireze cele mai mari privatizări în mandatul 2000-2004, când a înțeles cum îi pot fi folositoare.  Invers, PNL-ul a făcut cele mai mari măriri de salarii în sistemul public în mandatul premierului Tăriceanu.

Pe scurt, distincția importantă între dreapta și stânga românească nu tine de politici sociale și economice, ci de sprijinul sau blocarea modernizării societății.

Ar mai fi de observat un detaliu: în timp ce PSD-ul rămâne dominant pe partea “stângă”, dreapta se fracturează și se reagregă periodic, abandonând politic fosta “locomotivă” la fiecare fractură (PNT/Constantinescu, PDL/Băsescu și probabil în viitor PNL/Johannis).

Iar asta nu e un accident. PSD nu se divide pentru ca menținerea statu-quo-ul și privilegiilor nu necesită vreo dezbatere internă. În schimb, pe partea “dreaptă”, aspirațiile și exigențele suporterilor sunt diverse, uneori divergente și adesea evoluează mai repede decât vehiculul politic.

Dar atunci unde se încadrează USB?

USB nu este nimic altceva decât reprezentarea politică a unui segment de populație cu aspirații și exigențe ridicate, pe care “dreapta” existentă (PNL) nu le mai satisface.

Gruparea s-a născut ca o reacție civică la corupția și abuzurile administrației locale din capitală. (eforturile inițiale ale lui Nicușor Dan au avut un focus foarte specific: salvarea moștenirii arhitectonice a orașului). Dintr-o asociație civică non-politică  (Asociația “Salvați Bucureștiul”) s-a transformat ulterior în partid politic , parcurgând un drum care amintește de Alianța Civică în anii ‘90.

USB a atras numeroși membri și simpatizanți  care “vor o țară ca afară”. O buna parte din ei fie au studiat, fie au prieteni sau legături profesionale cu Occidentul. În sensul ăsta, Mediafax o numește – probabil prematur – o  mișcare pașoptistă pentru 2016.

E adevărat însă ca suporterii USB nu se mulțumesc doar sa “vrea o țară ca afară” ci adesea se implică sa o construiască. Multi dintre simpatizanți sunt implicați în proiecte diverse, din zone ideologice aparent divergente (ecologie; dezvoltare urbană, jurnalism, cultură, antreprenoriat) și militează pentru doar câteva principii comune: transparența în decizia politică, debirocratizare și eficiență administrativă.

Din acest motiv pozițiile USB nu se înscriu în logica binara a discursului politic.  Este ilustrativ răspunsul la ideea gratuității pe transportul în comun: Gabriela Firea a propus ceva evident populist “de stânga”, Alina Gorghiu a răspuns previzibil ca “un partid de dreapta trebuie să aibă curaj să se opună”, în timp ce Nicușor Dan a dus discuția într-un plan mai tehnic, observând ca “scăderea pasagerilor RATB nu e datorata prețului ci calității scăzute a serviciilor, lipsei de coordonare a traseelor, etc”.

Dacă privim însă USB prin prisma poziției fată de “modernizarea“ României, atunci putem sa consideram formațiunea “de dreapta”.

Își va clarifica atunci USB ideologia?

Înainte sa discutăm de ideologie, cred ca e mai util să privim USB ca pe un “produs politic” nou, care a reușit să penetreze cu succes pe o piață monopolistă, cum scrie Tudor Benga în Republica.

Dar USB e deocamdată doar un mic “startup politic” cu o cota de piață națională de vreo 3% (30% din 10% cat reprezinta capitala). De la startup de succes la jucător important e nevoie de o “scalare” rapida într-un timp relativ scurt. Iar problema nu pare atât ideologia (căci cea existentă s-a dovedit eficientă la București), cât logistica: extinderea rapida în teritoriu cu oameni de aceeași calitate ca cei existenți.

Dar dacă vrem neapărat să discutăm de ideologie, as face întâi observația că fisura stânga – dreapta clasică (bazată pe politici economico-sociale) nu mai e actuală nici în democrațiile occidentale. Ea a fost înlocuită în ultimele decade (după căderea comunismului) de “identity politics” (antiimigratie, căsătoriile gay, religia, armele în SUA ; euroscepticism nativist, antiimigrationism, protecționism  în Europa). Aceste teme converg astăzi – cum arătam în alt articol recent – către o falie autohtonism vs. integraționism/globalism.

Dacă va avea succes și dacă va deveni o forță politică națională credibilă,  e probabil că USR va îmbrățișa poziția pro-integraționistă, pro-deschidere către exterior, pro-modernizare. De altfel, apariția lui Clotilde Armand pe scena politică a personalizat neașteptat subiectul.  Avem practic de a face cu contrastul intre Gabriela Firea, “gospodina tradițională creștin-ortodoxă” și Clotilde Armand, “franțuzoaica absolventă de MIT și îndrăgostită de România”.

Dar pana acolo mai e cale lunga și foarte multi “dacă”: rămâne să vedem dacă USB/USR reușește să se extindă rapid în teritoriu, dacă-și lărgește echipa cu succes și dacă intra în Parlament în noiembrie cu un scor respectabil. Asta în condițiile în care “mardeiașii politici” existenți au luat notă de pericol și vor încerca innabusirea în scutece a proiectului.  Cu PSD-ul gata de revanșă și PNL-ul făcând epurări, pentru moment discuțiile despre doctrina USB sunt cam la fel de urgente și necesare ca dezbaterea despre sexul îngerilor în Bizanțul asediat

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. Unii vor o țară ca afară, alții vor o țară ca la țară, alții cred că au deja o țară ( vezi mesajele grosiere asumate de Guvern apropo de Brâncuși, chiar așa, cât au costat lozincile alea și cine le-a furnizat?) etc. Oricare din țările astea îi implică și pe alții. USB și acum USR sunt pe val pentru acei 10% din toată țara care muncesc pentru alții și pentru care „așa nu se mai poate”.

  2. Nu stiu daca ma intereseaza sa pun o etichata pe ideologia USR, si nici nu sunt sigura ca i s-ar potrivi vreuna…!? De aceea imi place!
    Desigur, putem sa ne preocupam si de sexul ingerilor (ar fi o „operatiune” pasionanta pentru multi :) ), eu gasesc ca suntem deja privilegiati, prin simpla aparitie a USR pe scena politica româneasca!
    N-as aplica chiar regula de 3 simpla (prea simpla!) ca sa-i determin viitoarea pondere nationala, pentru simplul motiv ca oamenii nu sunt atât de previzibili cum ar dori unii sau altii…
    Apoi, e clar ca PSD si PNL nu vor pica in transa, lasand cale libera lui Nicusor&co, ci vor apela la toata priceperea si experienta lor democratica :( , ca sa reteze din anvergura aripilor acestor ingeri inoportuni…
    In acelasi timp, nu numai aripile fac ingerii sa fie ingeri…
    Astept cu incredere actiuni concrete pe masura, nici de stânga nici de dreapta, ci minuni! – conform sloganului tinerilor francezi din mai 1968 ” Sa fim realisti! Sa cerem imposibilul!” :)

  3. Cred ca „neclaritatile” doctrinare sunt mai degraba legate de actuala clasa politica si de confuzia care persista in spatiul public romanesc.

    Pentru a lamuri aceste confuzii doctrinare cred ca ar trebui ca oamenii sa inteleaga ce inseamna in esenta politica si care sunt fundamentele democratiilor moderne.

    Democratiile moderne sunt forme de organizare umana care sa previna abuzurile legate de acumularea puterii in mana unui grup restrans de oameni.

    Spre deosebire de organizarile de extrema stanga: comunism, fascism, miscarile de dreapta au in vedere drepturile individului. Individul are drepturi in masura in care ii respecta pe ceilalti oameni si are o contributie onesta la bunul mers al societatii.

    Bunul mers insemnand in esenta activitate fie pe partea legislativa sau administrativa. La noi daca se trage linie sa vedem ce s-a facut din banii contribuabililor in ce priveste legislatie, reforma administrativa, educatie, sanatate si infrastructura vedem o contributie cvasi-nula.

    Mai exact reforma administrativa nu s-a facut, nu mai enumar implicatiile care se cunosc.
    Reforma legislativa vedem cum e perceputa si ce inseamna de fapt pentru majoritatea parlamentarilor care nu respecta vointa populatiei exprimata la referendum.
    Educatia nu s-a reformat, grupurile de lucru intocmite pentru a gasi solutii au fost ignorate.
    Sanatatea … a fost capusata de firme de genul Hexifarma si de clinicile de sanatate privata care s-au dezvoltat in carca sistemului public, pe cheltuiala contribuabilului.
    Si infrastructura nu avem …

    Legislatia este cea care reglmenteaza facilitati pentru cei alesi.

    Concluzia absolut logica este ca majoritatea partidelor politice, PSD, PNL, UNPR, ALDE si PMP, acolo unde au girat aliante, care mimeaza apartenenta doctrinara, construite intr-o societate fragila, fara exercitiul libertatii s-au constituit intr-un nucleu de extrema stanga.

    USB (USR) vedem ca incearca sa acceada la scena politica locala, doar ca drepturile democratice, cum ar fi renumararea voturilor, controlul democratic, stampile cu numarul sectiei, nu sunt functionale din motivele enumerate mai sus.

  4. buna ziua
    evaluarea primara a staff ului USB poate conduce la concluzia ca implicarea Kremlinului NU este straina de USB..parerea mea

      • buna ziua

        luat la intamplare dintr un numar de maxim 5 nume active la USB regasim fie locuri de munca (egis- constructor/restaurator la Moscova) sau celebrul contract cu Bechtel de „advisory” pentru sume impresionante, sa reamintim faptul ca in perioada nastase s-a semnat acel contract iar rolul Kremlinului era unul real – by remote in structurile FSN; prezenta recenta in „aliantele” post 05.06.2016 a unui descendent al defunctului Bancorex, prezenta unui cetatean „inrudit ” cu sorin ovidiu vantu in trecut, acum activ la radio (intr-o zi l am auzit patetic punand egal intre doctrina de stanga si dreapta…foarte bizar)…en fin, USB are oameni „interesanti” INSA fara Claritate Doctrinara; aproape un veac de bolshevism in Europa de SE in mod evident aduce lehamite, iar legaturile fragile sau nu, directe sau indirecte cu elmente din istoria trecuta sau curenta a bolsevismului aduc in mod logic (silogism…) o legatura fina cu Kremlinul.De ce resping Kremlinul ? pentru ca ei au creat personajele de la ana pauker la ceausescu si mai nou spoveditul iliescu intr-un bolshevick…citez..”pe banii lui”. Nu ar strica societatii Romanesti sa se promoveze autentic fara inflexiuni bolshevice…chiar la nivelul suspiciunilor, pentru ca avem multi, chiar foarte multi romani timizi, dar sunt dorinici sa participe activ la „trebile” Romaniei. Initiativa USB are partea buna, ca putem sa vedem cine adera, si cine face pasul in spate, astfel putem construi…o Noua Dreapta Romaneasca

  5. Am mari dubii ca USB(R) este chiar ce pare. Sau ce as vrea eu, ca sa fiu mai corect.
    Adica un partid care sa aiba o colona vertebrala principlala clara, lasand in acelasi timp libertatea membrilor de a critica persoane sau organisme din partid, daca sunt pe langa acele prinicpii.
    Am citit statutul pentru a ma lamuri
    Art. 13. Membrii USB au urmatoarele indatoriri:

    1.sa respecte statutul USB, precum si orice acte de decizie ale organismelor de conducere in subordinea carora se afla sau din care face parte
    2.sa nu intreprinda actiuni in contradictie cu obiectivele politice ale USB
    3.sa nu prejudicieze, prin luari de pozitie publice, imaginea USB
    4.sa platesca cotizatia anuala de membru
    5.sa aiba un comportament moral si demn in societate.
    Chestia cu respectarea oricaror acte de decizie ale organismelor de conducere bla, bla mi se pare inadmisibila. Daca „actul” contravine principiilor? Ciocu` mic ca asa zice statutul? sau dau din goarna doar la sedinta de partid si-n rest mint ca pocul ca-mi place ?
    Sa nu prejudiceze imaginea…hmmm, iarasi ciocu mic, nu?
    Nu dom`le, nu e bine ce faceti, cum zice poetul, aceste „chestii” trebuie sa dispara. Oamenii ar trebui sa discute la sange pro si contra, chiar public, fara sa fie „dresati” de statut. Iar acele principii de baza ar trebui sa fie patul lui Procust, indiferent ce”zice” organismul de conducere.
    In plus ar trebui umblat la greu si la „scop si obiective”. Sunt lucruri prea generale, interpretabile.
    Este capitolul cel mai important (cam subtire),aici trebuie precizate acele principii in baza carora oamenii adera, sau nu, in baza carora se pot emite judecati si sentinte, nu ce zice „organul” Aici ar trebui sa se regaseasca „stanga” sau „dreapta”, pentru cine e interesat de „directie”, sau macar segmentul comun, utilitar, daca la asta se rezuma USX-ul asta. Sa spui
    „-un sistem educational de calitate, care formeaza competente in acord cu necesitatile vietii sociale si ale pietei muncii
    -un sistem sanitar care sa isi eficientizeze resursele si care sa garanteze un act medical de calitate”
    este prea general. Ar vrea cineva altfel? Un sistem care sa garanateze(cum?) lipsa de calitate? Ce-i aia, calitate? e la fel ptr mine si pentru tine? Sau pentru „organ”?
    Oare nu era mai bine sa fie cateva principii de baza (libertatea de a alege de ex) in baza carui sa-ti poti alege, pe baza de voucher, institutia unde vrei sa studiezi? Pe barba ta si pe criteriile tale de calitate? Sau ceva mai clar, nu o abureala generalista…
    La fel si la sanatate, eficientizarea e o chestie generala, pe care o vor toti (declarativ) Cum se ajunge la ea? Controland sau prin concurenta?
    Vedeti, pana la urma sexul ingerilor e important…n-as vrea sa fie , prin statut, cel a al organului, sau al „tatukului”..de aia am mari dubii ca va iesi vreo mare branza. Mai degraba um mare fas, la fel ca meritocratia de la firul,ierbii al defunctei NR.

    • Nu știu dacă un articol în statut care cere un anumit nivel de respectare a deciziilor e în sine o problema.
      Dar sunt de acord ca e nevoie de o construcție care sa permită existenta unor voci diverse, chiar în contradicție, în interiorul aceluiași partid.
      Am argumentat într-un articol anterior (http://www.contributors.ro/idei-si-solutii/alegeri-primare-piesa-lipsa-din-construc%c8%9bia-unui-sistem-politic-nou/) despre necesitatea alegerilor primare, ca mecanism democratic de decizie interna.
      Voi mai reveni pe aceasta tema, pentru ca mi se pare esențială. Absenta unui mecanism transparent si meritocratic de decizie, selecție si promovare a oamenilor e unul din motivele pentru care numeroase construcții politice care s-au vrut „noi” au eșuat (M10 e ultimul exemplu).

      • Este o problema pentru simplul motiv ca asa e la toate partidele. Ori noi vrem altceva, nu?
        Pai altceva cu acelasi statut nu mere, nu? Ce-i mai important, sa gasim solutii, discutand cinstit, public, transparent sau disciplina de partid? ( a se citi control)
        Poate sa para un amanunt, eh, baiat bun sa fie…am auzit-o de n`spe ori!
        Ca unul patit parca vad un…deja-vu, (na, nu dati cu parul, ca e intentionat)
        Basca ciulamaua generalista privind scopul si obiectivele. In cel mai fericit caz pare o constructie depasita de scop, un fel de „brexit” ca n-ar sti ce sa faca daca ar castiga. In afara disciplinei de partid, evident.

  6. Excelentă și limpede analiza USR, dincolo de clișeele locale, și nu numai, ale distincției dreapta/stânga. La fel, binevenită referința introductivă critică cu opiniile unor scriitori care par să-și considere opiniile ca juste și munca lor intelectuală ca efectivă în măsura în care acestea produc adeziuni integrale, aproape fanatice.

    Mai puțin clară este numirea poziției care se opune celei globaliste (căreia îi potențați semnificațiile numind-o și integraționistă) ca autohtonism (un termen care în istoria conceptuală românească s-a remarcat în primul rând pe teren estetic, literar). Mi se pare că acest termen estompează faptul că reprezentarea democratică a fost de la început legată de instituțiile statului națiune, iar opoziția la globalism poate adesea să fie poziția autentic democrată.

    • Am dezvoltat cateva idei pe tema antitezei autohtonism/integrationism într-un articol anterior (http://www.contributors.ro/editorial/noua-falie-in-politica-romaneasca-autohtonism-vs-integra%c8%9bionism/)

      De altfel, la nivel european, parerea mea este ca aceasta va fi tot mai evident falia politica dominanta pentru multi ani de aici incolo, si va opune un proiect federalist tot mai ambitios tendintelor autohtonist/izolationiste din diferite state componente. Este in esenta aceeasi falie care a existat in SUA in primul secol dupa formare (si inca mai exista la un anumit nivel – vezi disputa despre dreptul statelor de a legifera avorturile sau casatoriile homosexuale)

      Politica romaneasca este inca deconectata de aceste tendinte, dar gradual ne indreptam intr-acolo…

  7. O viziune simpista asupra stangii si dreptei din Romania arata astfel: Stanga=partid cu radacini in vechiul PCR, care, daca nu creeaza locuri de munca si dezvoltare sanatoasa, macar are grija de populatie, de categoriile nevoiase si bugetare (mareste cat de putin, dar des, pensiile, salariul mediu, da al 13-lea salariu, ne scuteste de ceva dari – iata- de plata transportului de suprafata, etc.). Dreapta=partid care mai desfiinteaza locuri de munca, mai inchide unitati de productie, mai taie salarii, mai mareste varsta de pensionare, mai comaseaza scoli sau spitale, vrea performanta pentru salarii mai mari, are radacini in PCR -toti au- dar nu asa de adanci.). Cam asa, cred, judeca cei care voteaza. Ideologiile ( asa cum le stim din tratate sau din practica politicii din tari dezvoltate si civilizate) nu sunt cunoscute si nu sunt luate in seama de majoritatea votantilor. Intrbarea e care e/ va fi pozitionarea USB/USR fata de variantele simpiste aratate mai sus. Daca va inclina spre prima, va obtine popularitate si voturi. Daca va inclina spre a doua varianta, va fi perceput ca fostul PDL (cu al sau guvern Boc) si va obtine indiferenta electoratului. Daca se va plasa la mijloc, oamenilor le va fi greu sa discearna si se vor lasa usor pacaliti de zvonuri, gogorite ce circula deja pe seama acestui partid. Drept care, munca lor de organizare e imensa pentru cele 4-5 luni pe care le au in fata. Efortul de a gandi o campanie inteligenta care sa fie destul de clara in mesaje pentru a putea fi inteleasa de oricine, efortul de a lansa anumite promisiuni realizabile si nemincinoase, efortul de a demonta minciunile care se spun deja pe seama lor sunt mult mai mari, cred, decat efortul de a organiza teritoriul. Daca vrea sa aiba succes, USB/R trebuie sa aiba oameni inteligenti, creativi, simpatici care sa le vorbeasca celor din tara pe limba lor fara sa-i minta. Sa le pese cu adevarat, sa le arate oamenilor ca le pasa si vor castiga încrederea si simpatia celor care pana acum au votat partide de care s-au plictisit.

  8. De principiu,este corect ce spune autorul că în Europa doctrinele clasice stânga-dreapta s-au modificat,pentru moment fiind esenţiale abordărie ideologice de tip „autohtonism”(ca să nu zicem patriotism fiindcă nu este corect politic…) pentru „dreapta” şi” integraţionism/globalism” pentru „stânga”.
    Observ cu oroare cum majoritatea intelighenţiei româneşti,fie ea de dreapta sau de stânga,marşează pe o identitate europeană încă nedefinită în contra unei identităţi româneşti existente cel puţin istoric.Problema ciudată este că deşi în Europa(vezi Brexitul,ş.a) problemele de identitate naţională sunt preferate contra unei identităţi europene indefinite,asta nu clinteşte din păreri nici intelighenţia nici poporul migrator prin Europa sau existent în ţară.Un fel de ură contra identităţii româneşti este manifest generală.
    Ca părere,pe termen mediu şi lung aceasta poate fi o abordare sinucigaşă.Renunţarea la identitatea proprie pentru a adopta o altă identitate propovăduită de tot felul de profeţi mincinoşi ai „europenism/globalismului” poate fi începutul Apocalipsei pentru existenţa statului şi poporului român.Globalismul deja a devenit o ideologie,o altă fantomă care bântuie prin Europa.Şi care poate distruge state,naţiuni,civilizaţii,culturi.
    Sunt vremuri noi,a început o altă bătălie la capătul căreia nu se ştie cine va mai rămâne în istorie.Suntem noi conştienţi de asta?

  9. Este posibil ca USR sa fie un noi soi de FSN si in general eu merg pe mana lui Traian Ungureanu care are fler si mai mereu are dreptate . Eu l-am intrebat direct pe Nicusor Dan pe feisbucul lui dupa ce am auzit despre alianta cu PSD facuta in Bucuresti daca separat de orice orientare nu are una mai de baza si mai putin vizibila, una moscovita si .daca gresesc nu este nici-o nenorocire ar daca am dreptate este caci inca o speranta naruita si intrebarea cat va rezista neamul asta la naruirea de sperante si daca nu cumva cea mai eficienta politica contra Romaniei este sa-i dai periodic sperante care apoi sa fie naruite desigur de altcineva de un alter ego al celui care i le-a dat si care astfel scapa cu fata curata.
    Si cand vad inteligenta votantului britanic zau ca nu pot sa mai am nici-o pretentie de la tzugulan. :)

    PS Termenul asta de tzugulan nu-l auzisem pana la Pavel Corutz dar daca-i apartine are un merit ligvistic deosebit. :)

    • Traian Ungureanu are fler si dreptate?
      In articolul mentionat de Rares, Traian spune:
      „nicio pilă pusă căsătoriei între un depăşit şi o depăşită”

      EL implica o alianta intre Nicusor si Gabi, care nu a avut loc. Sa mai asteptam totusi, ca spuneti ca are mai tot timpul dreptate..

  10. Evident că simpatizanţii USB ar dori să nu discutăm despre doctrina partidului. Asta deoarece e un partid de stânga (stânga europeană), care încearcă să obţină voturi de la electoratul român de dreapta (sensibil la chestiuni ca integritatea, statul de drept, buna guvernare).

    Uite cum vede Clotilde Armand Relaţia România – SUA:
    „Bechtel este o divizie a complexului militaro-industrial american, cu o cifră de afaceri anuală de 37 de miliarde de dolari, un sfert din PIB-ul României. Directorii Bechtel se comportă diferit faţă de orice interlocutor familiar funcţionarilor CNADNR sau firmelor româneşti. Aveau o atitudine de superioritate şi exploatau situaţia avantajoasă în care se găseau, tratând statul roman ca pe un vasal, contractul Bechtel fiind efectiv un fel tribut plătit în virtutea unui tratat de vasalitate. În fata lor, statul roman avea nevoie de reprezentanţi de calibru, pe care i-a pus la dispoziţie firma Egis. Statul francez este mai puţin vulnerabil decât România în fata presiunilor altor state, iar firma Egis şi-a exercitat întreg prestigiul şi autoritatea unei firme de stat franceze în relaţia cu Bechtel.”
    http://www.capital.ro/clotilde-armand-contractul-bechtel-a-fost-efectiv-un-fel-tribut-platit-in-virtutea-unui-tratat-de-vasalitate.html#ziarecom

    Adică, în opinia ei, România a avut nevoie de o firmă franceză pentru a rezista presiunilor unei firme aparţinând complexului militaro-industrial american, contractul Bechtel fiind un tribut plătit în virtutea unui tratat de vasalitate! (A fost desigur o ţeapă trasă României de Bechtel şi de oficialii români, dar de aici şi până la ce spune Armand e cale lungă).
    Suntem siguri că vrem să votăm partidul Clotildei Armand?

    • Bechtel -never ending. Bechtel a constuit o autostrada de 220km Pristina -Tirana cu 1.8b USD. Albanezii au stiut sa negocieze corect nu degeaba erau apreciati ca militari in Imperul Otoman. Arnauti la noi.
      La noi „capul plecat sabia nu-l taie”. Neam de ciobani ( cioban – cuvant de origine albaneza)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Rares Benga
Rares Benga
Originar din Brașov și Newyorkez prin adopție, Rareș a absolvit Informatica Economica la ASE București și un MBA la University of Maryland, College Park și are peste 10 ani de experienta în Decision Analysis în domeniul serviciilor financiare. Cariera sa include poziții la Pearson, Citigroup si Barclays; în prezent este Director, Decision Management la E*Trade Financial, o companie de brokeraj online. In paralel, Rareș e co-fondator al câtorva startup-uri de succes din e-comerțul romanesc (Okian.ro, Frisbo.ro).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro