Harta votului din 2 noiembrie are doar două culori? Una, pentru susținerea lui Victor Ponta, în regiunile estice și sudice ale țării și alta, pentru Iohanis, în centrul și nord-vestul țării? Sau la cele două ar trebui adăugat și modelul diasporei? Trei modele de vot?
Este numai o primă impresie de spațiu public. Cu mai multe detalii – legate de câți, cine, unde, cum , cu ce probleme – imaginea se schimbă. În fapt, votul în țară a mers pe cel puțin șase modele clar structurate. Ideea că harta votului reproduce doar sau în principal activismul echipelor de campanie și volutele discursului electoral nu se susține. Liniile de forță ale dezvoltării la nivel local-regional, tradiții culturale și conectivitatea cu diasporele românești dau , în esență, conturul harții electorale rezultate după primul tur al prezidențialelor din acest an. Desigur, harta respectiva poate fi desenată in două sau în mai multe culori. Depinde ce vrei. Înțelegerea determinanților socio-culturali ai votului și predicția pentru turul doi obligă la adoptarea unei lentile care distinge cel puțin între cele șase tipuri de modele teritoriale de vot așa cum apar în harta de mai jos. Opțiunea este similară și pentru cei care ar dori sa facă predicție electorală. În plus, modelul celor ”șase Românii electorale” permite și depășirea clișeului ”diaspora românească nu are corespondent în țară în materie de vot”.
Județele Vechiului Regat sunt un bloc al votului de stânga, pro- Victor Ponta și PSD?
Nu, județele din afara arcului carpatic au înregistrat două modele de vot. Unul este cel de tip bloc, cu vot masiv, de peste 50%, în favoarea lui Victor Ponta . Marca distinctivă a acestui gen de vot este dată de faptul că cei care îl adoptă provin, majoritar , din județele sărace ale Moldovei, Munteniei și Olteniei. Sunt două excepții de la regulă, pentru votanții din Argeș și Dâmbovița. E de văzut, în alt cadru, de unde vine excepția.
Cea de-a doua categorie de județe din afara arcului carpatic a înregistrat tot vot preponderent în favoarea lui Ponta dar cu susținerea lui Iohanis cu procente apropiate de cele pentru Ponta. Acesta este un spațiu de luptă electorală, de echilibru instabil, cu finalizare greu de precizat pentru turul al doilea. Tipică în acest sens este situația alegătorilor din județele dezvoltate ale Moldovei dar și a celor din Ilfov și Prahova, din Muntenia.
Avem deci, perfect ilustrate , cu cele două categorii sau tipuri de județe: a) votul masiv, de stânga, în situații de relativă sărăcie și b) o controversă electorală puternică la nivelul județelor relativ dezvoltate din regiunile estice si sudice ale țării.
Transilvania este mai omogenă sub aspect electoral?
Nu. Este departe de a fi un bloc electoral, cu vot masiv pro-Iohanis. Situația respectivă se regăsește numai în județele puternic dezvoltate ale regiunii, mai ales la cele influențate de cultura germană, dar și cu centre urbane de maxim dinamism în dezvoltare (Sibiu, Timiș, Arad, Brașov, Cluj) (Ionescu-Heroiu, 2014). Surprinzătoare prezența județelor Alba și Bistrița-Năsăud în această categorie. Nu sunt nici foarte dezvoltate și nu au nici orașe mari , puternice , pe teritoriul lor. Pare să fie vorba de un efect de contagiune, de preluare a unor modele culturale de vot predominante în principalele centre de atracție migratorie (Cluj pentru Bistrița-Năsăud și Sibiu pentru Alba) (D. Sandu, 2013). Preluări de acest gen sunt în logica a ceea ce se cheamă ”comunități de practică” (Wenger, 1999).
Modelele de vot asociate celor de cultură civică și mișcărilor sociale se învață în astfel de spații de interacțiune socială, date de centrele de atracție urbană sau de țările gazdă ale diferitelor diaspore. Românii din țară comunică, firesc, cu cei din străinătate – rude , prieteni sau cunoștințe – și își transmit reciproc teme de agendă publică și modele culturale de vot.
Găsim și în Transilvania o grupare de județe de maximă controversă electorală, cu relativă egalitate a opțiunilor pentru Iohanis și Ponta (Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj). Covasna și Harghita au, pe modelul știut, concordant cu compoziția lor etnică, un vot covârșitor pentru cei doi candidați maghiari.
Diversitatea socio-culturală maximă din București și din Mureș se reflectă direct și în eterogenitatea votului la nivelul acestor teritorii. Numai la București au fost patru candidați care au avut , fiecare, peste 10% voturi din total (Ponta 32%, Iohanis 28%, Monica Macovei 12% și Tăriceanu 10%). La Mureș, trei dintre candidați au avut , fiecare, mai mult de 10% din totalul județean de voturi (Hunor, Iohanis și Ponta).
Votul din diasporă are corespondențe cu cel din țară?
Da. Diasporele românești din nordul și vestul Europei votează, în bună măsură, similar cu populația din județele bogate ale Transilvaniei. Nu este întâmplător, din acest punct de vedere, faptul că activismul electoral și protestele de răspuns la dezorganizarea votării au apărut, în special, la Paris, Munchen, Londra și Viena. Migrația românească în străinătate se transformă, cu o viteză sporită, în diaspore, cu viață asociativă și solidarități specifice, în mai mare măsură în Vestul și Nordul Europei decât în Sud.
Prezența sporită la vot, nu numai în vestul și în nordul Europei , dar și în sudul ei este legată tocmai de procesul anterior menționat de transformare a unui simplu agregat de persoane plecate la lucru în străinătate, în diaspore. Noua diasporă, formată preponderent din cei care au plecat la lucru în străinătate după 1990, a dat un semnal foarte clar în acest noiembrie că vrea și poate să joace un rol activ în dezvoltarea de acasă, nu numai economic ci si instituțional-politic.
Pentru a evalua corect impactul noilor diaspore românești asupra țării de origine aș reaminti faptul că votul din țară nu mai este, din 2004 încoace (D . Sandu, 2004), rupt de opțiunile diasporei. Cei de acasă votează și , când este cazul, ies în stradă, în consonanță cu modul în care gândesc și acționează rudele și prietenii lor din străinătate. Protestele publice din România, de după turul întâi de scrutin prezidențial – sub semnul ”solidari cu cei din diaspora” – indică existența unui singur câmp electoral românesc, transnațional, în care ”acasă” și ”în diaspora” nu mai sunt lumi diferite ci puternic intercorelate.
__________________________
Referințe
Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., Sandu, D. et.al. (2014). Competitive cities. Reshaping economic geograpgy of Romania: World Bank.
Sandu, D. (2004). Votul între fidelitate politică și cultură comunitară. In FSD (Ed.), Barometrul de Opinie Publică. Octombrie 2004. Bucuresti.
Sandu, D. (2013). Disparități și fluxuri în fundamentarea social-economică a regionalizării administrative a României (CONREG Ed.). Bucuresti: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Wenger, E. (1999). Communities of practice: Learning, meaning, and identity: Cambridge University Press.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Ma tem ca exista si doua diaspore, dar nu atat sub forma diviziunii politice. Cand mii de romani de isprava din afara si-au sacrificat o zi sa mearga la vot, unii umiliti la cozi lungi, devine foarte delicat sa vorbim de faptul exista si mult mai mulit indolenti.
In diaspora au votat cam 161.000 (incluzand Republica Moldova) iar numarul celor plecati din Romania in anii post revolutie e estimat la 4 milioane, majoritatea plecati in ultimii circa 10 ani pe undeva prin Europa (Italia, Spania, etc) deci probabil cu pasaport la zi. Chiar daca cifra include si minori, chiar daca multi au fost departe de o sectie de votare, e clar ca pt fiecare roman ce si-a facut datoria civica au existat cel putin alti 10 care ar fi putut sa s-o faca sau sa incerce dar carora pur si simplu nu le-a pasat, chiar nu cred ca au avut ei o presimtire ca l-i se va tranti usa in nas.
nu iei in considerare multi factori. de exemplu, daca mai au documentele necesare pentru a vota, daca nu cumva s-au mutat definitiv afara. in plus unii dintre ei au de parcurs distante foarte mari pentru a vota si nu este normal sau corect, nimeni nu pleaca in pelerinaj pentru vot, da-o in mama ei de treaba.
nu in ultimul rand, cifra ta este gresita, desi nu schimba discutia, sunt peste 200,000 de voturi exprimate in diaspora.
Foarte interesanta harta dvs. Imi lamureste cateva chestiuni ridicand insa altele:
-ma intrebam de ce Banatul de munte (CS) era rosu. Este de fapt la limita, avand drept cauza atat „efectul de saracie” cat si „efectul de contagiune” -observ ca in afara exceptiei AG si DB, mentionata de dvs, nu avem judete verzi in vecinatatea judetelor cu caroiaj albastru-mare.
Sa intelegem ca saracia este de fapt determinantul principal?
Ar mai ramane de lamurit AG si DB, de ce nu a functionat contagiunea, si BN..de ce nu a functionat saracia? Sa fie efectul unui al treilea vector, diaspora si rudele din tata, asa cum sugerati in final? Atunci ar trebui ca in BN sa fie multi „diasporeni”, nu? Sunt?
Dar in AG si DB, dece nu a functionat contagiunea? Avem un vector suplimentar?
Foarte interesant…cred ca se pot trage concluzii importante despre cum ar trebui abordat turul 2 de catre Iohannis, daca vrea sa recupereze cele 10 procente. Accentul pe analiza, cauzele saraciei, cu cifre, nemteste, cum poate dreapta sa reduca saracia, pe intelesul celor din judetele sarace, credibil si fara sa fie populist. Cam greu, acum in ceasul al 12-lea, dar nu imposibil.
Va multumesc mult, dumneavoastra, si tuturor participantilor la discutie. Critici, intrebări și aprecieri, toate mi-au fost utile. Am incercat, in trei pagini si jumatate, sa testez ipotezele implicate in interpretarea hartii cu sase modele de vot, folosind datele BEC si de recensamant pentru peste 3000 de localitati. Exceptand un tabel care este tehnic, restul sunt explicatii si interpretari. Astept in continuare orice comentarii. Materialul in intregime poate fi consultat in dropboxul meu la
https://www.dropbox.com/s/y2cnk0o8sn6t8ec/Votul_nivel_local.docx?dl=0 .
Mai jos preiau numai concluziile (ramane sa decid daca nu pun in circulatie si intrebul material ):
Votul la nivel local , așa cum a fost exprimat, în 2 noiembrie 2014, are o puternică determinare de dezvoltare și de experiență d emigrație la nivel comunitar. Localitățile cu vot puternic în favoarea lui Victor Ponta sunt localizate mai aproape de polul sărăcie iar cele cu ponderi mari pro Klaus Iohanis sunt mai apropiate de polul de dezvoltare, indiferent unde sunt situate regional.
Nu se susține nicicum teoria ca doar localizarea pe spații istorice contează. În Nord-Est, spre exemplu, regiune de dezvoltare din Moldova, nu apare, cu analiza in peste 3000 de localități, o asociere semnificativă între votul în raport cu VP și localizarea regională. Similar, în niciuna din regiunile de dezvoltare din Vechiul Regat nu apare o relație semnificativă între localizarea regională și votul acordat lui Iohanis. Ceea ce se vede în datele brute poate fi explicat cu ajutorul factorilor de dezvoltare si de experiență de migrație.
Nu numai persoanele ci și comunitățile locale au experiențe de migrație, directe sau indirecte. Aceste experiențe contează pentru vot și la nivel comunitar ca și la nivel personal. Comunele și orașele pentru care se înregistrează o pondere mare de emigranți în Italia, spre exemplu, tind să aibă și o pondere mai mare de votanți pro VP. De ce este așa, e o altă problemă, de discutat în alt context. Votul pro Klaus Iohanis, însă, este favorizat nu de experiențe de migrație spre Italia ci de cele orientate spre Spania, Germania și America de Nord.
Rezultă că diasporele românești influențează votul din România nu numai prin modul în care votanții din străinătate aleg la urnă, acolo, ci și prin transferul de modele culturale pe care îl fac către cei de acasă, prin rude, prieteni și cunoștințe care ii iau drept model. Sociologii vorbesc , în astfel de cazuri, de ”remitențe sociale” (Levitt & Lamba-Nieves, 2011). Votul local ca rezultat al transferului cultural de valori și opțiuni electorale apare mai clar ca niciodată în istoria recentă a României.
Si eu va multumesc pentru studiu.
Sper sa-l dezvoltati, ar fi un pas mare in a ne intelege unii pe altii. Pentru ca au ramas multe, multe lucruri nelamurite ( in special pe saracie), si este mare nevoie de explicatiile unui specialist care intelege, care gaseste determinanatii reali si nu doar ce credem noi ca…bla, bla.
Cred că există într-adevăr contagiunea, însă nu întotdeauna cu cine credem noi. Pentru Alba și Bistrița-Năsăud, contagiunea s-ar putea să fie legată de locul de muncă. Nu cunosc situația concretă din zonă, dar mi se pare destul de probabil ca mulți localnici din cele două județe să lucreze în Cluj.
Diaspora este foarte greu-daca nu chiar imposibil de manipulat.Este „scumpa”-contributia la bugetul tarii-cam vre-o 10 mld./cifra reala/.Ganditi-va ca prin modul lor de a sustine’VIZIBIL’ rudele,ei chiar sunt FORMATORI DE OPINII.Adica cand trimit bani acasa-inseamna ca ei SUNT RUPTI DE REALITATE ?Peste hotare se munceste din greu-dar se si castiga.Tind sa cred ca de la distanta-adica DIASSPORA,vede lucrurile din tara-CLAR.Ei au cu ce compara.Fapt graitor-plecarile sunt temporare.Putini au luat alta cetatennie.SUNTEM ROMANI-si punct.Avem drept de vot-si trebuie sa votam.Aviz tuturor partide-lor;cine a dat presedintii in ultimii ani ? DESTEAPTA-TE ROMANE!
Am facut o mica cercetare, un clasament PIB si PIB/capita pe judete
http://old.econtext.ro/dosar–2/analiza/topul-celor-mai-harnice-judete-dupa-pib-ul-pe-cap-de-locuitor-din-ultimii-ani-uluitor-unele-judete-gigant-sunt-pe-minus-vezi-care-sunt-acestea.html
Municipiul Bucuresti 133807,8 16660
PIB(mil ron) PIB/capita(EURO)
Ilfov 14397,8 12012
Timis 26896,6 10507
Arges 16731,1 8844
Brasov 18076,6 8681
Cluj 22572,9 8222
Constanta 22216 8059
Sibiu 12148 8011
Prahova 20718,5 7579
Arad 12386,3 7326
Alba 9357,7 7111
Gorj 10252,7 6859
Caras-Severin 6478,4 6307
Hunedoara 9528,4 6307
Bihor 12800,2 6295
Mures 11362,6 5953
Braila 7049,4 5883
Bistrita-Nasaud 5938,1 5530
Iasi 16428,3 5486
Dolj 14216,1 5481
Salaj 4563,5 5464
Dambovita 10322,8 5286
Valcea 8230,9 5250
Harghita 6269,4 5243
Covasna 4275,4 5009
Tulcea 5189,6 4991
Satu Mare 6464,9 4961
Buzau 7967,1 4918
Ialomita 5387 4874
Maramures 8720,7 4713
Bacau 11738,2 4608
Galati 11242 4582
Teleorman 5837,8 4353
Olt 7240,8 4212
Mehedinti 4474,6 4102
Giurgiu 5398,5 3980
Suceava 10532,7 3946
Vrancea 5738,2 3915
Neamt 7605,5 3803
Calarasi 5499,2 3691
Botosani 5798,2 3675
Vaslui 4979,8 3193
AG e pe locul 4 la PIB/capita si DB pe 21…deci nu le putem baga in aceeasi caprarie, unul este bogat bine(AG) altul la mijloc.
Si CT sau PH nu stau tocmai rau (fiind inaintea judetelor din NV)…si totusi sunt cu caroiaj deschis.
GJ este imediat dupa AB, la PIB/capita si totusi este verde- verde.
Sa inteleg ca saracia exprimata in PIB/capita nu este determinatul?
Bun, atunci care „saracie”?
da domnule Mircea M,autorul vrea sa demonstreze ca ce vede tot omu nu exista
Eu totusi cred ca in Bucuresti este cheia alegerilor, si a fost intotdeauna. Satele pot favoriza furtul, dar nu impotriva votului masiv, real. Va avea de data asta capitala un rol benefic sau va fi spre cistigul mincatorilor de seminte , ai adeptilor vanghelioanelor si pomenilor cu mici si bere din parcuri ?!
Va provoc, mitici ( e o figura de stil care vi se potriveste, n-o luati ca ofensa pentru ca nu este) care imi invadati orasul meu frumos si curat tot timpul anului, fiti constienti, mobilizati-va si ajutati-ne pe toti, votati bine! Daca o faceti, mai puteti fi inca bineveniti in Brasov! Haideti, la vot!
Nu, d-le Sandu, nu cred in separatiile pe care le faceti, chiar si judetele sau zonele asa zis bogate din Ardeal au cazut in capcana USL din 2012, spre rusinea noastra… Nimic nu este previzibil suta la suta, sintem pe muchie de cutit, ce va fi, va fi!
conducatorii patriei,daca s ar fi putut,ar fi impartit teritoriul pe care il stapinesc de forma napoca de galati,ilfov pe mures sau teletimisorman
Tin sa scriu aici, ca mi-a placut articolul. E bine sa citesti ceea ce spun specialistii si nu tot felul de speculatii savante. Tare as mai vrea sa aud cum explica psihologii modul in care se adancesc unii in convingerile lor, din care nu-i poti misca cu niciun fel de argumente. Unii nu-s prosti deloc, doar traiesc in alt mediu, cu alte surse de informare si isi ajusteaza toata gandirea si toate argumentele pe o anumita directie. Cel mai trist este ca ne lipseste o minima cultura politica. In controverse, cu argumente de genul „separarea puterilor in stat” sau evitarea concentrarii puterii la o singura forta politica, sau ca prosoapele si politicienii trebuiesc schimbati din cand in cand, din acelasi motiv, n-ai nicun spor, nicio ascultare.
„Saracia este cea mai mare agresiune facuta fiintei umane!” (M. Gandhi)
Indiferent ca este consecinta unei proaste gestionari sau a acutizarii, naturale sau induse (!), a lipsurilor endemice, saracia materiala pare, invariabil, corelata cu frica si ignoranta!
Un regim politic corupt are tot interesul sa mentina saracia deoarece, cu permanenta si exclusiva preocupare a „zilei de maine”, oamenii se dezumanizeaza, instinctele primare le sunt exacerbate, devin usor de manipulat…
I-as intreba pe locuitorii satelor sarace (!!!) din Oltenia, Muntenia sau Moldova, daca li se pare firesc ca, avand la primarie PSD, adica partidul la putere si la nivel national, ei tot cei mai saraci din Romania, sunt? Li s-a ameliorat traiul intre vara 2012 si toamna 2014?
Daca DA, inseamna ca noi ne inselam si ei au dreptate, dar daca NU…sa-si asculte numai bunul simt proverbial!
Sărăcia are adesea cauze ”obiective”, care țin de modul cum gândesc și cum se comportă oamenii din zonă, nu de partidul aflat la guvernare. Zonele cele mai sărace nu au devenit brusc bogate nici în perioada guvernării CDR, nici în perioada Alianței DA.
Ceea ce se poate observa în acele zone foarte sărace este exact invers, ele devin și mai sărace în asemenea guvernări ”de dreapta” (cu tot ce înseamnă ”dreapta” la români). Adică în esență oamenii nu sunt proști, ei nu au votat în 2000 cu PSD sau în 2012 cu USL pentru li s-ar fi dublat veniturile în perioada precedentă. Ci exact invers (și LOGIC) pentru că le-au scăzut veniturile în perioada precedentă.
”Dreapta” din România, ca să scape de ghilimele, ar trebuie să înceteze cu atitudinea self-righteous și să liberalizeze cadrul economic. A crește TVA-ul la 24% nu e în niciun caz o măsură de dreapta, numai cineva aflat în plină nevroză ar putea susține așa ceva.
Cresterea TVA a fost o masura disperata de criza, nu o masura de dreapta. Daca nu se facea ceva pentru echilibrarea balantei venituri/cheltuieli, ajungeam in incapacitate de plata. Iar dorinta intiala a fost sa scada pensiile, nu sa creasca TVA-ul. Numai ca dupa decizia timpa a CCR cum ca pensiile nu pot scadea, s-a crescut TVA-ul.
În sfârșit o analiză sociologică autentică, demnă de acest nume.
De ani, publicul este hrănit cu jonglerii sterile de cifre demoscopice prezentate drept „sociologie“ ajungându-se la o proastă înțelegere a dinamicilor electorale, atât de către publicul larg cât și de către ziariști ori alți opinioniști.
În contrast, avem acì o analiză profesională pornind de la detereminante structurale, sociale, economice, civilizaționale, socio-culturale. Doar printr-o astfel de viziune se poate înțelege ce se-ntâmplă cu noi, ce suntem și încotro ne-ndreptăm. Altfel, dacă publicul se lasă la mâna hoților de politicieni, mercenarilor din presă și altor impostori, necalificați și/sau rău intenționați în înțelegerea dinamicilor sociale, ignoranța și falsa conștiință vor pustii mai departe.
Excelent.
Interesant articolul. Am o nelamurire totusi, de ce in Arges si Dambovita psd-ul e majoritar? Exista o miscare politica pro-pds mai insemnata? alte explicatii?
Toate judetele exceptie, cele care se abat de la regulile mentionate in analiza, ar trebui analizate separat, caz cu caz. La Arges si la Dambovita este vorba, foarte probbail, de ”efectul Udrea” si ”efectul Tariceanu”. Dintr-o alta analiza (nepublicata) imi rezulta ca in localitatile in care Udrea si Tariceanu au obținut ponderi de vot mai mari, semnificativ peste medie, votul pro-Johannis (KJ) a fost procentual mai mic decat era de asteptat in baza indicatorilor locali de dezvoltare. Cei doi candidati , tendential vorbind, pe ansamblu localitati, au contribuit semnificativ la scaderea voturilor pentru KJ. La Arges, mai mult decat la Dambovita, ipoteza este sustinuta de date. O implicatie a acestei constatari trimite la ideea ca in turul al doilea o buna parte dintre votantii favorabili pentru Tariceanu si Udrea ar putea deveni mai degraba sustinatori KJ decat VP.