Home » Politica & Doctrine »crestin-democratie/conservatorism »liberalism »social-democratie » Citesti:

Dreapta si dreptatea

In primii ani de dupa revolutia din 1789, deputatii francezi se intruneau într-o sala numita “Salle du Manège”, în care scaunele erau asezate de-a lungul peretilor laterali de-o parte si de alta a intrarii. Membrii partidelor politice rivale s-au asezat firesc, unii intr-o parte si altii in cealalta si ca atare au fost denumiti “de stânga”, respectiv “de dreapta”. Mai bine de doua secole dupa, pe pagina facebook a unui politician român, Adrian Papahagi, putea fi citit urmatorul text :

Voi repeta până la moarte:
Stânga nu e o doctrină politică, e antipolitica, antilibertatea, antiumanitatea. Este oglinda strâmbă a falselor virtuți pe care dracul a plantat-o în ochiul obosit al modernității. Este duhul invidiei, lenei, necredinței, prostiei, minciunii, maimuțăreala tuturor celor înalte în registrul diavolesc al deriziunii. Este inversarea și pervertirea tuturor valorilor. Este boală mortală, cancer moral.

Lupta va continua până la sfârșitul timpurilor între cuviință, fire, firesc, înrădăcinare și această mizerie, la fel de proteică și de ineptă precum minciuna.

O tirada de o asemenea violenta impotriva ideologiei adversarilor politici ar provoca fara îndoiala un soc într-o tara cu o democratie asezata, precum de exemplu Franta, tara in care dl. Papahagi si-a facut studiile. Autorul ei ar avea sanse mici sa supravietuiasca politic. Cum se explica atunci ca ea poate trece neobservata la noi ? Ce inseamna “stânga” in context si cum definim “a fi de dreapta” in România ? La câteva zile de la alegerile prezidentiale, cu candidati declarati de dreapta sau de stânga aflati in competitie, cred ca ar fi bine sa clarificam lucrurile.

Ca s-o putem face trebuie mai intâi sa precizam ce inseamna stânga si dreapta in majoritatea tarilor democratice din zilele noastre. Cuvântul cheie care caracterizeaza stânga este “egalitarism” : statul colecteaza impozite relativ mari (care progreseaza cu veniturile si averile) si le distribuie in mod echitabil catre populatie prin servicii publice (educatie, sanatate, transport…) si ajutoare sociale diverse. Prin opozitie, dreapta doreste impozite mici si un stat minimal al carui rol se rezuma la asigurarea respectarii regulilor democratice (armata, politie, justitie). Sigur aceste definitii sunt foarte simplificatoare. Dreapta spre exemplu are adesea o componenta conservatoare sau nationalista, uneori chiar mai puternica decât cea liberala din definitia de mai sus. Situatiile sunt fireste diferite de la o tara la alta. Caracterizarile de mai sus trebuie deci luate ca un numitor comun…care nu este valabil si pentru România. Iata de ce.

1. “Stanga” conservatoare *. Orientarile politice s-au definit dupa caderea lui Ceausescu in mod aproape la fel de arbitrar cu cele ale partidelor din “Salle du Manège” de dupa revoultia franceza. Pe scurt, FSN-ul, condus de esalonul doi al fostului Partid Comunist din vremea lui Ceausescu a fost numit “de stânga” cu referinta la ideologia comunista si toate fortele politice care i s-au opus au fost numite “de dreapta”. Doar ca vechii lideri lideri comunisti care au acaparat puterea in 1990 nu mai aveau nimic de a face cu Marx. Scopul lor era mentinerea pe cât posibil a vechii ordini sociale din vremea lui Ceausescu in care elita partidului beneficia de accesul privilegiat la resursele financiare si economice ale statului. A fost singura constanta ideolologica a acestui partid fie ca s-a numit FSN, FDSN, PSDR, PSD sau USL. Actiunea lui politica (legile “cu dedicatie”), principiile de guvernare nu pot fi in nici un caz caracterizate ca fiind de stanga : in timpul guvernarilor sale finantarea si calitatea serviciilor publice nu s-a imbunatatit, ba dimpotriva ; nu s-a pus niciodata problema impozitarii averilor iar lideri marcanti precum Adrian Nastase n-au avut vreo problema in a-si etala bogatiile in mod ostentativ. Iar daca maririle de pensii sau salarii, diversele ajutoare sociale acordate in preajma alegerilor sunt considerate de unii comentatori masuri de stânga, este vorba de o confuzie evidenta intre o masura economica si o mita electorala. De altfel ultimele masuri de acest tip ale guvernului Ponta se asociaza cu reducerea CAS-ului, adica o masura de dreapta. Deci nu vorbim in cazul acestui partid de redistribuirea uniforma a resurselor statului ci dimpotriva de acapararea lor in mâinile unui numar restrans de oligarhi. Si fie ca vorbim de cei vechi de tip Hrebenciuc sau de cei noi de tip Sova, toti au facut afaceri profitabile de pe urma acestui acces privilegiat la resursele statului. Exista totusi si o exceptie si anume Ion Iliescu : unicul lider al mostenitorului PCR care are cateva accente autentice de stânga. Câteva teme din discursurile sale o demonstreaza : “presedintele sarac si cinstit”, “capitalismul de cumetrie” samd, iar Iliescu a sustinut întotdeauna impozitul progresiv. Dar afinitatile stângiste ale fostului presedinte n-au avut consecinte masurabile in plan politic. Fiindca Ion Iliescu este in primul rand un om de partid si nu unul de stat sau unul de stânga. Iar faptul ca la sfarsitul ultimului sau mandat de presedinte înca mai existau pensii de câtiva lei in mediul rural spune totul.

In concluzie, in acceptiunea obisnuita a termenilor, partidul fondat de Ion Iliescu n-a fost niciodata de stânga. O eticheta mai corecta ar fi cea de conservator, care incearca sa mentina o ordine anterioara.

2. “Dreapta” moralista. La inceputul anilor 90 “dreapta” era reprezentata de partidele istorice, PNL si PNTCD. Chiar daca cel de-al doilea fusese de stânga in istoria sa anterioara. Dar precum am spus distinctia stanga-dreapta nu este la noi cea obisnuita. Principiile dreptei sunt cele ale Pietei Universitatii din 1990 si ele s-au mentinut pana astazi. Sloganul “mai bine mort decât comunist !” îl regasim în textul lui Papahagi citat mai sus. Naivitati de gen “la putere sa nu ajunga decât cei nu si-o doresc” exprima de fapt speranta iluzorie unei puteri incoruptibile. Valorile “dreptei” sunt deci “integritate, justitie, morala”. Nu bogatia opulenta a “stângii” ci saracia decenta a ministrilor CDR care in primele zile de mandat din 1996 mergeau la serviciu folosind transportul in comun ! Altminteri, cu exceptia restituirii proprietatilor, guvernarea CDR n-a avut nimic de dreapta. De altfel alegatorii ei nici nu asteptau asa ceva : programul politic al lui Emil Constantinescu, asa numitul Contract cu România promitea de exemplu ajutoare sociale pentru toti tinerii absolventi fara loc de munca. Si in mod logic, esecul acestei guvernari a fost in primul rând unul moral : odata ajunsi la putere liderii CDR au dinamitat standardele morale promise in campanie. Rând pe rând cei mai multi dintre ei – o exceptia notabila facand Corneliu Coposu care decedase in 1995 -
s-au compromis in mod iremediabil. Traiectoria lor ulterioara arata cat de mare a fost decalajul între asteptarile alegatorilor “de dreapta” si actiunile alesilor lor : fosti ministri arestati pentru coruptie : (Remes, Muresan, Pantis), ex-premierul Ciorbea devenit lacheu al premierului Ponta intr-o sinecura, Emil Constantinescu care aproba public actiunile USL impotriva lui Traian Basescu, pâna si regele Mihai, una dintre sperantele dreptei de atunci, gata sa se afiseze alaturi de figuri imorale precum Voiculescu sau Iliescu.

Calatoria PDL pe esichierul politic [1]. Sa revenim însa la Traian Basescu. La origine PD-ul a fost un partid desprins din vechiul FSN. Deci automat “de stânga”. Constrânsa de o majoritate parlementara fragila CDR a fost nevoita sa guverneze cu partidul condus atunci de Petre Roman. Dupa dezastrul de la alegerile din 2000 PNTCD-ul iesise din parlament si era in moarte clinica, iar PD-ul supravietuise cu un minuscul scor de 7 procente. 8 ani mai târziu “solutia imorala” din timpul guvernarii CDR devenise principalul partid de dreapta si numara peste 30% din preferintele alegatorilor. Aceasta transformare miraculoasa este opera lui Traian Basescu. Impreuna cu Teodor Stolojan, si el fost ministru al “stângii”, a reusit remarcabila performanta de-a atrage de partea sa cavasi-totalitatea nucleului dur al dreptei. Numele aliantei conduse de cei doi, “Dreptate si Adevar”, arata clar intentia de-a deveni noua “dreapta”. Iar daca multi au fost sceptici la inceput, victoria neasteptata asupra lui Nastase, marea vedeta a “stângii” din 2004 l-a propulsat pe Traian Basescu in postura de erou al dreptei. Condamnarea crimelor comunismului in Parlament in pofida opozitiei vocale a unor “fosti” precum Vadim Tudor i-a cucerit pe deplin pe simpatizantii dreptei. Acestia au fost gata sa-i treaca cu vederea episoade precum cel cu casa din strada Mihaileanu, sau sustinerea lui EBA. Nu-i mai putin adevarat ca cu exceptia acestor rare episoade Basescu nu si-a dezamagit alegatorii. Adversarii sai au fost clar identificati la stânga : “mogulii” si “baietii desptepti” sunt exact oligarhii financiari cu acces privilegiat la resursele statului. Adica “stânga”. Lupta anti-coruptie, tema fundamentala a “dreptei” a devenit eficienta culminând cu câtva condamnari spectaculoase, cum au fost cea a lui Adrian Nastase, sau a lui Dan Voiculescu. Nu vom sti niciodata daca Traian Basescu a procedat astfel din calcul politic sau in mod sincer. Cert este ca a reusit astfel sa se mentina in fruntea tarii timp de 10 ani, cu toate ca modul de actiune al partidului sau mai ales in teritoriu nu a diferit cu mult de cel al PSD-ului. Daca e sa explicam lucrurile conform definitiei de mai sus, in pofida virajului spre “dreapta” decis de Basescu o aripa importanta a PDL a fost si a ramas întotdeauna “de stânga”.

Câteva concluzii. Câteva confuzii.

In concluzie, distinctia stanga-dreapta in politica româneasca se opereaza cu alte criterii decât clasice.

“Stânga” româneasca doreste pastrarea accesului privilegiat la resursele statului pentru un grup restrans de mostenitori politici ai vechilor lideri comunisti. Masurile sale de stanga in sens clasic sunt rare si ele alterneaza cu masuri de dreapta (privatizari -de ex PETROM -, scaderea CAS etc). Pomenile electorale sunt adesea luate in mod eronat drept masuri de stânga.

“Dreapta” româneasca încearca sa-si atraga alegatorii cu valori morale : justitie, integritate, dreptate. In mod normal aceste valori nu sunt de dreapta sau de stânga ci universale. Din pacate numarul de politicieni compatibili cu ele este foarte mic, ceea ce explica falimentul CDR, disparitia PNTCD, dar si diviziunea dreptei actuale departe de modelul “Alba ca Zapada” o inventie naiva a unui fost consilier prezidential. Daca contextul crizei economice, guvernul Boc a luat si cateva masuri autentice de dreapta (reducerea salariilor functionarilor publici, diverse reduceri ale cheltuielilor publice), ele au alternat cu masuri de stânga (concediu de maternitate de doi ani, cresterea TVA, etc).

In fine, daca e sa clasam principalii candidati la presedentie in urma acestor clarificari vom spune.

1. Ca Victor Ponta este fara nici un dubiu un reprezentant al valorilor “stângii”.
2. Ca Monica Macovei sustine valorile “dreptei”. Nu e nevoie de nici un argument aici. De notat suprinderea unora care au observat in programul ei unele elemente de dreapta clasica. Altii dimpotriva s-au aratat socati de faptul ca se compara cu Nelson Mandela, un lider de stanga in sens clasic. Confuzia aceasta intre cele doua sensuri ale dreptei sau stângii e adesea prezentza in dezbateri.
3. Ca sustinerea lui Traian Basescu, liderul “dreptei” pentru Elena Udrea a provocat confuzie in rândul sustinatorilor sai. Motivul este foarte simplu : Elena Udrea – care nu este un politician rau – nu are cum sa atraga electoratul “de dreapta”. Venita in politica la bratul unui “mogul”, ea reprezinta mai degraba “stanga” vechiului PDL, cea care isi baza succesul pe controlul resurselor (mai ales in teritoriu). Elena Udrea este “de stânga”.
4. Ca singurul element “de dreapta” din dreptul lui Klaus Johannis este imaginea proverbiala a “neamtului cinstit”. Din pacate pentru el, nu exista nimic in biografia lui care sa justifice aceasta reputatie. Sustinatorii sai vin fie din PNL, a carui orientare de pe vremea lui Tariceanu incoace este in mod clar “de stânga”, fie din aripa “stânga” a fostului PDL, Frunzaverde, Blaga etc.
Klaus Johannis este carevasazica si el “de stânga”.

[1] Preiau aici unele idei dintr-un articol mai vechi. http://www.contributors.ro/politica-doctrine/spagatul-ratat-al-domnului-blaga-si-alte-povestiri-politice/

* Folosesc ghilimele la “stanga” si “dreapta” pentru termenii corespunzatori din politica româneasca conform descrierii din articol.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "41 comments" on this Article:

  1. Bogdan Brebenel spune:

    Membrii partidelor politice rivale s-au asezat firesc, unii intr-o parte si altii in cealalta si ca atare au fost denumiti “de stânga”, respectiv “de dreapta”.

    Este mult spus că la acea vreme (1789) ar fi existat partide politice, în sensul contemporan al cuvântului. Oamenii politici își conturau preferințele în funcție de cluburile pariziene pe care le frecventau (e.g. iacobinii se reuneau la o mânăstire plasată pe strada Saint-Jacques -> Jacobus in latină -> iacobini) sau regiunea istorică a Franței de unde proveneau (girondinii (cei moderați) proveneau din Gironde).

    Despre “stânga” și “dreapta” în România…

    Este o împărțire arbitrară, o improvizație tipic dâmbovițeană dictată mai degrabă de apartenența la familiile politice din Parlamentul European. Nici vrorbă de stânga și dreapta în forma pe care acestea o au în lumea așezată.

    Există doi poli… primul, cristalizat în jurul PSD, care militează pentru conservarea tradițiilor și privilegiilor vechii caste politice comuniste, iar celălat mai mult sau mai puțin reformist, format din câteva facțiuni divergente care se devorează între ele. Balanța corupției și traficului de influență este profund înclinată spre cartelul PSD, asta fără a face pe actualii opozanți îngerași. Cu alte cuvinte, spectrul politic românesc este într-o starte nepermisă de primitivitate după 25 de ani de democrație. Este a n-a oară în istorie când politicienii romăni nu înțeleg semnificația momentelor prin care trece România… nu știu dacă toți urmăresc ce se întâmplă în Ungaria vecină, Ucraina sau Bulgaria. Vom vedea ce surprize ne va aduce luna noiembrie…

    • Voi vota centrist-DNA spune:

      Concluzia la “confuzii” lasa de inteles ca exista o coerenta (luandu-ne dupa regulile politicii romanesti, desigur) in a avea o “adevarata” batalie intre cele doua doctrine “care nu exista” in Romania, stanga-dreapta, in turul 2, intre Victor Ponta si Monica Macovei.

      Numai ca Traian Basescu, din orgoliu sau din strategii personale de putere (via acest vehicul politic creat special pentru Udrea, PMP), a dinamitat coeziunea “dreptei”, o ataca public pe Macovei (pe Johannis e normal, ala a votat suspendarea, e USL 100%) si refuza sa o retraga pe Udrea, ceea ce ar putea mari semnificativ numarul voturilor pentru Macovei, ar crea o dinamica pentru singura candidata autentica de “dreapta”.

      In acest moment, a vota pentru Udrea devine un fel de act irational, de negare a unor evidente, un fel de suicid colectiv al ultimilor “basisti” talibanizati.

      Sper ca electoratul “de dreapta” sa dea un raspuns de bun simt in batalia contra oligarhiei mafiote “de stanga”, sa voteze in numar mare Monica Macovei. Pentru ca e singurul raspuns care nu poate fi dispretuit si catalogat ca ipocrit sau pervertit de catre adversari. Si va atarna greu in economia turul 2.

      Voi vota Monica Macovei in primul tur, e necesar ca intreaga clasa politica, fie ea de “stanga” clepto-pontista sau de “dreapta” taliban-basista, ca o parte a serviciilor de informatii si a mass-mediei, sa primeasca un mesaj politic cat mai clar din partea noastra:
      cel al sustinerii luptei anti-coruptie dusa de DNA impotriva “stangii” si “dreptei”, impotriva gastilor lui Ponta sau Udrea.

  2. euripide spune:

    :) cam asa i. bun articol.
    te lovesti cu singu n dreptul, si cu amindoi intr un bolovan
    cind au ramas fara bani, au taiat din pensii si salarii, si au devenit de “dreapta”.
    pomenile electorale sint de “stinga”. de “dreapta” esti (fara sa gresesti) in opozitie, si mereu de “stinga” la putere ! tot de “dreapta” au fost si cind au ras padurile, au vindut industria la fier vechi, au instrainat resursele naturale, dar au incasat comisioane (curat capitalism, nu i asa ?)
    una peste ala, e hilar sa numesti elenele, ebele, bocii sau taricenii politicieni, si sa i si mai clasifici de “dreapta” sau de “stinga” :)

  3. asdf spune:

    Pai cum sa nu treaca fraza neobservata, daca nimeni nu a auzit de autorul ei?

  4. George spune:

    “* Folosesc ghilimele la “stanga” si “dreapta” pentru termenii corespunzatori din politica româneasca conform descrierii din articol. ”

    Haideti sa renuntam la aceste cuvinte: “stanga” si “dreapta”, stanga si dreapta, pentru ca oricum ne incurcam. Sa le spunem pe fata: “dreapta” = stat de drept, “stanga” = stat de nedrept (cleptocratie).

    Atunci vedem clar: Ponta, Udrea si Iohanis sunt adeptii cletocratiei iar Macovei e sustinatoarea statului de drept.

    • George Gafencu spune:

      Domnule George,

      Daca definim dreapta ca “stat de drept”, cum functioneaza definitia asta intr-o democratie vestica, cum e cea americana?

      Conceptele de dreapta si stanga sunt extrem de confuze, pentru ca ceea ce se aplica unei tari nu se potriveste pentru alta.

      Sistemul politic american e cel mai bun exemplu. Exista si aici o staga si o dreapta, insa statul american este unul dintre cele mai minimale care exista pe glob. Practic statul in afara de educatie secundara gratuita si securitate nu iti mai ofera nimic. Educatia universitara si asigurarile medicale nu sunt gratuite si sunt in grija individuala.

      Aici in SUA se considera stanga tot ceea ce promoveaza drepturile LGBT, pastrarea libertatii femeii de a face un avort, incurajarea imigratiei si pastrarea religiei in afara scolii.

      Cei de dreapta militeaza pentru restrangere imigrarilor, impotriva drepturilor LGBT, pentru restrangerea sau eliminarea libertatii femeii de a face un avort si impunerea unor convingeri religioase asupra tuturor creand legislatie pentru ea si legi aberante. Cei de dreapta vor un stat si mai minimal decat este deja SUA.

      Din punct de vedere economic, si stanga si dreapta americana sunt mult mai la dreapta decat orice partid de dreapta european.

      Insa diferenta intre stanga si dreapta americana e data de politicile sociale si de aici vin diferentele majore.

      • Mihai Damian Mihai Damian spune:

        Dle Gafencu ideea articolului este tocmai aceasta : dreapta/stanga româneasca se definesc dupa cu totul alte reguli decat cele din America sau Europa Occidentala.

      • Bogdan Brebenel spune:

        Adevărat. De altminteri termenii de “dreapta” și “stânga” au apărut în America foarte târziu… copiii la școală studiază despre modul de organizare a unui stat și gradul de influență a acestuia în societate, având la extreme dictatura/monarhia absoluta (puterea in mana unei singure persoane sau unei camarile restrânse) iar la celălalt anarhia (niciun fel de organizare, o stare de altminteri instabilă, de scurtă durată).

        În mijloc se află “moderații” care promovează separația puterilor în stat (executivă, legislativă, judecătorească) și care au variate preferințe ideologice… liberalii, inclusiv progresiștii, favorizează de obicei o implicare mai pronunțată a guvernului federal sau local în societate, un control legislativ extins, asta spre deosebire de conservatori (de sorginte socială, fiscală, neo, etc.) care favorizeză o administrație de dimensiuni mai reduse, pun accent mai mare pe politica de securitate națională, etc.

  5. R. Paul spune:

    Ce varza de articol! Confuzie, superficialitate, ignoranta…

    Cineva ar trebui sa scrie un text de zece ori mai amplu decit brambureala de mai sus ca sa lamureasca lucrurile cit de cit.

    Rau faceti, domnule Damian, ca scrieti despre lucruri pe care nu le cunoasteti si nu le intelegeti.

    • Mihai Damian Mihai Damian spune:

      daca spuneti ca intelegeti mai bine lucrurile nu ezitati sa le lamuriti :-) . Orice rau se poate indrepta.

      • ANC spune:

        In primul rand ca acest clivaj stanga dreapta nu a aparut dupa ce unii politicieni francezi s-au asezat “firesc” si “arbitrar” (cum afirmati) in stanga sau in dreapta salii, ci a aparut atunci cand s-a decis in legatura cu dreptul de veto legislativ al regelui. Suporterii regelui s-au asezat la dreapta, anti-regalistii la stanga. De unde prima semnificatie: dreapta – conservatoare, in favoarea mentinerii unei ordini sociale, stanga – reformatoare, in favoarea schimbarii ordinii sociale.

        In al doilea rand, modul de impozitare / redistribuirea resurselor nu sunt definitorii in ceea ce priveste predilectia pentru egalitate, respectiv inegalitate a stangii si a dreptei. Stanga incearca sa reduca inegalitatile sociale (pe diverse criterii: avere, educatie, rang, gen, orientare sexuala, apartenenta etnica) si sa amortizeze efectul inegalitatilor naturale. Dar nu o face in mod necesar prin redistribuirea resurselor materiale.

        Spuneti ca partidul lui Iliescu este conservator pentru ca a incercat sa mentina o ordine anterioara, bazata pe acces la resurse privilegiate. Insa ordinea anterioara inseamna si relatii sociale traditionale, valori religioase etc.

        In al treilea rnad, daca va uitati la documentele partidelor politice din Romania (ideologie, doctrina, program sau cum s-o mai numi ele) veti sesiza diferente majore de valori si planuri de masuri. Cum sunt puse acestea in practica prin politici guvernamentale ar fi fost un subiect mult mai relevant pentru incercarea dumneavoastra de a cartografia scena politica din Romania pe baza clivajului stanga/dreapta.

        Si ati fi constatat mai multe contradictii intre, pe de o parte, ideologiile generice de stanga si de dreapta si, pe de alta parte, practicile stangii si dreptei din romania. Contradictii evidentiate de reactiile pe teme precum rolul religiei in viata publica, casatoriile intre homosexuali, relatiile interetnice, reforma programelor de invatamant, protectia mediului.

        “Accesul privilegiat la resursele financiare si economice ale statului” nu tine de ideologie, stanga sau dreapta, ci de INTERESUL PERSONAL!
        “Integritatea, justitia, morala” sunt valori universale cum bine ati spus, nu tin cont de ideologie.

        Varza articolului dvs. rezulta din faptul ca acele criterii, altele decat cele clasice, cu care operati distinctia stanga-dreapta nu sunt bazate pe valori ideologice. Era mai simplu daca spuneati, pe buna dreptate, ca PSD-ul si PNL-ul “e hoti” iar Monica Macovei e anti-coruptie, fara sa mai implicati notiunile de stanga sau dreapta.

        • Mihai Damian Mihai Damian spune:

          iata un comentariu interesant. Câteva raspunsuri : “Suporterii regelui s-au asezat la dreapta, anti-regalistii la stanga. De unde prima semnificatie: dreapta – conservatoare, in favoarea mentinerii unei ordini sociale, stanga – reformatoare, in favoarea schimbarii ordinii sociale.”

          Aici comiteti o eroare de logica. Nu faptul ca erau conservatori i-a determinat sa se aseze la dreapta ci faptul ca s-au asezat la dreapta a determinat la semnificatia “dreptei” in politica.

          “Dar [stanga] nu o face in mod necesar prin redistribuirea resurselor materiale.” Si atunci cum ?

          “veti sesiza diferente majore de valori si planuri de masuri. [...]. Contradictii evidentiate de reactiile pe teme precum rolul religiei in viata publica, …”

          Exista diferente majore cu privire la rolul religiei in viata publica intre fostele guvernari zise de dreapta si cele zise de stanga ??? Eu nu le-am sesizat ! Exemple ??

          ” “Accesul privilegiat la resursele financiare si economice ale statului” nu tine de ideologie, stanga sau dreapta, ci de INTERESUL PERSONAL!
          “Integritatea, justitia, morala” sunt valori universale cum bine ati spus, nu tin cont de ideologie.

          Varza articolului dvs. rezulta din faptul ca acele criterii, altele decat cele clasice, cu care operati distinctia stanga-dreapta nu sunt bazate pe valori ideologice. ”

          “Varza” de care vorbiti nu este a mea ci a spectrului politic autohton !! Am avut totusi o coalitie de dreapta care s-a numit “Dreptate si Adevar” !! Unde sunt valorile ideologice in “dreptate si adevar” ?? Ideea articolului pe care din pacate n-ati inteles-o este ca oamenii in general se raporteaza la stanga si dreapta politica folosind criterii diferite de cele clasice. Nu eu am inventat aceasta distinctie, ea pur si simplu exista in realitate.

  6. lucid spune:

    Ponta=Iohannis. USL-ul e doar in adormire. Dovada? Duceti-va la sediul psd din sector 5, al lui vanghele (e pe soseaua Alexandriei la o statie de piata Rahova). Pe geamurile uriase sunt poze la fel de uriase cu candidatii uslinosi din 2012: catalin croitoru, oana niculescu-mizil, florian popa (ginerele fratelui ceauseascai, dumitru petrescu0 si….ALINA GORGHIU, purtatoarea de cuvant a lui iohannis. Am intrebat: de ce nu o scoateti din vitrina, ca doar sunteti dusmani acum? Mi s-a facut cu ochiul: pacat de poza, intr-o luna useleaua se reface.

  7. anand spune:

    Cateva concluzii = cateva confuzii
    Articol ca un proiect de student la care stii cum trebuie sa sune rezultatul final si atunci hai sa umplem cateva pagini de demonstratii.

  8. smaranda spune:

    Articolul trebuia sa caute atribute relevante politicii romanesti. Stinga, dreapta este irelevant, dar patriot, cinstit, loial, corect, educat si multe altele sint foarte fierbinti in aceste clipe. Tara are nevoie de aceste calitati. Dezbaterea poate incepe numai atunci cind asociem calitati durabile unui politician. Este drept nu avem nevoie de politicieni saraci si cinstiti avem nevoie de politicieni cinstiti si patrioti pina la abandonarea interesului personal. Avem nevoie de politicieni poligloti fara a atenta la gramatica limbii romane. Adevarul dureros este preferat minciunii pentru ca viata se construieste numai pe adevaruri. Trebuie sa indentificam calitati politicienilor (sau defecte) , nu sa le punem etichete irelevante (de stinga sau dreapta).

  9. euNuke spune:

    “Cuvântul cheie care caracterizeaza stânga este “egalitarism” : statul colecteaza impozite relativ mari (care progreseaza cu veniturile si averile) si le distribuie in mod echitabil catre populatie prin servicii publice (educatie, sanatate, transport…) si ajutoare sociale diverse.”
    Nu. Şi egalitarismul şi echitatea sunt deziderate, pretenţii, demagogie pură. Nu puteţi să definiţi stânga conferind un grad de verosimil unei utopii niciodată întrupate. Pentru că astfel, niciunul din regimurile de stânga nu iese de stânga la socoteală. Ci, conform contorsionismului logic tipic stângist, conform căruia dacă un experiment statal o ia razna atunci in mod cert capitalismul şi-a băgat coada de o stricat planul iar tovarăşii implicaţi au întinat cumva nobilelele idealuri socialiste, un regim comunist ar fi in fapt unul de dreapta, mai ales dacă se constată derapaje naţionaliste. In realitate, mai toate regimurile socialiste au cotit-o, mai devreme sau mai târziu, spre cel mai violent naţionalism, spre tribalism, spre neo-feudalism, asta pentru că falimentul moral şi economic este intrinsec oricărei ideologii socialiste, iar societatea in derivă se orientează către modelul de funcţionare cel mai familiar, şi nu pentru că stânga ar fi atât de permeabilă in faţa agenţilor imperialişti şi capitalişti.

    Sintagma cheie ce caracterizează stânga este socializarea economiei. Putem distinge, de la un regim la altul, intre niveluri şi mecanisme de socializare a profiturilor firmelor, a veniturilor cetăţenilor, a riscurilor, a pierderilor, a bunurilor, a serviciilor. Regimurile socialiste totalitare -de tip comunist- acoperă întreaga arie de socializare economică. Regimurile socialiste democratice -de pildă euromorfismul etatist- tolerează o oarecare rezistenţă in socializarea riscurilor şi a pierderilor la nivel interstatal, dar au generalizat mecanisme de socializare a unor servicii esenţiale ce implică o monopolizare a unor sectoare economice in mâna statului sau a unor carteluri tolerate de state. Mă refer in principal la educaţie, sănătate, asigurări.

    Acum, despre confuzia actuală dintre stânga şi dreapta. Ea nu este tipic românească, ci afectează întreaga Uniune Europeană unde persistă de decenii această mutaţie ideologică ce a aşezat partidele populiste eminamente de stânga, dar moderate -autointitulaţii populari- la dreapta spectrului, concomitent cu împingerea stângii radicale -comunişti rebotezaţi, Internaţionala Socialistă, Ecologiştii marxişti- către un centru imaginar. Prin abandonarea discursului revoluţionar marxist, mai ales după căderea Cortinei, stânga extremistă a căutat şi obţinut legitimitate democratică in PE, iar mai apoi a răsărit o nouă stângă revoluţionară care iată că este şi ea prezentă in PE; ulterior in unele state ale Uniunii cele 3 aripi ale stângii au împins definitiv partidele de dreapta in extremă, ba chiar in afara parlamentelor naţionale.

    In ceea ce priveşte mecanismele redistributive ale statului NU este nicio diferenţă programatică la această oră intre stânga populară şi cea socialistă. Şi popularii şi socialiştii susţin aceleaşi reţele de parazitare a economiei, aceleaşi monopoluri, aceleaşi agenţii gigantice falimentare menite să administreze fondurile publice create prin rapt instituţionalizat. Când o să auziţi in gura unui politician că ar fi musai să fie desfiinţate Casele Naţionale de Pensii sau de Asigurări atunci să ştiţi că s-ar putea să avem de-a face cu un politician de dreapta veritabil, până atunci insă, toţi gargaragii care ne toacă nervii cu solidaritatea socială, cu justiţia socială şi cu alte baliverne sociale nu-s altceva decât aceiaşi demagogi ai stângii care devin cu atât mai vocali cu cât li se prăbuşesc experimentele unul după altul.

    Revin asupra echităţii ce ar caracteriza pasămite stânga. Domnilor, nu putem vorbi de echitate in programele politice fără a avea un fundament moral al acţiunii statului fixat in prealabil. Este haiducia echitabilă? Răscumpără oare un gest mărunt de aparentă generozitate al unui bandit culpa ce reiese din jafurile sistematice pe care le săvârşeşte? Dau un leu la Ateneu şi pot distrug un teatru privat? Construiesc o cocioabă pentru nevoiaşi şi pot apoi să iau cu japca pământul unei unităţi militare? Este echitabil ca statul să confişte capitalul unei societăţi comerciale prin amenzi criminale pentru a prelungi cu 2 zile agonia a zeci de familii de şomeri? Este echitabil să laşi in fundul gol un fermier sechestrîndu-i marfa pentru ca o duzină de copii să capete nişte zdrenţe de la stat? Este echitabil ca un terchea-berchea cu epoleţi, lefegiu al statului, participant din oficiu la un megajoc piramidal să obţină un premiu lunar timp de peste 30 de ani ce valorează cât 2 salarii medii? Ce poate fi echitabil intr-un act de spoliere? Ce poate fi echitabil in agresiunea sistematică asupra proprietăţii private? Ce poate fi echitabil in îngrădirea libertăţii economice sau in anihilarea ei pe pieţele considerate strategice de socialiştii momentului? Şi nu există nicio limită prestabilită a monopolurilor şi a extinderii lor, niciun termen până la care se aplică un program sau altul de redistribuire, totul este menit să dureze la infinit, războaiele împotriva sărăciei sunt războaiele sfârşitului lumii. Poate că de mâine taxarea veniturilor va fi 20 de procente, iar de poimâine tva-ul de 35%, răspoimâine impozitul pe imobile va urca la o treime din valoare, peste 2 ani impozitul pe profit va fi de 80%, peste 5 ani dările cumulate ar putea depăşi 120% din venituri, iar statul tot nu va avea destui bani pentru a acoperi obligaţiile sociale şi se va împrumuta iarăşi până când datoria publică va ajunge de 5 ori mai mare decât pib-ul. orice este posibil intr-un regim socialist.

    • Mihai Damian Mihai Damian spune:

      N-am facut aici o judecata de valoare asupra stangii, iar “echitabil” inseamna in context egal, adica fara favoritisme. Exemple sunt destule : cel al tarilor nordice Suedia, Finlanda. Nu voi intra deci in dezbaterea, este sau nu etic si moral ca statul sa ia de la cei bogati si sa dea la cei saraci sau sa ia de la firmele private banii pentru investitii publice . Va cunosc parerea, am la rândul meu o parere diferita (dar nu opusa). Nu este insa subiectul articolului.

      • iosiP spune:

        “iar “echitabil” inseamna in context egal, adica fara favoritisme”

        Pai daca X munceste iar statul ia 70% din rezultatul muncii sale si le imparte (numerar sau prin serviciile prestate) lui Y si Z asta nu se numeste favoritism? Nu sunt Y si Z favorizati fata de X, in conditiile in care – spre deosebire de acesta – nu sunt obligati sa munceasca pentru banii respectivi?

        • Mihai Damian Mihai Damian spune:

          Am spus doar ca impozitele sunt colectate in mod inegal si distribuite in mod egal, prin servicii. Daca intregul proces este sau nu echitabil este cu totul alta discutie.

          • iosiP spune:

            1. “iar “echitabil” inseamna in context egal, adica fara favoritisme”
            2. “Daca intregul proces este sau nu echitabil este cu totul alta discutie.”

            N-ati vrea, totusi, sa va decideti?

            • Mihai Damian Mihai Damian spune:

              :-D Nu e nimic de decis aici. Redistribuirea se face in mod egal iar colectarea in functie de venituri. Asta am scris in articol, asta spun. Daca intregul proces este echitabil e alta discutie. Raspunsul este fireste nu, cei cu venituri modeste sunt ajutat de stat mai mult decât ceilalti. Este principiul de baza al unei politici de stânga.

  10. Emil spune:

    Concediul de maternitate de doi ani nu e “opera” lui Boc, este în vigoare din 1998. Și nu, nu este o chestie de stânga, este o treabă general – umană. Concediul de maternitate de două (două) luni din perioada de aur a decreţeilor o avea şi el rolul lui în actuala stare de fapt din societatea românească, nu credeţi?
    John Bowlby “Child care and the growth of love”. “A summary of a report prepared under the auspices of the World Health Organization in 1951 on the importance of mother-love in the development of the child’s character and personally and the problem of the motherless child. “

    • iosiP spune:

      Nu, concediul de maternitate de doi ani nu este o treaba “general-umana”, o treaba general umana este sa-ti asumi responsabilitatea aducerii pe lume si a cresterii unui copil.
      Chiar credeti ca persoana care a stat doi ani in concediu maternal mai este competitiva pe piata muncii, intr-un sector cum este IT-ul? Am avut o colega care s-a reintors la serviciu dupa o luna de la nastere (ce-i drept, cu program redus): chiar credeti ca aceasta a afectat cresterea copilului?

      Dar hai sa judecam situatia la limita: o femeie poate ramane insarcinata odata la doi ani. Credeti ca exista vreo firma dispusa sa o angajeze si sa-i pastreze locul imp de opt ani, in cazul in care persoana respectiva isi doreste o familie cu patru copii? Si din ce bani credeti ca se platesc aceste concedii – doar nu sunteti atat de naiv sa credeti ca statul poate obtine aceste fonduri altfel decat din taxarea celorlalti…

      • Harald spune:

        @ iosiP – “competitivitatea mamei pe piața muncii” este limbă de lemn, exact ca pe vremea lui Iliescu. Orice se poate învăța, iar o absență te poate face ulterior să-ți aduci la zi cunoștințele mai eficient decât colegii care nu au părăsit sistemul în acel timp.

        Copilul are reală nevoie de afecțiunea maternă, indiferent dacă statul plătește sau nu 2 ani de concediu maternal. Emoțiile și sentimentele se învață de la mamă, în primii ani de viață, iar lipsa mamei (din lipsa banilor, nu din dorința de a-și păstra “competitivitatea mamei pe piața muncii”) are efecte dramatice care se pot vedea din plin în comportamentul de sociopat al multora dintre români.

        Iar exemplul cu IT-ul este destul de deplasat, acesta fiind tocmai domeniul unde se poate lucra destul de bine și de acasă. Pe lângă asta, majoritatea femeilor din RO nu lucrează în IT, dar de afecțiune în primii ani de viață are nevoie și copilul casierei de la Kaufland și copilul femeii de serviciu de la școală.

        La nivelul societății românești, sunt foarte necesare măsurile de dreapta pentru a relansa economia și pentru a crea bunăstare materială, dar reușita acelor măsuri de dreapta ar trebui să aibă drept consecință posibilitatea ca femeile să-și petreacă liniștite acasă primii 3-4 ani de viață ai copilului, egal dacă statul plătește ceva pentru asta sau nu. Soluția ”de dreapta” e ca familia să producă destui bani pentru a asigura buna dezvoltare emoțională a copiilor prin prezența mamei în preajma lor, nu ca statul să desființeze concediul maternal ca să se păstreze “competitivitatea mamei pe piața muncii”.

    • Mihai Damian Mihai Damian spune:

      @Emil. In perioada in care a fost data legea Barbu (democrat in guvernul Tariceanu, nu Boc), lege care stabilea o indemnizatie de 8 milioane lunar timp de doi ani pentru cresterea copiilor, masura era una dintre cele mai favorabile mamelor din toata Europa. Si dat fiind ca e un ajutor social platit din bani publici in mod egal este in mod evident o masura de stanga. Concediul de maternitate este o masura general umana. Durata si modul de-a indemniza sunt diferite in functie de politica fiecarui stat.

      @Iosip. Iata o pozitie de dreapta in sens clasic. Nu sunt de acord cu ea fiindca in România sporul natural e negativ intr-o proportie alarmanta si fara vreo masura de incurajare a natalitatii in cateva zeci de ani nu vor ramane decat pesionarii (fara pensie, fiindca nu vor fi bani din care sa fie platita)

      • iosiP spune:

        Domnule Damian, visul meu este o Ronmanie populata de zece milooane de cetateni, majoritatea activi, care traiesc in colaborare prin intelegerea faptului ca binele individual conduce la binele general al societatii.

        Desigur, asta inseamna ca rolul statului sa se limiteze la functiile esentiale (nu le mai enumar) iar fiecare cetatean sa devina responsabil pentru deciziile personale.
        Altminteri, pensiile pentru “generatia de tranzitie” intre sistemul centralizat si cel de asigurari si/sau investirii private se pot asigura gradat, inclusiv prin privatizarea in beneficiul pensionarilor a unor intreprinderi de stat nerentabile, prin reducerea birocratiei (sa-i vedem cum se descurca pe piata muncii) si prin alte masuri a caror descriere depaseste cadrul comentariilor la acest articol.

        P.S. Daca chiar credeti ca duzina de puradei needucati pe care-i toarna balabusta alcoolica din satra de langa gropa de gunoi ne vor asigura pensia – mie sau dumneavoastra – aveti urgenta nevoie de o cura de dezidelizare!

        • Mihai Damian Mihai Damian spune:

          Este off-topic dar discutia este totusi interesanta. Asa ca raspund. Eu nu am idealuri ci ma bazez pe realitati. Iar realitatea este ca daca continua lucrurile asa populatia activa a Romaniei va scadea in cateva zeci de ani la cote dramatice. Intrebarea este deci ce trebuie facut pentru a impiedica acest dezastru. Raspunsul meu este : o politica de stat eficienta pentru ameliorarea natalitatii. Iar aceasta trebuie facuta in mod inteligent : nu incurajarea natalitatii pentru familiile care nu pot sa-si intretina copiii ci pentru cele care o pot. Si nu numai masurile de stanga de tip indemnizatii pentru mame pot fi utile – acestea erau de altfel conditionate de calitatea de angajat a mamei deci exemplul “balabustei” e incorect ) .Se pot lua si masuri de dreapta, ca de exemplu reducere de impozite pentru parintii care angajeaza o bona cu acte.

          Raspunsul dumneavoastra la aceeasi problema nu-l inteleg. Ati fi multumit cu scaderea populatiei cu 50% (!!) si presupuneti fara nici un temei ca populatia s-ar stabiliza dupa o astfel de scadere dramatica. Nu exista nici un motiv teoretic pentru aceasta. Iar pentru plata pensiilor propuneti fondurile publice rezultate din privatizarea intreprinderilor nerentabile. Este intr-adevar o situatie ideala pentru ca precum vedeti statul român este deocamdata incapabil sa privatizeze intreprinderi nerentabile.

          • iosiP spune:

            Ba da, raspunsul meu il intelegi si este foarte clar: exceptand jocul piramidal al pensiilor (problema care poate fi rezolvata) de ce credeti ca o Romanie cu zece milioane de locuitori ar fi defavorizata fata de ua cu douazecide milioane? Pierdem ceva locuri prin PE – bun, si?

            Masurile de dreapta ar asigura faptul ca cele zece milioane sunt preponderent active, deci s-ar inregistra o crestere a PIB per capita (si asta este important, nu valoarea totala a PIB). Mai precizez ca s-ar reduce poluarea si aglomeratia urbana, ar fi favorizata in mod natural cresterea suprafetelor agricole, turismul (in mod indirect, desigur) culturile bio.

            Si da, balabusta are un rol in acest scenariu: daca nu ar primi alocatii pentru puradei nu i-ar face, deci am scapa de cetatenii potential neproductivi care au un impact net negativ asupra societatii.

            Stiu, opiniile mele sunt de dreapta “clasica” dar daca aveti argumente (altele decat cele umanitaro-sentimentale) pentru a ma contrazice le astept… asa cum o fac de vreo trei decenii incoace, din partea tuturor care sustin “bleeding-heart socialism”.

            • Mihai Damian Mihai Damian spune:

              Am raspuns deja : nu exista nici o garantie ca un declin demografic de o asemenea amploare va putea fi stabilizat fie si la zece milioane.
              Nu exista nici o formula magica de dreapta (sau de stânga) care sa transforme o populatie in care raportul activi/pensionari este sub-unitar intr-una in care activii sa fie preponderenti. Trebuie sau diminuat numarul de pensionari (dar varsta de pensionare este deja destul de mare in România si nimeni nu spune ca respectivii vor deveni activi si nu someri), fie marit numarul de activi, ceea ce se poate face sau incurajand natalitatea sau importând forta de munca din alta parte. Prima solutie nu va e pe plac iar a doua nu face decât sa deplaseze problema in timp (vezi dificultatile statelor vestice de-a integra imigrantii de a doua generatie).

              Deci fraza “masuri de dreapta care ar asigura ….” e vaga si trebuie explicata. Fara dogme de dreapta (la fel de detestabile ca si cele de stanga) ci pragmatic.

  11. pehash spune:

    In politica, la fel ca in economie, ‘actorii’ joaca dupa cum le dicteaza echilibrul cerere oferta.
    Romania nu are electorat ‘de dreapta’. In ’89 avea 24 de milioane de locuitori nascuti si crescuti in comunism (ca sa fim sinceri, comunismul e un sistem ideal si imposibil de pus in practica). In timp s-au mai ‘convertit’ unii dintre ei, dar neavand succes cu valorile de dreapta in aceasta tara, au emigrat.
    Se vede clar cat de departe suntem noi de valorile ‘de dreapta’ cand citim reactiile la programul Monicai Macovei. De aceea nu vom avea prea curand un guvern program economic de dreapta. Cine poate castiga alegerile parlamentare cu mesaje gen “limitarea pensiilor la fondul de pensii” sau “privatizarea educatiei si sanatatii”?…

  12. Geo spune:

    Apreciez articolul, tonul si ideile continute. Chiar mi-era dor de articolele tale si ma intrebam daca vei mai publica, doc.hotnews.ro pare a fi in stare de conservare.

    O singura intrebare as avea — afirmatia plasata intre paranteze, despre Elena Udrea, ca nu este un politician rau. Putem spune despre ea ca este un politician mediocru daca nu rau? Nu sunt, fie si pe scena politica romaneasca ce abunda in mediocritate si prostie (dpdv politic), descalificante greselile politice uriase facute in campania de la ultimele alegeri locale, in calitate de sef al PDL Bucuresti?

    Admit, aprecierea asupra calitatii/abilitatii unui politican este in mare parte subiectiva. Contracandidatii principali ai lui Udrea (chiar si Macove intr-o anumita masura) au facut gafe comparabile de-a lungul timpului.

    Off-topic, gresec daca spun ca este prima oara dupa 1992 cand mergem la urne fara sa fi vazut nici macar o singura dezbatere televizata intre oricare dintre candidatii importanti? Am auzit ca ieri a fost o confruntare intre Macovei si Udrea la TVR la care cea din urma a aparut intr-o costumatie un pic prea masculina, atipic pentru dumneaei.

    O alta premiera IMO la alegerile astea este absenta totala a sondajelor de opinie de incredere. Cele care exista au fost foarte putine si se bat cap in cap referitor la locurile 3-5. Ce sa ma vorbim de analiza trend-urilor, care daca nu ma insel este o practica normala in strainatate.

    • Mihai Damian Mihai Damian spune:

      Multumesc pentru aprecieri ! Afirmatia despre Udrea este fireste relativa la nivelul politicienilor cu care este in competitie. Tariceanu, ca sa dau doar un exemplu. Sigur ca ceea ce a facut la PDL Bucuresti a fost dezastruos. Campania pentru europarlamentare la fel. Dar principala ei problema este in opinia mea inadecvarea absoluta la electoratul traditional al lui Basescu. Care este mult mai apropiat de ideile si stilul Monicai Macovei. Cred ca Elena Udrea s-ar fi potrivit foarte bine in echipa lui Ponta : are oarecum acelasi mod de actiune cu cei de acolo si atrage acelasi tip de electorat. Si ar fi fost mai buna decat majoritatea celor din jurul lui Ponta.

      Ponta n-a dorit dezbateri inainte de turul I fiindca stie foarte bine ca acestea nu pot decât sa-i fie defavorabile. A fost sef de campanie pentru Geoana si a invatat lectia.

      • Hantzy spune:

        Elena Udrea e un fel de Ponta a lui Basescu. La fel de insipida ca si Viorel, Gabriela reprezinta tot cea fost mai rau in politica ulzimului deceniu: rotirea coruptilor. Pe langa cei doi pupili ai mafiosilor cu trecut comunist, oricare dintre ceilalti candidati e preferabil. Sa spui ca Tariceanu ar fi mai rau decat Udrea e, scuzati-ma, o aberatie. Cu un presedinte extrem de ostil si nedrept, cu o minoritate de sustinere in Parlament, guvernul sau a facut tot ce-a putut sa nu lase tara pe mana pedelistilor. Ura fata de PSD i-a facut pe romani, sa dea din lac in put: au scapat de Frankenstein Nastase si-au dat Scaraotchi Base. Dupa definitia dvs pentru ideologiile romanesti, cel mai de stanga.

        • Mihai Damian Mihai Damian spune:

          Fiecare cu parerea lui, nu vad de ce e o aberatie sa spui ca Tariceanu este un politician foarte prost. Cateva elemente despre respectivul :

          - a cerut cenzurarea hotararilor CCR de catre Parlament cand aceasta i-a dat o hotarare defavorabila
          - a amânat alegerile europene cu 6 luni fiindca statea prost in sondaje
          - pentru a castiga alegerile sus-numite a marit punctul de pensie cu argumentul aberant ca exista crestere economica.
          - a cerut o interventie in justitie pentru Patriciu.
          - ca premier liberal a crescut deficitul public in conditii de crestere economica.
          -cand a venit criza economica (nu mai era premier) solutia propusa de el a fost devalorizarea monedei.

          La capitolul lucruri pozitive nu reusesc sa identific nimic. “N-a lasat tara pe mana …” nu inseamna nimic. Trebuie spus ce a facut, o reforma inspirata de el ca sef al guvernului. Nu ce n-a facut.

          Omul e un zero.

          • Hantzy spune:

            Desigur, fiecare cu părerea lui. Că omul este un zero, se poate, dar e preferabil unui minus. Că e foarte prost, fiind o alegație, nu comentez. Doar că eu spuneam că Udrea e și mai rău. A susține contrariul e aberant.
            - A ignorat cererea unei comisii parlamentare de a se prezenta la interviu, privind modul fraudulos de folosire a banilor publici. Și a redactat scrisori cu “greșeli de dactilografie”.
            - A cerut, dar Pentru că nu s-a reușit comasarea alegerilor, “a renunțat ” împreună cu echipa lui Boc la șefia partidului, tocmai pentru a-l lăsa pe altul să se discrediteze și apoi să revină la șefie. Jocuri politice în care a implicat și poziția cea mai înaltă în stat. Demisia președintelui dintr-un partid pare a fi doar o formalitate, iar nu un act prin care se dă tărie jurământului depus la investire.
            - De altfel, jocurile politice sunt singurele “victorii” ale basistilor din guverne. Ca PDL a crescut de la 7 la 35 procente n-are nicio relevanţă atâta vreme cât singura strategie de guvernare a însemnat un împrumut de 19 miliarde, care să-i asigure lui Traian un nou mandat, iar “urmașei” sale un buget generos și poze dubioase în reviste.
            Vi se par astea preferabile acțiunilor lui Tăriceanu?! Care n-a cerut, până la urmă, o intervenție în justiție, ci, exact ca și Bucsaru, a remis un memoriu președintelui statului. Care, se presupune, n-ar putea interveni în justiție.
            Cu mărirea punctului de pensie s-a lăudat însuși Băsescu la încheierea primului său mandat, ba chiar a mai pus de la contribuabili încă două procente. Rezultă că Tăriceanu a fost ceva mai moderat. Nici măcar n-ar fi făcut mărirea respectivă dacă președintele ostil n-ar fi făcut presiuni pentru anticipate. De ce sunt devansarile alegerilor preferabile amanarilor? Mai ales când astfel poți măcar întârzia dezastrul ca Boc să devină premier, iar Udrea ministru cheltuitor.
            Și în cazul dumneaei ar trebui spus ce a făcut bine, nu?! Ca ce a făcut rău…

            • Mihai Damian Mihai Damian spune:

              O reforma pozitiva a lui Tariceanu in perioada de premier ? Care sunt actiunile lui Tariceanu de fapt ? Anticiparea alegerilor parlamentare este o procedura prevazuta explicit in legislatie spre deosebire de amânarea celor europene. De altminteri cele europene nu pot fi nici devansate. Nu vad nimic grav in faptul de-a renunta la sefia unui partid fie si din calcul politic. Daca asta este ceea ce-i reprosati…de altfel sef era Boc si nu Udrea. Cred ca nu aveti proprietatea termenilor. Un memoriu este un text motivat, nu un bilet. Cand Tariceanu a marit pensiile Basescu s-a opus pe motive de sustenabilitate. Povestea cu “a mai adaugat doua procente din banii contribuabililor” este o inventie a dvs.

            • Hantzy spune:

              1. N-a avut timp de reforme pozitive, e drept. A fost prea ocupat sa limiteze stangistilor din pd accesul privilegiat la resurse. Udrea n-a fost premier, si asta e drept, dar nici guvernul in care a activat n-a avut vreo reforma, ceva pozitiv acolo. Desi aveau sustinere de la Cotroceni. Care sunt actiunile dumneaei, de fapt? In afara de ceea ce aflam din “filaje”.
              2. Prevederea explicita a unei proceduri nu ii confera mai multa legimitate in fata alteia a carei interdictie nu e explicita. Intrebarea ramane: cu ce
              3. Nu renuntarea la sefia unui partid este ceea ce amendam, ci atragerea in jocul politic a unei persoane care, constitutional, n-are acest drept, adica presedintele Romaniei.
              4. Conform biletului roz, facut public de presedintie, acesta insotea un document. Continutul biletului, inregistrat la cancelarie, deci nu dat pe usa din dos:
              “Draga Traiane,
              1. Iti trimit alaturat un document redactat de Petromidia in legatura cu cercetarile care au loc.
              2. Daca ai ocazia sa vorbesti la Parchet despre subiect?”

              Documentul redactat de Petromidia e altceva decat un bilet.
              5. Cele doua procente nu sunt o inventie a mea:
              http://www.ziare.com/politica/stiri-politice/basescu-catre-o-pensionara-v-am-mai-dat-doua-procente-la-pensie-acum-de-la-1-octombrie-890100
              Din ce alti bani, daca nu ai contribuabililor, a acordat acele doua procente, la 1 octombrie 2009?! Adica dupa ce Tariceanu marise punctul de pensie.

              Eu am plecat sa votez Macovei. Pana maine seara nu mai pot raspunde.
              Ganduri bune!

  13. Red spune:

    Obsesia asta cu dreapta care ar fi singura cale spre libertate si prosperitate e contraproductiva. Cei ce-o promoveaza abuzeaza de contrastul tot mai putin relevant cu stanga comunista, dicatatoriala, negand ca in variantele moderne, (social)democratice, stanga e o optiune la fel de onorabila si viabila ca si dreapta. Explica-le scandinavilor sau nemtzilor care s-au bucurat de decenii de prosperitate si echilibru social ca guvernarea de stanga a fost anti-libertate

    Nu voi pricepe niciodata obstinenta asta de a muta lupta dintre corectitudine si hotie in plan doctrinar si a sustine ca doar dreapta e “dreapta” si stanga ar fi prin definitie corupta si opresiva. Pe hartie F(D)SN/PSD-ul a fost si e un partid modern, progresist, generos. Tragedia nu e pozitionarea ideologica ci faptul ca doctrina n-are nici o insemnatate, iar PSD e un conglomerat mafiot care vrea sa controleze totul, sa aiba puteri absolute, exercitate discretionar.

    • Harald spune:

      Subiect de meditație: “stânga” din Germania și din Suedia ar fi considerată o ”dreaptă” absolut feroce în România. ”Economia coordonată de piață”, așa cum o numesc germanii, este mult mai de dreapta decât ce se poate vedea în România.

      N-o să vedeți în Germania sau în Suedia foști securiști reciclați în ”capitaliști” ca Ioan Niculae, Dan Voiculescu sau Ilie Carabulea. E adevărat, n-o să vedeți în Germania și Suedia nici miliardari excentrici ca Richard Branson sau Elon Musk, pentru că Germania și Suedia restricționează sever libera inițiativă. Dar asta e deja altă poveste.

  14. Ela spune:

    Cred ca idei de tipul “regulile sunt facute ca sa fie incalcate!”, sau “limitele exista ca sa fie depasite!” sunt aplicate “à la lettre” in politica româneasca, ca, de altfel, in intreaga societate!
    Dupa 25 de ani de practica a democratiei, partidele romanesti, auto-intitulate de dreapta sau de stanga, se afla inca in faza de “adolescenta” (tarzie?), cu toate manifestarile caracteristice acestei perioade complexe si tulburatoare ;) !
    In plus, dupa 45 de ani de privatiuni de tot felul, romanul este gurmand!
    Tentatiile fiind enorme, iar educatia civica si respectul lipsind cu desavarsire, deoarece incompatibile cu “adolescentul rebel” , mi se pare firesc ca scena politica romaneasca sa aibe decorul, castingul si intrigile pe care ni le propun, in conformitate cu “putem sa rezistam la orice, numai la tentatie, nu!” (O. Wilde)
    Nici francezii n-au fost mai “rezonabili”! Care le era bilantul primilor 25 de ani dupa Revolutia de la 1789 : un dute-vino intre ideologii “progresiste” (…? via Marea Teroare, de ex.) si nostalgie paseista impletita cu tentatie expanionista “suicidara” (Primul Imperiu) ?!
    Libertatea nou dobandita are acelasi efect asupra oricui : ce a fost refulat, refuzat sau interzis, izbucneste!
    Apoi, In functie de educatie, de temperament, cultura, etc., perioada de tranzitie (acomodarea!) e mai scurta, mai lunga sau se eternizeaza…dupa cum alege poporul ;) !

    • Hantzy spune:

      Bineinteles ca regulile nu sunt facute, nici macar in viata romaneasca, pentru a fi incalcate. Dar daca ele sunt totusi incalcate asta poate fi din doua motive: fie exista pre multi “incalcatori”, fie regula e aberanta, artificiala, impusa unilateral, doar pentru a proteja o minoritate nelegitima. De multe ori tocmai asta e cazul in RO. In ultima etapa a mandatului iliescului, s-a pregatit o caracatita care sa-i serveasca succesorului sau, care se dorea a fi Nastase. Din fericire, nu s-a intamplat sa fie. Un altul a folosit caracatita respectiva, intocmai cumar fi facut-o Nastase: in folosul sau partizan. Pentru ca, initial, adversarii sai politici au pierdut teren, s-au inchis ochii la proceduri, tertipuri, mizand pe scopul, presupus nobil, al acestora. Protejat de reguli aberante, pregatite pentru un altul. Putem sa ne intrebam daca, folosind aceeasi reduta legislativa, celalalt ar fi fost la fel de aplaudat?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Damian


Mihai Damian

Conferentiar la Facultatea de Matematica din Strasbourg, colaboreaza cu analize la doc.hotnews.ro. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)