joi, martie 28, 2024

Eterna goană a torței: 15 noiembrie 1987-16 noiembrie 2014

Cine și-ar fi inchipuit că speranta se va aprinde din nou in România? Cine ar fi crezut că dezabuzarea și pesimismul vor fi inlocuite de o formidabilă mobilizare civică? Ei bine, miracolul se intâmplă chiar acum. Tinerii din România protestează, sunt indignați, vor un stat de drept, nu unul al infractorilor, tâlharilor, mafioților și penalilor. Protestele din aceste zile semnifică resurecția societății civile in România, o afirmare a demnității naționale care este opusul demagogiei patriotarde a lui Ponta. Se naște sub ochii noștri patriotismul constituțional românesc. Am primit de la buna mea prietenă, pianista Delia Pavlovici, profesoară la Conservator (Universitatea Naţională de Muzică), soția marelui grafician Tudor Jebeleanu, un om pe care il socot fratele meu, un mesaj care m-a emoționat si m-a răscolit.

Cu acordul ei, public aici un fragment: “Ce mi-ar fi plăcut să fii azi la manifestație ! Să-i fi vazut pe copii ce frumoși si haioși sunt ! Si hotărați. N-am mai trăit așa ceva din 1990 si nici n-am crezut că se va mai intampla. Știi ce s-a strigat, printre altele, vreo 30 de secunde ? “Jos Iliescu!” Trist că, dupa 25 de ani se strigă același lucru, dar incurajator că memoria functionează ! Nu memoria personală (cred că 80% din copiii de astă seară nu erau născuți in 90, iar restul aveau, probabil, câțiva anișori), ci alt tip de memorie. Imi dau seama că, orice ar ieși duminică, acești copii există. Știam, teoretic, dar e altceva când ești in mijlocul lor și ii vezi. Simți, ca in vechea Piață a Universității, că aparții de ceva mai mare. Și că pentru ei merită să faci orice. La un moment dat am ieșit din coloană ca să văd cam cat de mulți sunt. Am cronometrat opt minute, timp in care, in pas voinicesc, coloana a tot trecut și nu se mai termina. Nu știu câte mii de oameni au fost. Cred că ideea de a le da vacanță vineri și luni a avut efectul invers celui scontat.”

Da, Delia, da, Tudor, da, dragi prietene si prieteni, așa se nasc marile mișcări de revoltă, așa se reinventează politicul. Avem de-a face, precum in Venezuela, cu ceea ce istoricii și politologii numesc post-memorie. Studenții din Venezuela au trăit, cea mai mare parte a vieții lor, sub Hugo Chavez si sub chavism. Si totuși, nu au putut fi spălați pe creier. Acesti copii despre care imi scrii nu pot fi puși in celulele temnițelor visate de Ponta. Chiar dacă nu erau născuți in timpul când noi, Tudor și cu mine, mergeam in Piata Universității sau, in plina mineriadă, il vizitam, cu ajutorul regretatului Alexei Florescu, la Spitalul de Urgență, pe Marian Munteanu, bătut sălbatic, ca și fratele sau Bogdan, de minerii si securiștii lui Ion Iliescu si ai lui Petre Roman, iată că există ceea ce E. Lovinescu a numit, daca nu ma inșeală memoria, eterna goană a torței.

Pe 15 noiembrie 1987, Brașovul s-a ridicat contra lui Ceaușescu și a regimului totalitar. Să sperăm că pe 16 noiembrie 2014, votând pentru Klaus Iohannis, România ii va spune NU lui Ponta! Nu doar ca vot al protestului, dar, mai ales, ca unul al speranței democratice renăscută.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Da, „Să sperăm că pe 16 noiembrie 2014, votând pentru Klaus Iohannis, România ii va spune NU lui Ponta!”, ca si partidului care este platforma coruptiei, minciunii, talhariei si inselaciunilor politice in Romania, pe scurt, PSD-ului. Caci dupa Ponta, asa cum s-a intamplat de la infiintarea sa, PSD-ul va „promova” tot aceeasi „calitate” din care-si trag radacinile marii corupti, cei ce se impotrivesc educatiei reale, schimbarilor in bine, democratiei, independentei Justitiei, etc.

  2. Pentru toti cei care merg la vot si aleg evolutia spre o viata umana de calitate, sa cantam in sectiile de vot prima strofa din imnul national.
    Asa ne aratam sustinerea pentru schimbare si depasim faza de masa critica/punct de inflexiune. Hai Romania!

  3. Domnule Vladimir Tismaneanu, am motive intemeiate sa cred ca vom asista la urmatorul spectacol, de altfel cunoscut din 1990: cei mai execrabili susținători ai USL, ai incercarii de lovitura de stat din 2012, exact cei care ne-au otravit cu minciunile lor neverosimile – tocmai pentru ca veneau de la oameni educati, profesori universitari, scriitori, prieteni – se vor transforma in aceste zile in dizidenti. Datorita oamenilor tineri si normali care au iesit in strada, a devenit de nesustinut toata mizeria. Nu i-a durut cind li se spunea ca mint, o rezolvau numindu-i pe toti ”basisti”, acum ii doare pentru ca deja, daca ar insista, ar fi de-a dreptul criminali. Cu oameni in strada, riscindu-și integritatea fizica, nu prea mai merge sa cauti explicatii ingenioase si minciuni creative. Acum, nu de miine, ci chiar de azi incolo, o sa-i vedem pe sustinatorii intelectuali ai USL spunindu-ne cum au fost ei impotriva lui Ponta, impotriva abuzurilor, alaturi de popor si de adevar. Deja au inceput, am in fata un mail de la o profesoara universitara, una dintre cele mai nocive voci din ultimii doi ani, care refuza, eroic, cu indignare, cei 700 de lei.

    • Profesoara universitara despre care scrieti a avut tupeul, acum cativa ani, sa-mi dedice un editorial in revista de observatii culturale si pamflete politice pe care o detine si o indruma cum stie ea mai bine, adica mai rau, cu titlul,”Oportunism pentru eternitate”, aluzie nefericita la cartea mea „Stalinism pentru eternitate”. Da, draga Luminita Marcu, vom vedea, de fapt vedem acum, cum hotii striga din rasputeri „Prindeti hotul!” Mi-l pot imagina si pe Stelian Tanase dand ochii peste cap pe post de victima al celor care ne-au fericit cu el in fruntea TVR. Mi-l pot imagina si pe un Radu Calin Cristea protestand impotriva abuzurilor celor pe langa care s-a gudurat nesatios in toti acesti ani. Macar vanatorul, pardon, aparatorul de securisti Marius Oprea pare sa fie consecvent cu optiunile sale din ultimii ani. Aud ca-l sustine pe Tariceanu, adica, in fond, pe mitomanul galactic. At the end of the day, Zoe Petre, Emil Constantinescu, Marius Oprea raman atasati lumii lui Felix si a antenelor. Mai ca-mi vine sa-i felicit :)

    • Doamna Marcu,
      „Cum au fost ei împotriva lui Ponta?!”Ei nu, ei au fost doar împotriva lui Băsescu. Dar, pentru că într-o Românie al cărei președinte era Băsescu, deveniseră imposibile compromisul și a treia cale, orice dizidență față de „singura putere legitimă” nu putea decât să te facă complicele „pucistilor”. Asta era dihotomia acelor zile, maniheismul în care au fost judecate acțiunile actorilor de atunci. Oportuniști, desigur! Dizidența lor se sprijinea atunci pe figuranții ce-și doreau sa fie consultați referendar, astăzi s-ar injgheba pe a celor ce protestează.

  4. Plagiatorul a afirmat acum vreo doua zile, nu mai stiu unde am citit, ca sustinatorii lui Iohannis vor spune ca rezultatele din turul 2 au fost masluite de Ponta si ca nu vor recunoaste invingatorul. Tare mi-e mie teama ca exact asta va face Ponta&Sova&Dragnea si acum doar isi pregatesc terenul pt. eventualele proteste. Vedem maine.

  5. Sunt oarecum dezamagit de continutul unor articole de pe contributors care personalizeaza vina pentru dezastrul actual al Romaniei.
    Sunt dezamagit si de atmosfera isterizanta, de sfarsitul lumii, voluntarismul adeziunilor de tip UTM din Vancouver pana la Tokyo. In loc sa avem o analiza serioasa a cauzelor care au dus la situatia imposibila in care romanii sa nu aiba un candidat credibil pentru functia suprema in stat ne multumim cu: merge si asta.
    Nu numai Poata este de vina pentru dezastrul actual ci si intreaga clasa politica care-l include in mod evident si pe Iohannis. Timp de mai bine de 5 ani partidul liberal s-a compromis in tot felul de aliante cand cu centrul “dreapta” vamesului Blaga, cand cu “stanga” scroafelor care s-au urcat in copaci (PSD). Din pacate cine se amesteca in tarate il mananca porcii. Si asta s-a intamplat cu partidul liberal, si-a pierdut minima de aparenta de decenta pe care a avut-o in anii 90. Domnul Iohannis s-a complacut in aceasta mizerie si va plati pretul compromisului. Nu ma intereseaza lipsa sa de charisma, ma intereseaza lipsa sa de coloana vertebrala. Nu poti sa vii cu un program anticoruptie cand partidul pe care-l reprezinti este plin de hoti. Asta-mi comunica inca acum cinci ani un prieten din tara. Nu l-am crezut, dar mai apoi am stat la Iasi la noul hotel International. Un hotel foarte bun pentru un oras ca Iasul. L-am interebat pe un taximestrist cui ii apartine hotelul. Cum nu stiti? Ministrului liberal Fenechiu. Acum ministrul liberal se afla dupa gratii, unde ar trebui sa se afle majoritatea clasei politice romanesti. NB: intreg partidul liberal l-a aparat pe Fenechiu pana in ultima clipa.
    Dezastrul acutal in care trebui sa alegem intre o papusa hoata dirijata din spate de papusari smecheri si un primar mediocru si lemnos este rezultatul unui proces de involutie care aduce aminte de la situatia din 1937. Partidele politice din R sunt organizatii de tip mafiot, democratia este un cuvant gol, un sistem folosit de cleptocrati pentru a prosti lumea. Romanii au imbratisat entuziast modelul democratei occidentale (si din pacate modelul democratiei de tip Franta si US, cu un presedinte autoritar, un elected king, cum spunea cinvea) si n-au inteles ca asta poate functiona numai intr-o tara cu ceva experienta in pluralism (am evitat deliberat cuvantul democratie) si unde pericolul derapajului autoritar si al concentrarii puterii in mainile grupurilor mafiote este mai redus. Romanii au crezut de asemnea in idea ca democratia garanteaza prosperitatea ceea ce nu este o conditie nici necesara si nici suficienta.
    Democratia asigura o oarecare prosperitate in tarile bogate, unde placinta este destul de mare incat si o felie mica sa-i satisfaca si pe cei cu mana mai scurta.
    In tariele mai sarace grupurile de tip mafiot, fie ele de “stanga”, fie de “dreapta” preiau puterea si se joaca de-a puterea si opozitia, cand in fapt nu exista nici o distinctie intre cei care stau in Palatul Victoriei si cei care asteapta sa se mute acolo. Asta este valabil chiar si in tarile cu mai multa experienta in pluralism, disjunctia dintre vointa alegatorului si ceea ce se hotaraste la nivel executiv sau legislativ fiind mai peste tot foarte mare.
    In Romania avem de-a face cu un cancer care a atins metastaza. Organismul n-a devoltat anticorpi care sa identifice celulele canceroase si acestea s-au inmultit de-au ajuns sa impanzeasca tot corpul. Nici chirurgia, nici chemoterapia si nici leacurile naturiste nu mai ajuta. Asteptam un miracol. Daca Iohannis va ajuta la vindecare, va fi un miracol mai mare decat la Lourdes.

    De vina pentru marea mizerie din Romania nu e doar Ponta sau Iohannis, este intreg poporul roman: intelectualii care au cocolosit partidele istorice in loc sa le critice vehement cand se transformau in grupuri mafiote, biserica ortodoxa devenita cea mai hulpava si corupta institutie a statului (din pacate a statului), birocratii de stat care fac sluj partidelor la putere, oameni de rand care asteapta pomeni electorale si se lasa cumparati cu o tuica si carnati, si nu in ultimul rand, milioanele de romani care din diaspora dau lectii de democratie celor pe care i-au lasat in mizerie acasa (aici ma numar, cu rusine, si eu). Milioane de romani au parasit tara ca emigranti economici (atat inainte, cat si dupa 89, eu am umplat pe multe continente si inca n-am intalnit un roman care sa fi emigrat din motive politice). Acestia au fost cea mai activa parte a tarii, oamenii care puteau schimba ceva; in schimb se lamenteaza de aiurea ca baba Casandra il voteaza pe Ponta pentru ca i-a dat samanta de popsoi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro