vineri, martie 29, 2024

Fiat Ponta, pereat mundus! (Updated)

Motto: Daca – asa cum e din ce in ce mai probabil – USL va avea majoritate absoluta, Basescu o sa inghita si porci si pisici si caini si toate animalele o sa le inghita, ca la cat a inghitit dansul pana acum nu mai conteaza. Victor Ponta

Nu au avut loc inca alegerile, dar Romania este agitata de chestiunea desemnarii viitorului premier. Se fac deconstructii savante privind semnificatia ezoterica a cuvantului „desemnare”. Crin Antonescu anunta, in pofida declaratiilor repetate ale celuilalt duumvir, ca daca acesta nu va fi desemnat (iar cuvantul magic!), in conditiile unei majoritati USL, va urma fulgerator suspendarea lui Traian Basescu. O prapastie enorma intre ce spune Ponta in interviurile din exterior si ce declara acasa. Cerul si pamantul. Nu mai conteaza plagiatul, nu mai conteaza anti-occidentalismul frenetic al liderilor USL, nu mai conteaza posibila izolare internationala a tarii, este vorba de statutul de premier al lui Victor Ponta. Sa fie Ponta premier, chiar de-ar fi sa piara lumea!

Adevarul este ca anxietatea domina in USL. Nu doar Ponta se teme de clipa cand, debarcat din fruntea guvernului, va fi, in fine, tras la raspundere pentru furt intelectual. Macar prin retragerea titlului de doctor. Disperat la randul sau, Dan Voiculescu reuseste (cel putin momentan) emascularea CNA, chestiunea este escamotata abil, ca si cum ar fi vorba de un banal accident de parcurs ori nici macar atat. Se desfasoara atacuri concertate impotriva DNA si ANI, vinovat pentru toate relele lumiii este cine altul decat Traian Basescu.

Ministri corupti si/sau inepti, niciun cuvant de regret din partea celui care i-a selectat, dimpotriva. Invatamantul romanesc este intr-o criza de credibiltate fara precedent, Victor Ponta si profesoara Ecaterina Andronescu sunt zambitori, multumiti si imperturbabili. Nu le pasa de cei doua mii de semnatari ai scrisorii deschise care cer aplicarea deciziei Comisiei de Etica Universitatii din Bucuresti. Cine sant Andrei Plesu si Gabriel Liiceanu, Horia Patapievici si Dan Grigore, Mihaela Miroiu si Smaranda Vultur, Marian Preda si Dumitru Sandu, Lazar Vlasceanu si Ion Vianu, Costea Munteanu si Gail Kligman, Ioana Both si Sorin Vieru, Teodor Baconschi si Ioan Stanomir, Monica Macovei si Mircea Cartarescu, Doina Jela si Dorin Dobrincu, Vlad Zografi si Aurelian Craiutu, Christina Zarifopol si Alexandru Solomon, Andrei Oisteanu si Calin-Andrei Mihailescu, Magda Carneci si Livius Ciocarlie, Rodica Culcer si Andrei Cornea, Marcel Tolcea si Vlad Alexandrescu, Anca Oroveanu si Armand Gosu? Pe Crin nu-l priveste subiectul. Nici pe profesorul Felix. Plagiatul, ne asigura doamna ministru, ea insasi cu grave probleme la acelasi capitol, nu este o frauda sub specie aeternitatis, depinde de momentul cand a avut loc. Plagiat dincoace de Pirinei, teza de doctorat dincolo…

http://www.faz.net/aktuell/politik/ausland/rumaenien-bildungsministerin-des-plagiats-ueberfuehrt-11975354.html

Gigi Becali se proclama PNL-ist cu trup si suflet, nimeni nu-l contrazice in acea formatiune. Cu discrete exceptii, se simt bine in compania „razboinicului luminii”. Diversii ministeriabili sunt prea ocupati cu planurile de marire. Ar fi interesant de stiu ce gandeste Gigi despre plagiat. Lui Gigi, se stie, nu-i plac matrapazlacurile. Daca nu stie ce este un plagiat, ar trebui sa i se explice. Poate de catre politologii penelisti. Statul de drept este amenintat, chermeza uselista este in toi. Crin Antonescu recunoaste paternitatea acestei strutocamile politice. Au gandit-o el si cu Dragnea. Doi strategi de mare viitor.

Ce putem astepta? Pentru moment, tot mai multa indarjire uselista pentru sustinerea lui Ponta. Dupa care, ori poate simultan, manevre bizantine si lovituri pe la spate. „La razboi ca la razboi”. Imaginea tarii? Cine mai are vreme de asa ceva? Onoarea educatiei romanesti? Fiat Ponta, pereat mundus. Cu „aportul neprecupetit” al unei doamne Ministru al Educatiei si Cercetarii cu cel putin un masiv schelet in dulap. Este ceea ce spun experti de prim rang pe un blog care merita salutat si sustinut.

http://integru.org/reviews/andronescu-2003

http://www.revista22.ro/doamna-andronescu-retragetii-titlul-lui-ponta-19487.html

http://www.revista22.ro/corb-la-corb-sau-de-ce-sprijina-ecaterina-andronescu-plagiatul-lui-ponta-20673.html

Update Aflu ca in „Observator Cultural”, doamna profesoara Lavinia Barlogeanu imi da o lunga replica. Problema ghilimelelor ramane, doamna profesoara este cumva angoasata de aceste „pardalnice” (vai, ce neaosism superb!) semne. Are si motive. Are ceea ce se cheama un track record, si nu unul demn de lauda. Nu cred ca profesorul Ianosi m-a „alintat” vreodata. Nu cred ca doamna Barlogeanu avea motive sa se refere la mine in termeni de un familiarism prin nimic justificat. Nu suntem prieteni, nu ne-am intalnit niciodata. Am o semnatura publica, am un nume pe care autoarea il cunoaste, deci nu vad ratiunea acelei referinte altfel decat intr-un scop insinuant. In volumul care a starnit entuziasmul doamnei Barlogeanu, dl Ianosi a introdus acel „Volodea” in chip ironic, un lucru ce nu-i poate scapa niciunui cititor onest al textului. Doamna Barlogeanu l-a preluat si diseminat, stiind contextul in care o face.

Este ceea ce-am spus eu si ceea ce a afirmat Horia Patapievici la lansarea „Vietii secrete a nomenclaturii” despre utilizarile manipulativ-calomnioase ale acestui diminutiv. Iata o selectie de texte revelatoare: „Faptul ca Vladimir (Volodea) Tismaneanu, fiul activistilor comunisti si nkvd-isti (kominternisti) de rang înalt Tismanetchi, a fost ales pentru a condamna genocidul comunist în România are si latura lui “unionista”. Vrea Traian Basescu sau nu vrea (ca el l-a numit pe Volodea în scaun de Areopag), dar Leon Tismanetchi, tatal lui Volodea, s-a nascut la Soroca, în Basarabia…”(Andrei Vartic, reluat pe site-ul „Asymetria”). Doua fraze, trei Volodea. Sau: „MIHAI UNGHEANU: De ce trebuia ales VOLODEA TISMANEANU, un nomenklaturist evreu neo-kominternist, sa falsifice istoria ROMANIEI?” (reluat de diverse bloguri). Sau: „Numele ţi l-ai abandonat, Volodeo! Era un dezagrement stigmatul bolşevic pentru aseptica-ţi devenire. Faptele nu le poţi schimba. „Ne întâlnim la Judecata de Apoi!”. Curaj, Tismeniţki, curaj! Şi permite-mi un gând prematur: Fie-ţi mizeria uşoară, Volodea!”(de pe un blog). Sau: „Adevărat, există mulți negustori de slogane azi, dar nici unul nu se ridică până la glezna Coanei Volodia, căreia i se năzare că dă nas în nas cu, scuzați-mi virgulele, Reacțiunea, ori de câte ori oamenii își exprimă nemulțumirea față de Traian Băsescu și guvernarea PDL-ului.” (Dorin Tudoran). Sau: „‘Hai sictir, Volodea!’ Aşa ar trebui să-i răspund d-lui Vladimir Tismăneanu, pe potriva nivelului intelectual exhibat în replica d-sale la faptul că i-am atras atenţia în legătură cu atitudinea sau, mai exact, nonatitudinea faţă de alegaţiile „istorice” ale preşedintelui Băsescu.” (Cristian Tudor Popescu). „Salvati-l pe Volodea. De el insusi” (Alina Mungiu-Pippidi). Nu comentez, reproduc. Exemplele, din pacate, abunda.

Am scris ceea ce aveam de comentat pe tema volumului de memorii al lui Ion Ianosi, o carte plina de jumatati de adevaruri si impovarata de omisiuni flagrante. Domnul Ianosi are o problema cu mine, cu Gh. Grigurcu, cu regretatii Alexandru George si Iosif Sava, cu Mircea Mihaies, cu Gabriel Liiceanu. Dar are cuvinte calde pentru Pavel Tugui, fostul sau sef de la Sectia Cultura a CC al PMR. Peste actiunile criminale ale lui Leonte Rautu, alt mentor al sau la CC al PMR, trece cu o usurinta ce te lasa perplex. Reproseaza cartii „Prefectul actobat”, biografia lui Rautu pe care am scris-o impreuna cu Cristian Vasile, mici erori, intre care faptul ca Asea Moraru, sotia din epoca a lui Nicolae Moraru, preda literatura rusa, nu marxism, la IATC. Dar patineaza nu tocmai gratios incercand sa eludeze marile probleme morale ale acelor timpuri, faptul ca s-a situat, vreme de atatea decenii, de partea unui regim ilegitim si criminal. Fundamental, pe Ion Ianosi (aici nu se diferentiaza de Stefan Andrei, Adrian Paunescu, Silviu Curticeanu, Ion Iliescu, Dumitru Popescu, Ilie Badescu, C. Stanescu, M. Ungheanu etc) il deranjeaza Raportul Final si faptul ca este mentionat in acel text. Macar acest lucru nu-l ascunde. Acestea sunt faptele, restul tine de lamentatii si imprecatii, deci un teritoriu care nu ma intereseaza. Cat priveste posibilitatea de a actualiza un articol pe un site electronic, cred ca nu mai este nevoie sa o demonstrez. Chiar acum am adaugat la titlu (si nu este prima oara) cuvantul „Updated”. Si, culmea, am adaugat si aceste noi citate pe tema „Volodea”. Astept reclamatii anonime.

In legatura cu tema articolului de mai sus, inteleg ca doamna profesoara Ecaterina Andronescu este indignata de acuzatiile de plagiat ce i se aduc. Asemeni lui Ponta, invoca motivatii meschin-electorale. Este vorba, din cate inteleg, de varful unui aisberg al fraudelor academice.

La solicitarea ziarului „Timpolis” din Timisoara am raspuns la o serie de intrebari legate de populism si de momentul politic actual din Romania. Iata un fargment si linkul:

Un gânditor pe care îl respect, Rob Riemen, preşedintele Institutului „Ne­xus” din Olanda, a publicat recent un incitant eseu cu titlul „Eterna revenire a fascismului”. Să nu uităm că fascis­mul, asemeni comunismului, a fost o miş­care revoluţionară. Nu cred, însă, că asistăm la reîntoarcerea fascismului clasic, timpurile s-au schimbat. Este vorba mai degrabă de construcţii ba­roce în care se aliază miturile politice fasciste cu acelea comuniste. Am numit acest fenomen insolit „barocul fascisto-comunist”. Nu am o fire înclinată spre alarmism, nu cred că fascismul este după colţ, dar nici nu desconsider riscurile alune­cărilor în direcţia unor politici exclu­siviste, iraţionale, opuse tradiţiei uma­nismului occidental. Acest baroc fas­cisto-comunist este copilul relativis­mului etic şi al unei amnezii istorice cât se poate de păgubitoare.

http://www.timpolis.ro/articol-populismul-devine-periculos-cand-mobilizeaza-ura-sociala-si-nationala-23638.html

Distribuie acest articol

34 COMENTARII

  1. Intr-adevar, se fac deconstructii ( din pacate nu a la Derrida ) ci in sensul ca nebunii astia demoleaza totul . In consecinta vin si eu si ma intreb: ” Ce-i de facut ? ” (recunosc , am plagiat !!!).

  2. Ce chestie! Pina acum nimeni nu stia de plagiatul lui Ponta sau in general de plagiatul masiv din universitatile romanesti? Sint sute de profesori universitari care si-au construit intreaga cariera pe copiat. Au fost cazuri cind distinsii nostri medici au copiat cuvint cu cuvint (plus poze) manuale de medicina publicate in vest in urma cu vreo 30 de ani. Si ce s-a intimplat? Nimeni nu a luat vreo atitudine, ba mai mult plagiatorii au fost promovati.

    De ce se mai mira acum vreo 2000 de universitari ca invatamintul romanesc e intr-o criza fara precedent cind si ei au contribuit, prin tacere si ignoranta, la situatia actuala?

    • Poate ca cei 2000 nu sunt din categoria celor care au contribuit la situatia actuala. Poate sunt din categoria celor care nu au avut acces la pozitii care sa le permita sa ridice vocea. Poate erau doar voci izolate intr-o mare de impostori. Stim cu totii foarte bine ca vocile izolate nu se aud iar cand fac totusi valuri sunt readuse la tacere imediat. Sunt metode destule, nu e cazul sa detaliem.
      Poate ca acum cand s-au adunat cei 2000 impreuna exista o sansa sa fie auzite si sa fie luate in seama.
      Te-ai gandit la asta?

  3. Partea proasta a acestei stari de fapt e ca in viata nu e ca in filmele americane unde binele invinge intotdeauna.
    Sunt mari sanse ca acesti indivizi sa reuseasca in a ne trimite pe apa sambetei.
    Oricum, pana nu vom avea candidati care sa vrea puterea pentru cei care i-au ales nu pentru ei, nu vom avea de unde alege o clasa politica adevarata.
    Indiferent ce facem la alegeri, daca nu sunt unii sunt ceilalti, dar tot din acelasi aluat…

    • Ipoteza: vine USL la guvern, dau o serie de tunuri (milioane de euro pt. alde Dragnea, Ponta, Fenechiu, Nicolaescu etc) si apoi dispar prin Brazilia. E imposibil?

  4. da’ cu onoarea educatiei romanesti cum ramane ? cine o repereaza si cum ?
    va fi ea recuperata prin incriminarea si impunerea unor consecinte d-lui Ponta ?
    delicat subiect, demers, sa vorbesti despre onoarea educatiei romanesti fara a gasi nici o culpa si nici culpabili in mediul universitar … cere un talent special.

  5. Desi probabil imi veti cenzura comentariu la fel ca si alte comentarii ma simt nevoit sa spun ca dezinformati si sunt absolut convins ca o faceti in mod intentionat:
    „Gigi Becali se proclama PNL-ist cu trup si suflet, nimeni nu-l contrazice in acea formatiune. Se simt bine in comania “razboinicului luminii”.”
    Desi nu au fost multi cei care s-au opus ca Becali sa fie admin in PNL puteati avea decenta sa ii amintiti in acest articol. Dar nu asta va doreati cu acest articol nu?

    • Nu neg, au fost si voci critice, dar marginale si nu din nucleul hegemonic al PNL (Neagu Djuvara, Calin Tariceanu). Nu mai vorbesc de reactiile lui Crin Antonescu la adresa lor. Oricum, am corectat, adaugand cuvintele „cu discrete exceptii”. Sper sa nu se supere cei care monitorizeaza textele mele :)

  6. CAPTIVITATE

    Politica și artizanii ei au ajuns, în România zilelor noastre, o marotă ubicuă, o temă pe buzele tuturor. Acasă, la vecinii de deasupra, sau de dedesubt, pe acoperișuri, în pivniță, la iarmaroc, în cîrciumi sătești și la chermeze cu mătuși, cumnați și soacre, nu se mai dezbat, ca-n vremurile prunciei mele, fleacuri și intemperii domestice, nu se mai bîrfește cu hohot, nu se mai poartă beția divagatorie, taclaua plescăită, platitudinea existențială. Acum au întîietate sudalma anti-prezidențială, încruntătura partizană, umoarea „electoralăˮ, bășcălia și scuipătura de front. Țărișoara gîfîie schizofrenic, alimentată cînd de energiile „patrioticeˮ, cînd de greața volubilă a celor două tabere: populația isterizată în contra lui Băsescu, respectiv ăialalți conaționali, scoși din minți de țelurile și stilul antantei potrivnice. Complexitatea realului, diversitatea firească a umanității autohtone sunt sacrificate, abuziv, în favoarea unui crochiu militar: „us(e)liștiˮ versus „băsiștiˮ. Dacă te declari imun la circul local, sătul de ambele contraperformanțe, șovăitor, sau perfect exterior acestui tămbălău maniheist, care va să zică neimplicat, ba chiar inocent în materie de lătrătură politică, nu te crede nimeni. Ba din contră, devii, brusc, oleacă mai suspect: Oare nu practici o perfidă regie de camuflaj? Și nu cultivi, tocmai de aceea, tertipuri și dedesubturi părtașe?

    Îmi vine în minte o scenă trăită undeva la începutul lunii iulie, anul ăsta. Familia mea găzduiește un finanțist suedez bine, surîzător și verde, la vreo 62 de ani. Un vechi amic de sindrofii și haz intercultural, apărut în preajma noastră la scurt timp după evenimentele din ’89, alături de soția sa româncă, profesoară de Istoria artei la miazănoapte. Omul revine, așadar, peste decenii – văduv, dar cicatrizat – în ograda alor mei și întrevede un concediu domol, torid și bine stropit etilic. Noi recuperăm parte din gașca potatorică de odinioară și, laolaltă, facem o masă ardelenească, la vreo 6 kilometri de Arad, într-o curte cu multe mîțe și asfințit de eglogă. Numai că nimeni nu pare dispus să-l pieptene pe scandinav, să-i dea conversație, să vorbească despre mujdeiuri apotropaice, despre originile complicate ale palincii, ori despre Pasul Tihuţa. Nimeni nu le pomenește elogios pe Anita Ekberg, pe Bibi Andersson, pe divele de la ABBA. Stereotipiile cu bere, longevitate bălaie și frig lapon? Nu, nimic din toate astea. Mai e oleacă pînă la referendum și chestiunea trebuie puricată, întoarsă pe toate fețele, răstită. Avem voci supărate pe Băsescu? Avem (în jur de 50% +1)! Dar sictireli înspre coaliția USL? Ba bine că nu! Ce a urmat e lesne de ghicit: tați indispuși de rătăcirile fiilor, veri perplecși, cuscri ofuscați, gospodine militante, iubite didactice, bunici împăciuitoriști, bebeluși plînși, mame zbîrlite, pisici cu mustățile în aperitive. Și, bineînțeles, un oaspete zăpăcit, fără afiliere, bănuind lucrătura unui tenace virus est-european, capabil să mătrășească familii, altfel onorabile…

    Intrat, ca tot românul, în joc, rețin din clocotul politic autohton două neajunsuri definitorii:

    1. Degradarea continuă a ambianței multipartinice. E limpede pentru toată lumea că, pe ecranele televiziunilor noastre, nu urmărim evoluția unei întreceri civilizate între oferte politice ireconciliabile, ci participăm la (sau încasăm) un amplu spectacol de vulgaritate și trîmbiță demagogică. Formațiunile politice nu produc dispute echilibrate, demonstrații sau alocuțiuni de manual, nu fac turnire doctrinare, nu dau un subînțeles adult eforturilor de a-și surclasa opoziția. Mai toți pretendenții își dau în petic sub reflectoare, behăie propagandistic, rîd prostește, mîzgălesc, lăcrămează, insultă gros. (Cînd nu descalecă, încostumați, prin margini de provincie, pentru a-și aminti, cu ipocrită evlavie, de Mîntuitor, de amenitatea popească, de „cele sfinteˮ.) Cu asemenea exemplare, ai zice că democrația și competiția politică în genere nu sunt decît prilejuri supreme pentru tot soiul de manifestări dubiose: șmecherie vioaie, ambîț psihiatrizabil, vanitate, nerușinare, superstiție conjuncturală, lingușeală, turbare.

    2. Absența ideilor politice. Portretului de vedetă temperamentală i se adaugă frazeologia vidă a unui pragmatism ireductibil. Funcționarul superior și candidatul politic se recomandă, îndeobște, ca depanator de plai. El e, chipurile, cineva cu mînecile suflecate, preocupat de infrastructură, de salarii, finanțe și pensii, de industrie, de agricultură, de „realități concreteˮ. N-are timp, prin urmare, de stat pe concepte, nu scrie pagini teoretice, nu conspectează filozofi. Cu cîteva excepții, politicianul român se bîlbîie scurt cînd e întrebat despre cărțile, valorile și înaintașii Dreptei, respectiv ai Stângii. Apoi, eu nu știu să existe în discursurile noastre parlamentare (ori în emisiunile TV cu oameni politici) semne ale vreunei preocupări reale pentru construcție și revizuire doctrinară. E un fapt știut că nici în Apus, nici la Bruxelles instituțiile și dialogul politic nu sunt confiscate de naturi speculative. Și acolo primează replica aritmetică, expertiza statistică, detaliul juridic. Sau „zîzaniaˮ tehnică între eurosceptici și suporterii Europei federale. Cert e însă că la ei, familiile politice au habar de blazonul sub care trudesc și că nu au dificultăți în a vorbi convingător, din interiorul filozofiei proprii, despre libertate, autoritate, laicitate, stat de drept, constituționalism sau democrație. Or, la noi masa rotundă înseamnă schimb de trivialități și gloanțe, iar parlamentul, executivul și viața de partid sunt debușeele, prin excelență, ale poftei de hatîruri și fotolii. În iureșul politic românesc, reflecția e de prisos. Nu se iese la rampă cu idei, ci cu suficiență macho, gogoși, petarde și strîmbe. Iar cei cîțiva care propun niscaiva subiecte de amfiteatru, o tematică gravă, aceștia fie sunt luați de blegi și repartizați undeva în penumbrele scenei, fie stau alăturea cu realitatea politică, făcînd comentariu exterior sau profesorat merituos, dar fără amprentă „la vîrfˮ.

    Suntem, cu o vorbă a lui Gabriel Liiceanu, “prizonierii clasei politiceˮ. O captivitate nebună, opiacee, solicitantă; și un partener dominator incapabil de decență, sportivitate, patos civilizat și, totodată, străin de orice primenire ideologică, de orice frison cogitativ. Însă dincolo de lipsa cuviinței și a interesului pentru idei, politicienii noștri pur și simplu nu gospodăresc cumsecade țara. Îmi vine să cred că ne-am mulțumi și cu genul nebărbierit, machiavelic și lasciv, însă pus pe treabă, adică exigent cu sine și util într-un portofoliu. Sau cu un Talleyrand neaoș, obsedat profesionalmente de chipul european al României. N-avem, din păcate, nici soiul ăsta.

    Cum să procedăm în continuare? Exilul? Nu priește oricui și oricărei vîrste. Apatia? Dar rămînem tot sub dumnealor, într-o variantă ștearsă. Proteste sub cerul liber? Nu ține vremea cu noi. Nici jandarmeria… ARD? E tot PD-L, același PD-L, căruia i se alătură, ornamental, un mic compot de premianți neclari. USL? Dieu nous en préserve! PP-DD? Grotesc. Monarhie? Cu ce rigă? Intelectualii? Nu candidează. (Nici norodul nu suspină după ei…) Mai multă societate civilă? Cîtă? Mai multe ONG-uri, IMM-uri, bloguri deștepte, forumuri (și mai deștepte), scrisori deschise, escrocherii închise, Noi Republici, vechi idealuri?

    Vin alegerile. Și zăpezile.

    • D-le Vali,

      Cata vreme traiti intr-o democratie trebuie sa va supuneti votului popular. Iar votul popular, in marea lui majoritate prefera sa schimbe sistemul de pana acum cu cel al USL. Putem sa divagam moraliceste si cu oricat zvac filosofic doriti dvs dar „the bottom line” e ca poporul decide si ca, mai mult ca sigur, majoritatea locuitorilor acestui pamant ii vor pe USL-isti la guvernare. Bineinteles ca nu e solutia optima, bineinteles ca vor exista si de acum inainte furturi si spagi si nedreptati. Dar majoritatea oamenilor acestei tari considera ca acestea vor fi mai putine decat cele de pana acum. E dreptul lor. Asa cum e dreptul dvs de a parasi aceasta tara in masura in care chiar considerati ca nu mai puteti trai in aceasta tara. O alternativa ar fi sa ramaneti si impreuna cu alti oameni sa vegheati la buna desfasurare a obstii. Sa demascati furturile, problemele, injustitia. Sa faceti un bine. Sa ajutati un camin de copii. Sa plantati un pom. Facand asta cat mai multi, poate ca noua guvernare va fi mai buna. Si cea care va veni dupa ea va fi si mai buna. Dar nu atata timp cat toti ne luam catrafusele si plecam, tafnosi ca Domnul Traian Basescu nu mai conteaza la guvernare. Asta e problema Domnului Basescu, e problema lui sa accepte ca pur si simplu s-a pus atat de rau cu atat de multi incat orice constructie pe care isi pune numele nu va trai. Nu e problema noastra, a romanilor. Problema noastra este sa crestem toti de jos, sa schimbam obiceiuri si cutume, sa luam mai putina spaga, sa dam si mai putina, sa avem mai mult respect si mai putine invective, sa plagiem mai putin, sa construim mai multe strazi, sa ajutam mai multi oameni. Daca vom face asta oamenii politici se vor schimba si ei pentru ca la randul lor vor trebui sa invete sa se ridice la inaltimea unor oameni mai greu de prostit.

      Asta este Romania acum. Daca vrem ca peste ani sa fie mai buna stim ce avem de facut, si asta nu inseamna sa ne impartim in doua tabere si sa ne injuram pentru ca Traian Basescu jigneste pe toata lumea

    • :) democratia originala a emanat doctrina coabitarii calaului cu victima. asta explica dezbinarea romaniei de azi. calaul nu doar ca a ramas nepedepsit dar a reprezentat insusi legiuitorul. coaja de mamaliga e pe terminate. in dementa, lacomia si nerusinarea lor au omorit si vaca care le dadea lapte.

  7. Pentru talpa tarii nu conteaza doctorat, plagiat sau afiliat ci numai ca rusii sunt aici si occidentul este departe.
    Ponta este instrumentul noii nomenclaturi de a mentine haos si de a cistiga bani.
    Nomenclatura este pro rusa dar mimeaza optiunea europeana.
    Practic Ponta este omul lor cel mai uni asa cum ei se considera cei mai buni asa cum tot ei se considerau cei mai buni inainte si dupa 89.
    Nomenclatura a prins de veste de criza din Europa si vrea sa traga foloase si sa se aprivzioneze si de la rusi si de fondurile comunitare.

  8. In mod evident dIemocratia si capitalismul, … intr-un final au generat boli de sistem la nivelul fiecarei tari. Numai specificul cultural (istoric si educational) al acestor tari, al popoarelor acestora, face ca perceptia si intelesul acestor boli sa nu o avem in mod unitar, ca o legatura fireasca cauza – efect, ce se manifesta la nivel global.

    Astazi este un nonsens (adica este lipsit de orice logica) sa ne alegem politicienii (adica mai tehnicist vobind… managerii strategici ai colectivitatilor, ca gestionari mandatati si responsabili ai interesului colectiv) punand in mijlocul intregii arhitecturi sociale principii si reguli desuete, de mult depasite, care nu se refera la oameni decat ca simple unitati cantiative, comensurabile – numarabile).
    Mai pe scurt… In probleme de interes macro, tzatza Rada isi da cu parerea, cu aceasi greutate si la fel ca oricare om ceva mai instruit, mai trecut prin viata, mai responsabil, etc. sa zicem ca umilul Plesu, care in mod evident are un orizont ceva mai larg si are o alta perspectiva si un alt inteles asupra vietii.
    Indreptandu-ne in mod firesc spre o societate din ce in ce mai inteligenta, si managerii nostri strategici, mandatatii nostri trebuie sa aibe un profil corespunzator responsabilitatilor cu care vor fi insarcinati. Ei trebuie sa fie mai dedicati, integri si mai performanti profesional.
    Inca suntem departe, … cei mai multi dintre noi, ca oameni obisnuiti si noi ca romani, in a avea personalitatea si competenta minim necesara ca sa putem sa ne exprimam un punct de vedere relevant, care sa asigure colectivitatii cea mai buna solutie de evolutie in viitor.
    Democratia ca si concept dar si ca practica este vizibil daunatoare, nociva.
    De la sine se impune MERITOCRATIA, … astazi, EA, sub aspect tehnic, poate fi gandita, procedurata, implementata si practicata.
    Constiinta si vointa sa fie.
    Ce ati zice ca activitatea politica sa fie tratata ca o activitate profesionala distincta ? … iar politicienii ca profesionisti sa urmeze traseul oricarui expert, de la entri level pana la nivelull de master sau chiar doctor.

    … Deasemenea si capitalismul arata ca si-a atins limitele.
    Polarizarea excesiva a accesului la resurse, in special si vizibil la resursele financiare… ne spune un singur lucru … si sistemul capitalist a devenit nefunctional.
    Cauza… !!!?
    Nu capitalul este principalul factor generator de valoare adaugata si progres in continua emancipare a societatii omenesti…. ci imaginatia, creativitatea, cultura, educatia, CUNOASTEREA, in general bunuri / resurse intangibile (indivizilor)
    Resursele, tangibilele (asa cum sunt percepute si tratate astazi) sunt suportul… ce se aloca proiectelor de dezvoltare / investitiilor, iar finantele sunt expresia valorica, cantitativa a resurselor tangibile.
    Cunoasterea, in toate formele ei de exprimare, si in toate domeniile, este cea care aduce bunastare, siguranta si armonie.
    Singura varianta de alocare a resurselor (care astazi inca par limitate la nivelul umanitatii) trebuie sa fie cea care are ca justificare si scop potentzatarea si materializarea cunoasterii in bunuri si servicii in interesul colectivitatii si evident al membrilor acesteia.
    Astazi a venit vremea ca pe vehicolul cosmic numit Pamant, pamantenii trebuie sa inteleaga ca trebuie sa-si revada si sa-si adapteze sistemele la noile pardigme ale prezentului si avand in vedere atingerea noilor obiective ce se contureaza din ce in ce mai precis.

    Daca aceste asertiuni mai sus prezentate, vor fi catalogate de bun simt si vor fi credibile si insusite… atunci merita facut efortul sa incercam a ne ADAPTA , urmare a unui PROCES EVOLUTIV, ce trebuie initiat dar si condus spre un VIITOR din ce in ce mai bun.
    Cine sa faca si cum sa se faca, sa se indeplineasca acest deziderat, pe care in mod sigur il viseaza si il doreste oricare muritor.

    • :) impunerea meritocratiei nu i tocmai simpla
      in primul rind pentru ca i mult mai usor sa fii viclean (mincinos, lacom, imoral) decit merituos – deci balanta numerica inclina decisiv in favoarea celor dintii

    • Reactie

      1. Democratia adevarata sustine meritocratia ca urmare a libertatilor pe care le practica, dar in plus democratia limiteaza abuzul puterii – la romanii se poate traduce cam asa: „ce „merituos” sunt, si cum ii fentez eu pe fraieri!” Oricum RO este un pic departe de democratie…

      2. Capitalismul inseamna BANI, si din punctul meu de vedere este nevoie de ei!
      Dvs. ati incercat sa va miscati fara bani? Daca ati dori sa se intoarca in trecut societate si sa se actioneze pe baza de troc, cred ca o sa fie o mare problema… Banii in societate isi au rolul lor si contribuie la dezvoltarea societatii. Daca acum lumea sta un pic pe loc este pentru ca banii sunt mai „rari” si asta ne afecteaza pe toti, sau poate pe Dvs.nu?!

  9. http://www.dcnews.ro/2012/11/reuniune-de-criza-in-pdl-pentru-evitarea-dezastrului-electoral/

    “Dacă USL va avea majoritatea, va fi imposibilă evitarea numirii lui Ponta. Atunci când președintele spune că nu-l va mandata pe șeful PSD, el iși exprima speranța că USL nu va obține mai mult de jumătate din mandate. Cred că nu-i putem cere lui Traian Băsescu să înfrunte o nouă suspendare. Cine susține altceva iubește execuțiile,” spune Cristian Preda.
    http://www.dcnews.ro/2012/11/preda-cum-majoritate-usl-imposibil-sa-eviti-numirea-lui-ponta/

  10. Ar fi totusi util, insa nu stiu daca este o practia curenta in universitatile romanesti sa se instaleze un disposifiv -care functioneaza de ceva timp in cadrul academic international- si care sa sanctioneaze inclusiv retroactiv :) impostorii
    citez :
    „1. Le directeur propose la venue à soutenance au vu des travaux du doctorant. La soutenance
    est soumise à l’approbation du Président après avis de l’école doctorale.
    2. Afin de lutter contre les pratiques de plagiat et de copié-collé, que facilite le développement des outils informatiques, l’Université XXX s’est dotée d’un logiciel d’identification des plagiats ; l’autorisation de soutenance ne sera délivrée qu’au vu du relevé statistique établi par le logiciel. L’Université XXX se réserve le droit d’entamer des procédures d’annulation des diplômes déjà délivrés par validation de soutenance de travaux non originaux.”
    sursa: se poate gasi in oricare “Charte de thèse” din universitatile franceze
    Bien à vous

  11. De fapt realitatea este aceasta! Si vreti nu vreti stiu ca imi dati dreptate!

    Vorbe, vorbe, vorbe!

    Nu că e ceaţă, praf, e un sistem bolnav, // Într-o ţară frumoasă pe care-o fac pilaf…
    Târfe ordinare cu un singur scop, // Să ne sece pe toţi ca ei să fie-n top,
    Nu contează cine moare, dacă moare, cum trăieşte, // Că oamenii se-aruncă de pe blocuri orbeşte,
    Că oamenii-şi dau foc pentru că nu au de mâncare, // Că se moare în spitale de atâta nepăsare,
    Că se spânzură copiii de dor pentru părinţi // Plecaţi afară, unii cu multă şcoală,
    Că n-au mai suportat bătaia de joc, // Politică pe băţ cu Pic şi Poc…

    B.U.G. mafia

  12. Buna seara , domnule profesor !

    Doar 2-3 vorbe , ca azi oricum sinteti ocupat cu cei de la OC (sau ei cu dvs. :) ) Este vorba de bagarea Ecaterinei Andronescu in ciorba cu plagiate. Zau nu se merita ! M-am uitat cu mare atentie la marea dezvaluire a celor de la integru.ro (care , nu inteleg de ce , doresc sa-si mentina anonimatul). E vorba doar de o poza ,si intre timp inteleg ca s-a clarificat si asta. Dumneaei a fost doar supervisor (sigur , cu raspunderea aferenta), e vorba doar de o lucrare , si aceea nu prea importanta , etc. Am citit insa cu surprindere reactiile f. patimase a diverse figuri academice din lume (pe chinezul din Canada il stiu personal ). Vedeti, depinde ce a fost aratat acestor oameni ,in ce conjuctura , ce li s-a spus despre Andronescu,etc. Poate ca ar trebui ca in luari de pozitie din astea, mai ales atat de vehemente , „expertii’ sa auda si ce are de spus Cati. Acuma, dupa clarificare,s-au facut de bafta , no doubt about !

    Dna Andronescu nu a evoluat , dupa ’90 , inspre performanta academica (sesiuni,publicatii,titluri,etc.). Doar cite ceva, pe ici pe colo. Ea s-a orientat spre performante administrative (rectorat) si politice. Pt. astea o va judeca istoria . Dar gasirea, cu orice pret, a unor hibe etice in publicatiile ei , va fi a difficult task. E pacat ca a neglijat activitatea stiintifica in favoarea politicii. Avea potential ! Tot asa , pe domeniul chimiei , s-a pierdut o mare promisiune , Eftimie Nesfantu , asta fugind pe teritoriul gazetaresc,in loc sa ramana in cercetare. La fel si Marius Andruh , fostul sef al comisiei cu plagiatele…Si altii…

    Inteleg din textul dvs. de pe „22” ca ati fost informat in prealabil ,altfel nu vorbeati de skeletons in the closet. Daca imi permiteti a oferi un sfat (sugestie) : nu intrati in capcanele dezvaluirilor artificiale(concepute de altii) pe ultima suta de metri electorala. Dvs. aveti un statut si o statura si nu se merita . Cred sincer ca aceasta campanie contra Andronescu facuta in graba a fost o gafa si nu onoreaza nici pe cei care au initiat-o , nici pe „expertii’ de peste ocean , care au tunat si fulgerat …Ca sa nu mai spun de FAZ .Nu se merita sa va lasati atras in chestii de astea.

    S-a mai incercat acu’ vreo 4 luni terfelirea lui Ecaterina Andronescu intr-o chestie de „pseudospionaj stiintific” din anii ’80 , si s-au facut de bafta …Cati Andronescu n-o fi facut descoperiri epocale la chimie analitica, dar e fata de comitet, face si ea ce poate under the circumstances…

    2) eu am mai scris si altadata dar poate nu ati observat : comisia de etica a Universitatii a elaborat doar o OPINIE , si nu o decizie , cum repetat scrieti dvs. De altfel, au si subliniat asta , in mod explicit , pentru a nu fi dubii. Si au mai atras atentia asupra unui aspect ; a nu se folosi OPINIA lor in scopuri politice , electorale, politizare,etc. Au scris si asta , in mod explicit si ferm. Cititi textul lor si veti vedea.

    Dupa lege, singura adevarata decizie , valabila , este a CNE –ei si numai ei fac recomandari ministrului in chestii de astea. Am avut un dialog interesant cu Adalbert Klein acu’ 2 luni si am explicat pe larg (cit ma duce mintea ) :

    http://www.contributors.ro/cultura/inepuizabila-ticalosie-a-tipului-infect/#comment-102177

    • 1. Nu pot sa nu scriu ceva legat de geniul administrativ Kati.

      Am trecut in aceasta toamna prin ceea ce odata se numea Institutul Politehnic Bucuresti unde am absolvit o Facultate.

      Ceea ce m-a izbit a fost paraginea ce aparea la tot pasul. Micile investitii atasate unei facultati cred ca au fost facute pe baza proiectelor de cercetare. Nu am sapat in aceea directie.

      In rest, pentru studenti, mai nimic…

      Iertare, am uitat sa precizez ca in curtea Politehnicii sunt construite Biserici – oare de ce??? – si, la mica distanta de Rectorat, un impunator sediu de Politie… Studentii astia trebuie sa fie controlati fie prin biserica fie prin Politie, cam asa pare…

      Imi pare rau ca nu am facut poze ca sa va fac trimiterela ele, ca si marturie…
      O mare porcarie geniul administrativ numit Kati si scurta mea vizita mi-a demonstrat, in direct ,ceea ce inseamna sa fii „mica gospodina” de serviciu in PSD, cum o numesc pe Abramburica…

      2. In ceea ce priveste opinia exprimata de Comisia de etica de la UBucuresti, redau exact textul de lege – ca sa fie clar, fara nici un DUBIU:

      „Art. 170
      (1) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, intocmite, dupa caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etica si management universitar sau de Consiliul National de Etica a Cercetarii Stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, poate lua urmatoarele masuri, alternativ sau simultan:
      a) retragerea calitatii de conducator de doctorat;
      b) retragerea titlului de doctor;

      c) retragerea acreditarii scolii doctorale, ceea ce implica retragerea dreptului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi.”

      Care va sa zica si aici este depasita de neputinta partidului unic dna Ministru al Educatiei Kati, dar imi pare ca si Dvs.

      Cu respect va doresc mult succes!

      • Nu cred ca sint depasit –va explic de ce :

        Textul reprodus (art.170) doar da jurisdictie Min.Ed. –atat si nimic mai mult. Cititi atent, va rog ;

        …”POATE lua urmatoarele masuri,…” . Adica ii da temei juridic, pe care sa-l invoce . Dar nu il obliga a face sau nu face ceva. Daca legiuitorul dorea , ar fi scris ” …..Va lua obligatoriu urmatoarele masuri …” sau „….urmeaza a lua urmatoarele masuri …”.

        Precum vedeti , textul de lege nu este imperativ ci optional. Adica lasa la latitudinea MinEd. decizia, in functie de argumente,gravitate,etc.

        Daca ar fi luat o decizie negativa versus Ponta , acesta mergea in court si o ataca . Dar, daca cineva e nemultumit de decizia MinEd de a-i lasa PhD lui Ponta (deci de a nu lua masurile,oricum optionale, mentionate de textul de lege) atunci are dreptul, (cred ca in 15 zile de la anuntare) sa o conteste la court. Cititi ce am scris in linkul cu pricina,in dialogul cu Klein. Putea si domnul VT sa o conteste , dar in instanta ,nu in presa.

        Dna ministru a considerat argumentele CNE convingatoare si deci nu a uzat de prerogativele pe care i le oferea legea. Asta e decizia CNE , asta e optiunea luata de Andronescu. Totul e legal–what’s wrong with that ?!?

        De aia am spus eu ca tot mecanismul trebuie depolitizat : nu ministrul (de o culoare sau alta) sa aiba puterea de a alege (decide) ci instanta –unbiased, cu argumente pro si contra, cu instrumente juridice corespunzatoare,etc. Si cu caile de atac aferente . Poate noul guvern va da o ordonanta de urgenta pentru asta si nu vor mai fi suspiciuni de partizanat, etc.

        • Oare bunul simt nu poate sa ne ajute acolo unde textul de lege face recomandari?

          Oare nu se poate tine seama de evidente, sau le considerati contrafacute?

          Cred ca este clar ca o Universitate precum este cea din Bucuresti nu putea sa riste sa lasa un plagiat ne semnalat si pentru simplu motiv ca intra Universitatea sub aspectul legii.

          Dvs. cum ati proceda in acest caz?

          Va marturisesc ca personal as alege
          1. evidenta – un copil de la scoala elementara vede ceea ce Kati nu vede- , si
          2. pentru profesionalismul invocat de domnul Orasanu in cazul plagiatului Ponta, as sustine punctul de vedere al Universitatii Bucuresti. Nu mi se pare partinic, Dvs. cum il vedeti?

          Numai bine.

    • Not quite:

      http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/%e2%80%a6-cu-plagiatu-n-gura-%c2%ab-mama-plagiatelor-%c2%bb-declara-razboi-comunitatii-academice-internationale-mare-greseala-87646.html

      Sau „clarificarile” nu sunt de fapt clarificari. Imaginea folosita in lucrarea incriminata e furata si nu apartine doamnei Nechifor, co-autor impreuna cu Andronescu al plagiatului, ci a fost subtilizata dintr-o lucrare anterioara, fara indicarea sursei, al carei autor este o ALTA doamna Nechifor.

  13. Pe site-ul oficial de propaganda al USL Calin Popescu Tariceanu, Victor Ponta si Crin Antonescu apar in poza alaturi de Adrian Nastase, actualmente condamnat si in curs de executare a pedepsei.
    Iata linkul:
    http://uslonline.ro/category/oameni/
    L-am luat si eu si l-am pus pe pagina cu ultimul interviu dat de V. Ponta catre Financial Times.

    Pe dumneavoastra va intreb, lasind problemele etice la o parte, e legal sa pui un cetatean condamnat pentru coruptie pe un material de propaganda al unui partid politic?
    Eu, daca imi fac partid politic, pot sa imi promovez virilitatea politica tiparind pe materialele mele publicitare fosti membri ai partidului care ar fi condamnati pentru viol?
    Zau, nu pricep. A fost aceasta chestiune dezbatuta pe undeva?

    • Abuzul puterii – asa se vede in democratia slabita din RO.

      Cum poti sa permiti unui cetean care are drepturile de exprimare, ca persoana publica, suspendate sa isi publice periodic posturile, si nu numai…

      Intre timp, pentru a nu lasa vremea sa treaca neutilizata, Ministrul Justitiei face propuneri legislative „interesante” si propuneri pentru posturile vacante in proceduri netransparente si cu persoane evident nu prea pregatite…Deh, graba mare, oare se marita???

      Tot pentru ca timpul a fost intins la maxim, persoanele pregatite pleaca la Bruxelles, si, chiar si asa, din RO – via Bucuresti – primesc indicatii despre cum ar trebuie sa se comporte referitor la MCV…

      Evident, rapid, si in forta, PM aproba OG – marca Felix – pentru mass-media, fix exact cum ea fusese respinsa de CNA…

      Never ending story!

  14. Domnule profesor,
    In lipsa unor programe clare de guvernare care sa fie prezentate in campanie de catre cele doua aliante politice, discutia s-a mutat in zona „ce va face TB daca USL ia peste 50 % din voturi”. Aceasta chestiune este comentata atat de liderii USL care vorbesc despre o noua suspendare, dar si presedintele. Am ramas putin surprins ca ceea ce a prezentat TB la o emisiune televizata n-a constituit un subiect de discutie din partea intelectualilor romani sau a unor politologi, inclusiv a dumneavoastra. Daca acceptam ca asta vara s-a incercat o lovitura de stat sau un puci parlamentar, cu explicatiile care sa justifice aceasta incadrare, ce se spune acum de presedinte unde poate fi incadrat ? Daca numarul de voturi favorabil demiterii de 7,4 mil (acceptat de CCR) a fost insuficient, desi reprezenta cca 90 % din voturile exprimate, respectandu-se prevederea legata de cvorum, atunci trebuie sa intelegem ca in Romania, conform celor spuse de presedinte, nu conteaza ce se voteaza ? Ca asta aspus presedintele in emisiunea televizata. A spus ca el va desemna „guvernul ” si nu primul ministru, in functie de programul de guvernare. Atunci ce se voteaza si de ce ? N-ar fi mai bine si mai ieftin ca cele doua aliante sa prezinte programele la Cotroceni si presedintele hotaraste cine va guverna? Dupa parerea mea, daca ce se voteaza la alegerile parlamentare nu mai are nicio valoare in formarea guvernului atunci abia atunci putem vorbi despre existenta sau inexistenta democratiei si a statului de drept in Romania, despre orientarea spre nu stiu care punct cardinal etc.
    Nu stiu daca acest comentariu va fi acceptat, dar astept o pozitie a dumneavoastra in aceasta chestiune care mie mi se pare fundamentala pentru Romania.
    Va multumesc.

    • Cum vedeti, nimeni nu va cenzureaza :)
      Eu zic sa asteptam, sa vedem cum vor decurge lucrurile. Cel putin, eu asa voi proceda. Constitutia spune ce spune, exista CCR, am convingerea ca presedintele va actiona constitutional.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro