Home » Analize »Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Iniţiativa cetăţenească Oameni noi în politică. O analiză

Mircea Kivu octombrie 22, 2018 Analize, Politica & Doctrine, Societate/Life
11 comentarii 3,048 Vizualizari

26 organizaţii neguvernamentale şi 5 partide au început strângerea de semnături pentru iniţiativa cetăţenească de modificare a mai multor legi electorale. Obiectivul declarat este de a permeabiliza căile de acces în organismele alese pentru cât mai mulţi oameni noi, veniţi din afara actualelor reţele de putere. Cum accesul se face prin alegeri, un pas necesar este modificarea legilor electorale. Principalele modificări propuse se referă la:

(i)              alegerea primarilor în două tururi[i],

(ii)            eliminarea pragului electoral la alegerile locale şi europarlamentare[ii],

(iii)          mărirea numărului de parlamentari aleşi în diaspora[iii],

(iv)          extinderea posibilităţilor de vot în străinătate[iv],

(v)            reducerea numărului de semnături necesare depunerii candidaturilor[v],

(vi)          trecerea la votul proporţional pe liste deschise[vi],

(vii)        asigurarea corectitudinii votului, mai ales prin generalizarea unor proceduri care s-au dovedit utile şi viabile la alegeri punctuale[vii].

Puncte nevralgice

Ideea din spatele fiecăreia dintre măsurile enunţate mai sus este corectă. Modul în care unele dintre ele au fost transpuse în textul propunerii legislative este, în unele cazuri, discutabil. Să le luăm pe rând, în ordinea importanţei obiecţiilor.

(iv) Votul în străinătate

“Cetățenii români care nu au nici domiciliul, nici reședința în străinătate, dar care în ziua votării se află în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării”. Prin această prevedere s-ar crea o inegalitate între cetăţenii care în ziua votului se află în străinătate şi cei care se află în ţară, dar nu în judeţul de domiciliu. Dacă, să spunem, eşti din Timişoara şi te afli la Belgrad, poţi vota la secţia din ambasada de acolo; dacă însă te afli în Bucureşti, nu poţi vota decât dacă te întorci acasă.

Propunerea este, din acest punct de vedere, discriminitorie şi, cred, ar putea fi un motiv de neconstituţionalitate.

Modalitatea practică propusă pentru a se putea vota în străinătate, dar pentru circumscripţiile din ţară, este extrem de complicată. Se propune utilizarea unui buletin de vot special, altul decât cel obişnuit, care să cuprindă: “Lista circumscripțiilor aflate pe teritoriul României; Partea I, cuprinzând denumirile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale și ale organizațiilor cetățenilor aparținând unei minorități naționale care au depus liste de candidați în toate circumscripțiile electorale. Partea a II-a, cuprinzând, structurat pentru fiecare dintre cele 42 de circumscripții electorale, altele decât cea în care va fi folosit buletinul de vot, denumirile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale și ale organizațiilor cetățenilor aparținând unei minorități naționale care nu au depus liste de candidați în toate circumscripțiile electorale, dar au depus liste de candidați în respectiva circumscripție electorală, precum și numele candidaților independenți din respectiva circumscripție electorală.” Nu vreau să mă gândesc cum ar arăta, fizic, un asemenea buletin de vot şi câte surse de eroare conţine, atât pentru alegător cât şi pentru cei care vor trebui să centralizeze voturile.

În plus, cei care vor vota în străinătate ar putea vota numai lista partidului, nu şi un anumit candidat din această listă. Cu alte cuvinte, spre deosebire de toţi ceilalţi alegători, care ar vota pe liste deschise, cei care votează în străinătate o vor face pe liste închise. O altă sursă de neconstituţionalitate, căci se încalcă principiul votului egal.

Pentru facilitarea exercitării votului în diaspora, mai degrabă ar trebui avută în vedere introducerea unor metode alternative de vot (prin corespondenţă, anticipat, prin delegare etc.).

(vi) Listele deschise

Sunt un fan al votului proporţional pe liste deschise, în favoarea căruia am scris în mai multe rânduri (aici, aici şi aici). Formula pentru care au optat autorii Iniţiativei este una light, modificările pe care le pot aduce alegătorii în ierarhia propusă de partid fiind minime. În contradicţie cu aceasta, dificultăţile practice ale variantei propuse mi se par greu de depăşit.

Buletinul de vot ar trebui să cuprindă “listele de candidați, câte una pe fiecare pagină, respectiv câte un candidat independent pe fiecare pagină, cu câte un patrulater în dreptul fiecărui candidat de pe fiecare listă, respectiv în dreptul fiecărui candidat independent și cu un patrulater separat în dreptul semnului electoral, patrulaterele fiind paralele între ele, în dimensiune similară cu cea a ștampilei VOTAT, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ștampila de control.” Acum, să ne imaginăm buletinul de vot pentru Camera Deputaţilor, circumscripţia Bucureşti, la alegerile din 2016. Fiecare listă completă conţine până la 37 de candidaţi. Patrulaterul pentru ştampila VOTAT având minimum 1 cm, adăugând şi spaţiul pentru denumirea şi sigla partidului, rezultă că pagina ar trebui să aibă o lungime de circa 40 cm. Buletinul ar fi trebuit să conţină 32 asemenea pagini (numărul competitorilor) – dacă nu şi mai multe, în cazul unei viitoare relaxări a condiţiilor de depunere a candidaturilor. (Acesta n-ar fi cazul cel mai complicat, gandiţi-vă că o listă completă pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti are pană la 70 de poziţii.)

Numărarea voturilor, făcută manual în secţiile de votare, ca în prezent, este deja o sarcină care uneori se prelungeşte pe parcursul multor ore. Imaginaţi-vă că, în loc să contabilizeze câteva zeci de partide, candidaţi şi formaţiuni ale minorităţilor, membrii birourilor vor trebui să însumeze voturile primite de fiecare din cele câteva sute de candidaţi din toate listele. Adăugaţi imaginea proceselor verbale cu sute de rubric ce vor trebui întocmite, a “cheilor de control” care nici acum nu ies la socoteală decât în rare cazuri. Va rezulta un coşmar desăvârşit.

Acestor dificultăţi trebuie să le adăugăm complicaţiile instruirii alegătorilor, care vor trebui să înţeleagă faptul că au de ştampilat fie sigla partidului, fie numele unui candidat (şi numai a unuia), precum şi semnificaţia acestei alegeri.

Realist vorbind, oricât de mari ar fi avantajele votului pe liste deschise, eu nu cred este de dorit implementarea în absenţa unor maşini de înregistrare a votului, sau măcar a unui sistem automat de numărare. Poate că ar trebui introdus, într-o primă fază, la alegerile pentru Parlamentul European, unde sarcina e ceva mai simplă, în condiţiile unei unice liste naţionale şi a unei probabile prezenţe reduse la vot.

(iii) Mărirea numărului de parlamentari ai diasporei

Modificarea preconizată porneşte de la ideea că circumscripţia 43 este nu este doar a cetăţenilor cu domiciliul în străinătate , ci şi a celor cu reşedinţa în afara ţării. Cei cu domiciliul în străinate vor fi inscrişi automat în listele permanente, iar cei cu reşedinţa în afara ţării o vor putea face la cerere.

Ştim, conform AEP, că la 2 octombrie existau 672.187 alegători cu domiciliul în străinătate; dar norma de reprezentare are în vedere locuitorii (un deputat la 63.000, un senator la 168.000). “Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.” – spune art.5 al legii actuale. Numai că INS nu comunică (şi nici nu prea are cum să o facă) numărul locuitorilor cu cetăţenie română din străinătate. Presupunând că, incluzând copiii, există în jur de 700.000 cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, ar duce la creşterea reprezentării Diasporei la 4 senatori (în loc de 2) şi 10 deputaţi (în loc de 4).

Problema e că, nu se ştie din ce motiv, autorii textului iniţiativei legislative au eliminat din articolul 5 al Legii 208/2015 menţiunea că “numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală [nu poate] să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4”. Asta ar face ca unele judeţe (Covasna, Tulcea, Sălaj) să aibă un singur senator (şi trei deputaţi), ceea ce ar face ca alegerile pentru Senat să fie acolo, de fapt, majoritare (într-un tur) şi nu proporţionale.

Observaţiile de mai sus reprezintă corecţii care ar putea fi aduse proiectului, eventual în cursul dezbaterilor parlamentare. În nici un caz, ele nu diminuează valoare iniţiativei în sine.

De ce e nevoie de iniţiativă cetăţenească?

La urma urmei, USR (ba şi Demos, la o adică) ar fi putut depune în Parlament, prin câţiva parlamentari, o iniţiativă legislativă cu acelaşi conţinut. De fapt, există deja patru proiecte depuse de USR, câte unul pentru fiecare tip de alegeri (europarlamentare, prezidenţiale, parlamentare şi locale), care prevăd reducerea numărului de semnături de susţinere şi eliminarea sau diminuarea pragului electoral; un altul privind votul prin corespondenţă; unul al PNL pentru alegerea primarilor în două tururi; unul al PSD care vizează în principal extinderea la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale ale unor îmbunătăţiri ale procesului electoral (mai ales SIMTV) care au fost deja aplicate la alegerile din 2016. Numai că, exceptându-l pe cel din urmă, actuala majoritate fie le amână sine die, fie este pe cale să le respingă, “pentru că poate”.

Este evident că partidele aflate la putere nu au de ce să încurajeze astfel de modificări ale legislaţiei electorale: ele sunt interesate în menţinerea status quo-ului şi orice lărgire a competiţiei constituie o potenţială ameninţare. Aşa se face că majoritatea modificărilor aduse legislaţiei electorale după 1990 au vizat reducerea numărului competitorilor electorali. Uneori, iniţiatorii s-au aflat în situaţia de a cădea în groapa proaspăt săpată: în 1999, PNŢCD a iniţiat creşterea pragului electoral la 5% pentru partide şi 10% pentru alianţe, după care în 2000 nu a mai intrat în Parlament. În 2011, PDL condus de Boc şi Băsescu au introdus alegerea primarilor într-un singur tur, convinşi că se vor situa pe primul loc în majoritatea localităţilor; numai că alianţa ulterioară dintre PSD şi PNL a făcut ca partidul să piardă în 2012 majoritatea primăriilor.

Tehnic vorbind, dacă organizaţiile respective vor strânge cele 100.000 de semnături necesare înregistrării iniţiativei (ba chiar şi dacă vor strânge trei milioane), Parlamentul poate aplica proiectului de lege exact acelaşi tratament neprieten ca şi celor deja existente, el devenind o propunere legislativă ca oricare alta. Desigur, cele o sută de mii de semnături vor constitui o presiune simbolică suplimentară, care probabil nu va permite majorităţii parlamentare să o trateze cu indiferenţa uzuală. Dar numai atât.

Pe scurt, în această legislatură nu văd cum s-ar putea ca această iniţiativă cetăţenească să convingă majoritatea PSD-ALDE-UDMR să modifice legile electorale pe care le-au făcut în folos propriu. Dar, în măsura în care cele 150.000 de semnături pe care şi le-au propus iniţiatorii vor fi strânse, subiectul modificării legilor electorale va fi împins pe agenda publică, va deveni un subiect de dezbatere; acesta va fi un câştig incontestabil. Pentru că, pe fond, schimbarea nu poate începe decât alegându-ne alţi conducători. Iar alegerile au nevoie de legi bune.

NOTE___________________


[i] Pentru a asigura o mai mare reprezentativitate acestei funcţii, dar şi pentru a elimina eternalizarea unora dintre primari. În prezent, alegerile într-un singur tur permit alegerea unor primari susţinuţi de puţini alegători (uneori, sub o treime).

[ii] Ar asigura reprezentarea mai multor cetăţeni şi opţiuni politice. În cazul consiliilor locale şi judeţene, deciziile sunt mai mult tehnice decât politice, deci impactul unei posibile “fărâmiţări” nu este relevant. În cazul alegerilor pentru Parlamentul European, pragul natural (coeficientul electoral) reprezintă un număr de voturi care nu poate fi neglijat (la o prezenţă de 35%, peste 200.000).

[iii] Cei peste 700.000 de cetăţeni români cu domiciliul în diaspora sunt comparabili ca număr cu cele mai mari judeţe, dar sunt reprezentaţi în Parlament la nivelul unor judeţe cu populaţie de trei ori mai mică, ceea ce încalcă principiul constituţional al reprezentării proporţionale.

[iv] În absenţa unor mecanisme funcţionale precum votul prin corespondenţă, la alegerile parlamentare exercitarea dreptului la vot pentru cetăţenii rezidenţi în străinătate poate presupune eforturi disproporţionate.

[v] Actualele reglementări sunt excesiv de restrictive, comparativ cu cele existente în restul Uniunii Europene şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia. Partidele noi se află într-o situaţie de blocaj: neparticipând la campaniile electorale sunt puţin cunoscute; nefiind cunoscute, le este greu să adune numărul necesar de semnături.

[vi] Actualul sistem practicat la alegerile locale, parlamentare şi europarlamentare (cu liste închise) lasă la latitudinea conducerii partidelor ordonarea candidaţilor pe liste. Astfel, candidaţii unui partid sunt împărţiţi în două categorii: cei “eligibili” (plasaţi pe primele locuri) şi cei care candidează doar formal, fiind plasaţi în partea a doua a listei. Alegătorii nu au posibilitatea de a decide care dintre candidaţii unui partid să primească mandate. În plus, candidaţii “neeligibili” nu sunt motivaţi să se implice în campania electorală.

[vii] Este vorba mai ales despre extinderea Sistemului Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot (SIMPV) la alegerile europarlamentare şi la cele Prezidenţiale. Absenţa acestui mijloc de prevenire a unor fraude a fost resimţită la recentul referendum.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. ion adrian spune:

    Aceste initiative sunt una din cai care va obliga si partidele sa le urmeze. Asta este democratia: daca vrei sa o i trebuie sa o folosesti. :)

  2. Livio spune:

    Felicitari, de acord, semnez! Dar apoi? Penalii vor face ceea ce stiu: sa amine, sa anuleze si sa nu voteze etc.
    https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22708681-usr-judecat-prim-ria-constan-pentru-anularea-6000-semn-turi-din-campania-penali.htm
    Am ajuns acum in punctul in care pur si simplu toti fostii comunisti si securisti ar trebui arestati pe motiv de securitate nationala. Vedeti unde ne-au adus?
    https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22771416-scope-redus-ratingul-credit-rom-niei-bbb-perspectiv-negativ-performan-fiscal-deteriorat-iar-datoria-public-putea-ajunge-40-din-pib-2020.htm

    • 2087 spune:

      Ramane de vazut ce va vota prostimea in 2020.

      Vreo 20% sunt cu PSD, sunt irecuperabili.

      Dar cei 60% care n-au votat in 2016 se vor destepta intre timp, sau iarasi le vor arunca tara in bratele PSDistilor?

  3. Ad Min spune:

    i.e. “Lasciate ogni speranza, voi ch’entrate”? (Dante Alighieri, Divina comedia) asta ne sugereaza Dl Kivu? Citez “Pe scurt, în această legislatură nu văd cum s-ar putea ca această iniţiativă cetăţenească să convingă majoritatea PSD-ALDE-UDMR să modifice legile electorale pe care le-au făcut în folos propriu.”

    In afara de mesajul desuadant/ descurajant/ defetist, care este poanta articolului? Ca orice am face, pana in 20-20, cata vreme e ce e, nu e sansa de schimbare, no matter what? Vom vedea… viata bate filmul.

  4. G.-G.A./Tm spune:

    Sunt sceptic, dar nu există altă cale. Poate democrația directă și/sau contractul de reprezentare politică încheiat între cetățean sau grupurile de cetățeni și partid sau ales.
    Vremurile nu prea umflă pânzele corăbiei Democrația, din nefericire, nici măcar în Occident. Atât putem, atât trebuie să facem. Fără iluzia că în organizațiile care au demarat inițiativa cetățenească n-ar fi băieți cu ochi albaștri.
    Succes!

  5. Stelian Ene Stelian Ene spune:

    Colegii cu liste deschise de 30 de candidați e clar că nu pot exista și nici nu e de dorit, dincolo de dificultățile practice cu buletinele, numărarea etc. Ar însemna ca sute de nume de la toate partidele să concureze simultan și să încerce să atragă cumva atenția electoratului din București, de exemplu.

    Dimensiunea optimă recomandată de politologi pentru un colegiu cu liste deschise e undeva la 4-6 mandate: suficient de mare încât să nu degenereze în vot majoritar (uninominal) dar suficient de mic încât prestația și calitatea candidaților să conteze și oamenii să îi poată cunoaște.

  6. DB spune:

    Traiesc de peste 23 de ani in Canada si nimic nu s-a schimbat cu privire la alegeri . Poate intereseaza si experienta (simpla si directa) de alegator.

    (i) Toate alegerile (locale, provinciale si federale) sunt intr-un singur tur si nu s-a discutat / discuta despre vreo schimbare.

    (ii) Nu exista prag electoral si se pot forma guverne minoritare (provinciale si federale). Daca un partid castiga 50%+1 devine majoritar si n-am intalnit inca aliante pre sau postelectorale.

    (iii) Fiecare voteaza acolo unde are domiciliul permanent declarant si dovedit cu diverse acte (de exemplu: driver licence). Exceptie fac cei trimisi in misiune oficiala (diplomati, militari etc.).

    Nu cunosc sa se organizeze centre de votare pentru “diaspora” si nici de reprezentanti ai diasporei in Parlament.

    Sunt create conditii pentru toti cei care vor sa voteze prin sistemul de vot anticipat; se organizeaza sectii de votare speciale, cu doua saptamani inainte de ziua de votare si se poate vota in 5 zile lucratoare (Luni – Vineri intrre orele 10:00 AM si 7:00 PM).

    Ziua de votare este de regula Lunea intre orele 10:00 AM si 8:00 PM iar rezultatele finale se comunica official in maximum 12 ore.

    Se foloseste aceeasi infrastructura logistica (civila): cititoare de buletine de vot, computere, retele etc.

    (iv) Nu exista partide entice dar se vorbesc peste 150 de limbi din toate colturile globului.

    (v) Daca nu mai ai rezidenta in Canada mai mult de 5 ani consecutivi pierzi dreptul de vot.

    (vi) Cand ai nevoie te poti adresa prin e-mail, fax sau telefon “alesului” tau pentru ca exista un singur castigator al circumscriptiei electorale, care poate fi cel pe care nu l-au ales.

    Mai multe puteti afla cu ajutorului lui Google.

    Sistemul asa cum este nu este perfect, si as ruga si altor romani din diaspora sa posteze despre sistemele din tarile unde au votat.

    In Romania, chiar daca s-ar aplica sistemul propus de dvs., cu siguranta va fi contestat; a se vedea votul nominal propus, sustinut si devenit lege.

    Zi buna !

    • Liviu spune:

      De mentionat ca se incepe si introducerea votului online. Daca la nivel national si provincial inca nu este implementat, la nivel municipal s-a inceput deja, exista municipalitati din diverse provincii care au introdus acest vot. Nu mai pun problema de validare si numarare electronica, chiar ieri au fost alegeri locale in Toronto, si la circa o ora de la inchidere se stiau deja rezultatele.

      • DB spune:

        @ Liviu (23/10/2018 la 17:59)

        Am remarcat si eu votul electronic care s-a folosit in cateva circumscriptii electorale (wards) chiar la aceste alegeri locale din Ontario (Luni , 22 Oct.2018).

        In Romania, e mai greu ca (deh!) asa suntem (unii dintre) noi: inventivi, adica inventam din nou roata si ……….incepem cu strangeri de semnaturi/initiative cetatenesti, apoi cheltuim o groaza de bani pentru software si hardware ………in loc sa folosim experienta altora si/sau sa obtinem know-how (de multe ori fara bani sau la preturi de nimic).

        Tare as vrea sa ma insel !

  7. Petre spune:

    Multumesc pentru acest articol. Initiativa cetateneasca “oameni noi in politica” este destul de nefericit denumita si nu stiam despre ce este vorba.

    As fi preferat ca si pragul de intrare in parlament sa fie modificat in sensul coborarii sale, asa cum se intampla in Ta, permitand intrarea unor partide mai mici sau a unor independenti Parlament. In Olanda pragul este de 0.67%, adica putin peste 100 procente impartit la 150 de locuri, de cat dispune Parlamentul Olandei. Oricine intruneste acest prag poate sa-si asigure un loc in parlament.

  8. ion adrian spune:

    Am postat la cei care ar putea intra intr-o aliana cu USR si desigur si catre USR pentruca pe un astfel de text ar trebui sa se bazeze aliante viitoare intre partidele din opozitia acuala la PSD-ALDE-UDMR: “Dle presedinte Dan Barna, Spre stiinta Dacian Ciolos, PMP. PNL si orice alt partid care si-ar propune o alianta electorala cu dv Orice alianta eletorala cu USR este conditionata de faptul ca in programele partidelor aliate sa se gaseasca sustinerea referendumului propus de noi referitor la Fara Penali cat si abrogarea sau reformularea tuturor legilor si articolelor criticat si de noi si de voi in prezent . De exemplu eliminarea textelor criticarte de Comisia de la Venetia si de Comisia Europeana asa cum ar fi desfiintarea proapetei infiintate Sectii de investigare a magistratilor etc”



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mircea Kivu


Mircea Kivu

Mircea Kivu este licenţiat al Facultǎţii de Sociologie a Universitǎţii Bucureşti (1978) şi a absolvit un masterat (DEA) în Demografie şi Ştiinţe Sociale la Ecole des Hau... Citeste mai departe


E randul tau

Wage led growth e doar un nume sofisticat pentru ceea ce numim de obicei, in termeni si mai "tehnici...

de: r2

la "Direcții alternative în economie"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)