Home » Politica & Doctrine »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Balta fetida a minciunii: Nepmanul Ponta intre bolsevism si peronism

Vladimir Tismaneanu decembrie 18, 2013 Politica & Doctrine, Sinteze, Societate/Life
18 comentarii 1,777 Vizualizari

Fantasmele salvarii fac ravagii in intreaga Europa. Un val de populism s-a abatut peste multe tari, din Bulgaria si Cehia pana in Olanda si Anglia, cu teme si refrene similare: anti-europenism, anti-imigranti, xenofobie, demagogie fierbinte menita sa excite masele frustrate si debusolate. Obsesii ideologice mai vechi sunt impachetate in vestminte noi. In Romania, pe creasta valului populist s-a catarat Victor Ponta, mitomanul plagiator. Intanim la el fixatia bolsevica a partidului de avangarda si o viscerala oroare de opozitie. L-am comparat cu Herostrat, incendiatorul templului lui Artemis, una din minunile lumii. Am gresit prin hiperbolizare. Este un snapan de mahala, smecher, oportunist, badaran si poltron. Prospera doar in balta fetida a minciunii.

Izolationismul se ingemaneaza cu nationalismul economic intr-o combinatie cocardiera pe cat tantosa, pe atat de sterila. La fel, din populismul peronist (adica acela al carui campion a fost catastrofalul caudillo argentinian Juan Domingo Peron), Ponta — altminteri unu din marii profitori ai tranzitiei–a imprumutat retorica egalitarista, colectivismul bombastic. Unii spun ca Ponta n-ar fi un neo-bolsevic. Eu cred este, dar unul dintr-o categorie aparte. Sigur, Ponta nu urmareste instaturarea utopiei, nu are vise despre “Omul Nou”. Este bolsevic prin comportament si prin forma mentis. Imi spunea candva prietenul si mentorul meu, regretatul profesor Alvin Z. Rubinstein de la University of Pannsylvania: “Daca vrei sa intelegi mentalul bolsevicilor, trebuie sa citesti “The Godfather” a lui Mario Puzo”. Scopul lor este puterea, orice mijloace sunt permise pentru a acapara si a o conserva. Daca se poate, pentru vecie.

Adam Michnik spunea despre Lukasenko, dictatorul din Belarus, ca este un bonapartist cu chip colhoznic. Ponta nu face decat sa reia, intr-o forma vag actualizata, temele Noii Politici Economice (NEP) a lui Lenin. Debil ideologic, versatil moral, de fapt un personaj amoral, el este campionul coruptiei, al invartelilor sordide si al loviturilor sub centura. Este nepmanul perfect.

Deloc intamplator, Ponta admira modelul chinez: autoritarism politic plus o forma sui generis de piata libera. Este ceea ce politologul britanic Peter Reddaway a numit leninismul de piata (market Leninism). Nepmanul este tolerat cata vreme nu atinge interese oligarhice omnipotente. Cand o face, este pedepsit fara mila, precum Bo Xilai in China. Nepmanul este expert in combinatii oculte si in frazeologie de tip ventriloc. Se strecoara prin interstitiile sistemului, le exploateaza cu vicleana abilitate. Lipsit de scrupule, nepmanul nu este un capitalist real, ci un impiegat al unui sistem ultra-corupt. Nepmanul dispretuieste justitia independenta.

Cand a lansat NEP-ul, in martie 1921, regimul sovietic se afla intr-o criza disperata. A fost o concesie temporara. Spre a-l cita pe Lenin: “Un pas inapoi, doi pasi inainte”. Exact atunci s-a decis reprimarea sangeroasa a insurectiei anticomuniste a marinarilor din Kronstadt. Tot atunci au fost interzise fractiunile din partid. Cu alte cuvinte, NEP-ul nu inseamna liberalism politic, ci opusul sau. Nepmanul Ponta detesta valorile pluraliste, este un egolatru arivist si meschin pentru care nu exista decat propriul interes. Instinctul sau este bolsevic. Ispita sa este peronista.

Ca om politic este dezastruos. Ca demagog iresponsabil si cinic, nu mai putin. La 24 de ani de la izbucnirea revolutiei anticomuniste din Romania, este rusinos ca un asemenea cabotin se afla in fruntea guvernului. Sa nu ne miram insa. Victor Ponta simbolizeaza paradigmatic mostenirea lui Ion Iliescu. Este cat se poate de limpede ca USL-ul continua si exacerbeaza nefasta traditie a FSN-ului originar. Cu acelasi desantat aplomb si aceeasi cosmica lipsa de bun simt.

Versiunea largita si actualizata a articolului aparut in “Evenimentul Zilei”:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/instinctul-si-ispita-nepmanul-ponta-intre-bolsevism-si-peronism-1073041.html

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , , , , , , ,



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. it_s__not_news spune:

    Ponta este extrem de periculos. N-are mama, n-are tata. E chiar mai periculos decit Nastase.

    • Vlad spune:

      Toata generatia lui Ponta a fost educata de profesorii aflati in greva dupa anii “90, care acum asteapta nefericiti o pensie mizera de la el, explicandu-ne cum, dupa ce au muncit o viata nu s-au ales cu nimic. E adevarat ca nu toti intra in aceasta categorie, dar iata cum se razbuna peste timp, faptele noastre si ignoranta de care dam dovada in vremea noastra.
      Nimic nu este intamplator.

      Inca o data se dovedeste ca trebuie sa faci ceva bun in vremea ta, ca sa aibe ce sa se intoarca bun mai tarziu.

    • RazvanM spune:

      Este cu atat mai periculos cu cat nu a putut sa obtina puterea absoluta, inca. Nastase a fost oprit cand avea pregatit totul pentru 10 ani de domnie absoluta. Ponta nu poate fi oprit pentru ca nu se va da inapoi de la nimic pentru a pune mana pe puterea deplina.

  2. TT spune:

    Unică, percutantă și realistă caracterizare!
    Exponentul fariseilor democrației n-are limite: dispune de potențial pentru etalarea altor însușiri catastrofale de-ale parvenitismului, aparent noi.

  3. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    Uite, la NEP nu mă gândisem, dar cât de fertilă şi pertinentă este această situare !
    În această ordine de idei, Ponta (dar şi de-alde Şova, Bănicioiu, etc.) se aseamănă copilului minune al NEP-ului: Ostap Bender. Ponta, un Ostap Bender nereuşit şi prostănac, lipsit de şarm şi spirit, rămas doar cu „virtuţile secundare“ ale amoralităţii, tupeului şi inventivităţii infracţionale.

    … iar celor care, nu fără temei, consideră că prea îi dăm atenţie ipochimenului, le spun că atâta timp cât face politică la vârf, n-ai cum să-l ignori. Dacă ar ocupa o poziţie corespunzătoare nivelului său, undeva pe la mijlocul societăţii (procuror corupt, avocat interlop, etc.), ar reintra în anonimitatea pe care o merită.

    • De acord, un Ostap Bender fara sarm, fara sentimente, un combinagiu ramas doar cu pasiunea nuda a parvenirii. O carte care merita citita:

      http://press.princeton.edu/titles/7951.html

      • Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

        Multumesc ! O lucrare cu o tema foarte interesanta si – pt. mine – inedita. E avantajos sa mai cunosti câte un profesor de politologie – pe lânga ca scrie carti importante – îti mai si recomanda altele interesante :)

        În contextul acestei carti despre (re-) constructia identitara comunista, la începutul anilor 90 mi-a fost dat sa ascult povesti biografice ale unor securisti si activisti înversunati, care-si descoperisera brusc bunici preoti si persecutii la colectivizare … tempora … mores …

    • victor/victoria spune:

      Domnule Lalu,
      Imi permit o interventie in discutia dumneavostra cu domnul profesor Tismaneanu sugerand un text clasic ce reflecta perfect situatia noastra de astazi si care transcende de fapt orice ideologie. Este vorba de un fragment din Republica lui Platon avand paginatia 488a1 – 489a2 pe care il redau aici integral in engleza in traducerea lui Allan Bloom.
      “So hard is the condition suffere by the most decent men with respect to the cities that there is no single other condition like it, but I must make my image and apology on their behalf by bringing it together from many sources – as the painters paint goatstags and such things by making mixtures. Conceive something of this kind happening either on many ships or one. Though the shipowner surpasses everyone on board in height and strenght, he is rather deaf and likewise somewhat shortsighted, and his knowledge of seamanship is pretty much on the same level. The sailors are quarreling with one another about the piloting, each supposing he ought to pilot, although he has never learned the art and can’t produce his teacher or prove there was a time when he was learning it. Besides this, they claim it isn’t even teachable and are ready to cut to pieces the man who says it is teachable. And they are allways crowded around the shipowner himself, begging and doing everything so that he’ll turn the rudder over to them. And sometimes, if they fail at persuasion and other men succeed at it, they either kill the others or throw them out of the ship. Enchaining the noble shipowner with mandrake, drink, or something else, they rule the ship, using what’s in it; and drinking and feasting, they sail as such men would be thought likely to sail. Besides this, they praise and call ‘skilled sailor,’ ‘pilot,’ and ‘knower of the ship’s business’ the man who is clever at figuring out how they will get the rule, either by persuading or by forcing the shipowner, while the man who is not of this sort they blame as useless.”

  4. Il Ragazzo della Via Gluck spune:

    Domnule profesor, Victor Viorel si ai lui sunt niste impostori nu atat de tampiti ca sa nu-si dea seama ca sunt tampiti. IMHO, cheia tuturor gesturilor idioate din ultima vreme este incercarea de a arunca altora cartoful fierbinte numit “Romania” pe care l-au primit cu atata entuziasm genuin dela dl. Basescu. Si-au dat seama de leapsa si acum incearca sa o dea mai departe. Pentru asta, toata gramada de actiuni aparent idioate: resuscitarea discutiei despre antisemitism, MTR, Gigel Sorinel, Codul Penal, amnistia, conflictul de interese, etc., etc. Toate pentru o masa critica denemultumiri (am uitat autostopistii!) care sa ii faca scapati de guvernare.

  5. Dorin.P spune:

    Cand Andrei Plesu a vorbit despre obscenitatea publica, cu siguranta s-a referit si la politruci din categoria lui Ponta. Nu e vorba doar de limbajul discutabil, chiar daca limbajul dlui Ponta depaseste adesea barierele bunului simt. Nu, simpla prezenta a lui Ponta in fruntea guvernului este o obscenitate care nu mai poate fi tolerata. Nu intr-o tara care, cel putin oficial, inca mai face parte din UE.

    • Vali spune:

      Există un text al lui Andrei Pleșu ce descrie impecabil aluatul obscur al vedetei politice carpatine. Las aici un fragment ce-mi pare a fixa psihologia „alpinistului” de partid și moleșeala axiolgică a unei lumi în derivă :

      Tranziţia e marea şansă a oamenilor de mîna a doua. Şi a treia. Într-o lume aşezată, cu instituţii solide şi sobre, cu valori limpezi şi competenţe nemăsluite, asemenea oameni ar rămîne într-un sănătos anonimat. Ei profită însă de confuzia generală, pentru a-şi face un portret cît de cît plauzibil, pentru a se căţăra în atenţia publică, valorificînd mici resurse de tenacitate şi tembelism. Uneori, ameţiţi de o nesperată notorietate, ajung să creadă ei înşişi în propria făcătură: se păcălesc singuri, îşi iau impostura în serios, nu mai ştiu cine sînt şi ce pot. Lipsiţi de însuşiri notabile, dar gata să mimeze orice dexteritate, inşii de care vorbim seamănă cu omul invizibil: nu pot fi percepuţi decît dacă le arunci pe umeri o haină de împrumut sau dacă îi tăvăleşti în vopsele groase. Altfel, trec neobservaţi, simpli purtători de tavă pe scena veacului. Îi găseşti peste tot: în Parlament, în penumbrele aparatului guvernamental, prin judeţe, prin tot soiul de organizaţii zgomotoase şi obosite. Trăiesc din “relaţii”, din accidente conjuncturale, din loialităţi şmechere, care nu uită să-şi ceară, la timp, răsplata. Dar din cînd în cînd dau lovitura. Se urcă în copac. Se zbenguie vesel, călcînd peste răsaduri. Ar fi putut, dacă ar fi stat la locul lor, să fie prizabili. La o bere sau la o palincă, în vreun mic orăşel “de munte”. Şi-au ieşit însă din fire şi au invadat spaţiul public, posturile de televiziune, instituţiile publice. Fac carieră. E musai, deci, să luăm notă de existenţa lor. (Andrei Pleșu)

  6. dorin valeriu spune:

    Eu inteleg cate ceva, am invatat in anul I de facultate Istoria Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice., am dat si examen. Dar ce credeti ca stiu cei de azi despre NEP ?

  7. amanda13 spune:

    Nu pot sa nu remarc, dincolo de justetea analizei, aciditatea si radicalismul discursului (la dumneavoastra care sunteti uneori chiar prea politicos!). Va impartasesc exasperarea si ma inclin in fata argumentatiei. Nu este articol de presa pe care sa-l citesc zilele astea care sa nu contina amanunte despre ultimele invarteli ale lui Ponta. Transpare de peste tot mizeria sa umana, felul in care el si sleahta din jurul sau incearca sa acapareze tot ce a ramas neatins dintre institutiile statului (chiar asa, cine s-ar fi gandit la desfiintarea Muzeului Taranului Roman), dispretul lor fata de valori. Mi-e sila… chiar nu-mi pot inchipui ce as fi simtit daca as fi fost in tara.

  8. victor/victoria spune:

    Domnule Profesor,
    Politic vorbind, daca El Crin ar avea un minimal simt politic acum ar fi trebuit sa sparga USL avand motive serioase (modificarea pe ascuns a Codului Penal, legea amnistieriil, taxa pe carburanti, Muzeul Taranului) chiar daca PNL-ul a fost co-autor la toate. Ar fi castigat fara indoiala un capital politic serios insa n-a facut-o aratand ca e incapabil sa-si invinga dorinta de a-si satisface narcisismul si proprii baroni de partid. Cu alte cuvinte, avem inca o dovada ca cei din USL sunt toti o apa si-un pamant, adica un grup infractional organizat.
    De cealalta parte, PDL-ul se exprima copios PSD-ist iar Miscarea Populara organizeaza un miting ce produce nimic in mentalul electoral si putin mai mult decat atat in presa. Mai mult impact l-a avut celalat miting organizat de cei cu protestul Rosia Montana.

  9. Opinie Libera spune:

    POMENIND superb INSISTÎND practic INUTIL DESPRE „PONTA”
    Poanta, Este SISTEMUL ! împotriva căruia Nimeni nu a făcut de 24 de ani, pregătit NIMIC.
    Intelectualii români şi din păcate şi cei mai cunoscuţi s-au complăcut într-o căldurică situaţie cu mici ifose-articolaşe de faţadă Dar FĂRĂ nici cel mai mic Efect, fără nici cea mai mică PERSPECTIVĂ.
    Degeaba îl arătaţi pe „ponta” cu degetul, neoferind în schimb NIMIC, nici soluţii , nici alternative, nici propuneri, pentru că în realitate NU EXISTĂ ! Discursul dumneavoastră, deşi adevărat, este golit de consistenţă, deci păgubos, fiind destibilizator şi la cheremul „LOR”, evident.
    Propuneţi CEVA ! veţi deveni credibil ! şi de un mare real ajutor !
    Pînă atunci, sper să nu vă supăraţi, sînt evident doar frecţii pe-un „organism mort”, provocări pentru-un popor inexistent !

  10. Vlad spune:

    ……si totuși, cine i-or fi fost profesorii, de n-au reușit măcar sa-i sadeasca in creier minimele principii fata de cultura, tara, valori etc. Deși, dacă stau sa ma gândesc bine, a facut liceul exact in anii de dupa revoluție, cand profesorii erau mai mereu in greva, iar de-acasă e limpede ca n-a avut ce sa i se lipeasca.
    Așa se explica maxima ignoranta afisata fata de absolut orice subiect. Nici măcar porcariile pe care le face nu le pregătește cu cap, se arunca precum proasta-n gard si dacă nu s-a rupt gardul, bate-n retragere baiguind niște explicații cum ca n-a avut ochelarii pe nas.

  11. Petre Opris Petre Opriş spune:

    Poate că premierul a avut în şcoală profesori-muncitori “adevăraţi”, aşa cum i-a dorit Chivu Stoica în 1950, când liderul comunist a declarat astfel: “Ce spun muncitorii care sunt studenţi? Cea mai mare rezistenţă şi ură înverşunată o au din partea unor profesori. La examen le dau probleme încurcate. Li s-a dat o teză că nici cel mai bun matematician n-a putut s-o facă, se vădeşte tendinţa de a-i împiedica de a deveni tehnicieni. Se duce o propagandă de descurajare, de a-i face să renunţe la elanul lor de învăţătură. Cred că cei care avem răspundere în aparatul de stat şi care simţim nevoie de tehnicieni, să ducem această politică de a umple şcolile cu muncitori, altfel nu putem avea cadre tehnice şi cadre politice. Chiar dacă ne costă mai mult acest lucru, mâine cheltuielile se întorc în buzunarul statului pentru că aceştia muncesc cu suflet, muncesc cu devotament”.

    • Nu stiam acest citat din marele Chivu :) Spune tot despre cum priveau tovarasii invatamantul, educatia in genere. A fost perioada cand cei adusi direct din productie erau pe cai mari, iar cei cu probleme de dosar erau prigoniti, marginalizati, umiliti. Chivu Stoica(numele de familie era Chivu) a fost un activist bornat, “bata lui Dej”, executa orbeste poruncile stapanului sau. Competenta era dispretuta, loialitatea pentru linia partidului, adica a conducerii in frunte cu Dej, era unicul criteriu de ascensiune sociala si politica. Ar fi bine ca aceste vorbe ale lui Chivu sa fie citite si de cei care exalta azi “meritele” invatamantului din Romania comunista. Nu neg ca in anii 60 lucrurile s-au schimbat, dar fundamental controlul de partid nu a disparut. Va multumesc.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)