Home » Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Make Romania Fail Again

Tereza-Brindusa Palade ianuarie 27, 2018 Politica & Doctrine, Societate/Life
35 comentarii 3,509 Vizualizari

Pe măsură ce avansăm în propășirea teleo-dragneismului, cu toate efectele sale asupra climatului social, legalității și bunăstării, fațadele guvernării devin tot mai baroce. Pare că arhitectura guvernelor dirijate cu telecomanda de boss-ul din Kiseleff trebuie mereu îmbogățită cu noi și noi capete de amorași. Dacă cabinetul Grindeanu a pornit, în ianuarie 2017, cu doi vicepremieri, premierul Tudose și-a “lansat la apă” cabinetul, în iunie 2017, cu trei vicepremieri – iar acum, ilustra doamnă Viorica e flancată ceremonios de patru vicepremieri. Deși ne-a asigurat că e “foarte competentă”, se pare că inefabilul ei Partid se simte dator, din motive nu întru totul clare, să-i ofere premierei un sprijin mai substanțial în activitatea de conducere a guvernului României. Ni-l imaginăm, mai departe, pe premierul nr. 10 al PSDragnea ca pe un (alt) anonim scos din catacombele Partidului, sosind însă, compensator, cu un alai de 11 vicepremieri. Cu încă un efort de imaginație, echipa de vicepremieri a premierului nr. 25 va include tot guvernul, împlinind astfel visul “conducerii colective”.

În timpul acesta România va deveni un fel de Turkmenistan al Europei, o țară ireversibil coruptă și în mare parte nepopulată. Presa va scrie numai elogii conducătorului iubit, sub bagheta marelui maestru Codrin Ștefănescu. Întrebat de jurnaliștii străini de ce a instaurat PSD dictatura și cultul personalității, Ștefănescu le va răspunde delfic, laconic: “Pentru că putem”. Accesul la Partid și la Guvern va fi condiționat de cazier. În rest, va fi din nou cam ca odinioară, în România pre-modernă, cînd călătorii ocazionali se minunau de “obiceiurile barbare” din Valahia, de bordeiele umile în care trăiau cei de aici și de pieile de animale cu care își acopereau goliciunea.

Lăsînd gluma și scenariile distopice la o parte, cred că unicul slogan onest pe care ar putea să-l arboreze PSDragnea, mai ales acum, în era Trump, este “Make Romania Fail Again” (“Să facem România să eșueze din nou”). Partidul cu pricina nu are, în mod vădit, nici un alt obiectiv major pe termen scurt, mediu și lung. Evident, în ecuația asta, clica baronilor are de cîștigat numai dacă România devine un stat tot mai falimentar și uitat de lume. Același lucru se întîmplă și în regiunile mai mult sau mai puțin pitorești, dar cufundate în marasmul sărăciei, din țară. Atîta timp cît zonele cu potențial turistic sunt menținute într-o stare pauperă, cu drumuri jalnice și trenuri care se tîrîie între localități, și mulți locuitori rămîn dependenți de baronii locali, care le distribuie pomeni condiționate de voturi, ei, baronii, prosperă necontenit. Căpușînd pe toată durata mandatului lor bugetul local prin tot soiul de licitații oculte pentru amenajarea unui părculeț, trotuar, coș de gunoi, ornament de Crăciun, iepuraș de Paște și ou de struț – pe care le plătesc din banii publici ca și cînd ar fi făcute din aur. Evident, firmelor care restituie generos o mare parte din ce au primit.

Dacă, Doamne-ferește, baronii s-ar apuca de construit drumuri și ar face ceva pentru ca trenurile să meargă ca în secolul XXI, nu ca în preistoria căilor ferate, multe zone cu potențial din țară s-ar dezvolta. Ar înflori turismul, serviciile și mica industrie locală. S-ar crea astfel noi locuri de muncă și locuitorii ar prospera. Ar mai vota oare cetățenii, odată ce ar ieși din sărăcie și ar dobîndi o putere de negociere, cu clanurile mafiote care i-au dominat pînă atunci? Cu ce i-ar mai putea șantaja electoral baronii?

Am stabilit așadar această “teoremă socială”: interesele baronilor sunt invers proporționale cu interesul public și cu interesele României. E important să reținem asta. Dar nu ne putem opri aici. Am scris cu toții o mulțime de compuneri pe această temă, ne-am lamentat și descurajat, pe urmă ne-am încurajat și mobilizat. Am ieșit în stradă cu mic cu mare. Ceea ce e frumos și întremător, pentru că așa am descoperit civismul și gustul libertății. Dar nu i-ați auzit oare pe guvernanți?! Dl Dragnea era preocupat să reducă, pe un ton mai curînd plictisit, numărul protestatarilor de pe 20 ianuarie la niște “cifre oficiale” numai de el știute. Baronul PSD al sectorului 3 din București Robert Negoiță admitea că numărul protestatarilor a fost mai mare decît reieșea din datele șefului, dar îl relativiza “inteligent” comparîndu-l cu populația României care n-a ieșit în stradă. Negoiță deducea astfel, cu un modus tollens cam deșuchiat, că, dacă 20 de milioane n-au ieșit în stradă, rezultă că toți cei 20 de milioane n-au fost de acord cu protestele. (Vorba lui Monsiu Șarlă: “Non trebuie contrarier un malade.”)

Baronii s-au obișnuit așadar cu zgomotul vuvuzelelor și sloganurilor din stradă și aleg să le ignore. Așa cum s-au obișnuit și cu “îngrijorările” de la Bruxelles, de la Departamentul de Stat al SUA și de la ambasadele altor țări din UE și aleg să le răspundă de fiecare dată înțepat, cu o sfîntă mî(rlă)nie.

În consecință, protestele nu sunt de ajuns. Nu rezolvăm prea multe, cum se vede, scandînd că PSD e ”ciuma roșie”. Pentru a combate mai eficient ”ciuma roșie”, e nevoie de o acțiune civică ce promovează cultura politică democratică și de un program politic. Democrația se învață. Pe scurt, dragi ONG-uri, construiți platforme de educație civică și politică. Organizați simulări de alegeri cu tinerii – în special cu cei indiferenți sau “apolitici”. Faceți campanii pentru conștientizarea dreptului de a vota și pentru motivația de a-l exercita. Explicați insistent de ce e important – de ce e vital – să voteze cît mai mulți cetățeni. Difuzați filme și caricaturi pe tema apatiei politice. Explicați ce este acela un “vot moral”, pentru a descuraja votul acordat condamnaților penal pentru acte de corupție. Răspîndiți, pe scurt, principiile democrației moderne, bazate pe participarea civică și politică. Și nu faceți asta doar pe Facebook, dacă se poate…

Am lăsat la urmă nevoia de a schița un program politic care să preia eficient aspirațiile protestatarilor de azi pentru o Românie democratică și prosperă și să le traducă în acțiune politică. Nu întîmplător, ci pentru că întrebarea “cine ar putea să adopte un atare program politic” e și pentru mine o sursă de migrene. Nu e nici o noutate că Opoziția e mai curînd firavă și deseori ambiguă. Că, dincolo de “luptele pe viață și pe moarte” pe care liderii Opoziției ne asigură că le poartă cu PSD, se întîmplă uneori lucruri de neînțeles în logica unor asemenea lupte. Cum poate, de pildă, o deputată PNL ca Raluca Turcan, unul din vîrfurile de lance ale Opoziției (și o persoană pe care, eu una, am admirat-o, pentru fermitatea ei), să inițieze un proiect de lege – între timp votat aproape unanim în Parlament – prin care dezvoltatorii imobiliari pe persoană fizică sunt scutiți de taxe? (Cel mai cunoscut beneficiar al acestei legi este chiar summum furem – cel mai mare hoț – de la Primăria Sectorului 3, același Robert Negoiță.) Și ce încredere inspiră liderul PNL Ludovic Orban, grăbit să facă glume și pariuri “fine” despre teleo-candidații la poziția de premier ai PSDragnea, cînd se laudă că partidul său are “10.000 [no moreno less] de candidați de prim-miniștri mai buni decît Dăncilă”, dar nu catadicsește să-l propună pe nici unul din ei, lăsîndu-i, în teorie și în practică, președintelui Iohannis doar soluția ”Dăncilă vs. Dăncilă”? PNL ar trebui poate să se trezească la realitate. Dacă a mai crescut în sondaje, nu e meritul său și n-ar trebui să i se urce la cap. Creșterea PNL e “datorată” eșecurilor PSD (inflația, scamatoriile salariale, scăderea puterii de cumpărare, dezordinea fiscală, privilegiile salariale acordate bugetarilor din administrație, dezinteresul total pentru investiții necesare, blocate în faza de proiecte imposibile, cheltuielile publice iraționale ș.a.).

Mai e, desigur, pe scenă și tînărul USR. Nu tocmai “copt”, dar prezent și combativ. Un partid bine intenționat, format din oameni instruiți și inițiați în marketing-ul politic. Dar, deși USR a mai evoluat de la momentul cînd era o “tînără speranță”, nu pare să crească și în sondaje – dimpotrivă. Deocamdată, rămîne partidul cu care votează unii tineri cu spirit civic și “lumea bună” de toate vîrstele, indiferent de orientare ideologică. Dar asta înseamnă puțin, la scară națională. USR trebuie să cucerească un electorat mai larg, dacă vrea să-și sporească forța și eficacitatea politică. Trebuie să convingă că reprezintă o alternativă viabilă și să pară capabil să-și asume o parte din proiectele vitale pentru dezvoltarea țării. Din nou, ieșind de pe Facebook în lumea mai puțin virtuală.

Un PNL reformat, care se debarasează de ambiguități și un USR mai întreprinzător și mai extins sunt cam unica speranță a Opoziției din politica actuală. Poate se adaugă la aceste efective și Platforma România 100 a fostului premier Cioloș – devenită partid. Oricare din aceste formațiuni trebuie însă să țină cont de “teorema” de mai sus și să promoveze proiecte ce duc la dezvoltarea țării și a diferitelor regiuni, eliminînd din competiție rețelele feudale ale baronilor. (Provocarea este mai mare pentru PNL, care a făcut deja multe compromisuri și mezalianțe.) Așadar, mai puține statui și mai multe drumuri. Mai puține pomeni electorale și mai multe spitale și grădinițe, cu medici și educatori remunerați adecvat. Mai puțină birocrație administrativă și mai multe școli mobilate modern, cu dascăli competenți și bine plătiți. Mai puține amenzi absurde pentru IMM-uri, care descurajează inițiativa privată, și mai multe politici care le susțin. Pe scurt, o guvernare atentă la nevoile societății.

Dacă toate astea vor eșua în continuare, un electorat care rămîne pauper, marginalizat și dependent va alege în continuare noi și noi întruchipări ale PSD. Chiar dacă, uneori, va vota cu PNL – probabil și din cauză că acest partid pare uneori destul de “pesediform”. Dinastiile baronilor locali, ce stau la baza puterii tentaculare a PSD, se perpetuează netulburate din cauza frînelor pe care tot ei le pun – pe care au tot interesul să le pună – în calea oricărui proiect major de investiție și dezvoltare din România. De aceea ne întoarcem mereu de unde am plecat, repetînd ciclul consum nesăbuitcreștere economică nesănătoasărecesiunesărăciealegere majoritară a unui partid populist corupt care împarte pomeni. ”Ciuma roșie” a baronilor nu va dispărea din viața noastră dacă nu reușim să întrerupem acest cerc vicios.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "35 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Dupa caderea PSD-ului de la guvernare, caci doar nu e vesnic, tara noastra o sa aibe puzderie de dizidenti.

    Banca Nationala a Romaniei lanseaza la anumite evenimente, bancnote sau chiar monede in numar limitat; asa sint si unele articole de pe Contributors. Pentru un numar foarte limitat de alegatori care, in general, sint convinsi de nocivitatea actualei guvernari.
    A nu se uita: girata de dl Presedinte.
    Daca nu se recunoaste, nici eu (si nu sint singurul) nu recunosc sinceritatea luptei impotriva GIO.

    • Hantzy spune:

      Deci “girată de dl Președinte (guvernarea psd)!” și “a nu se uita” sunt decisive.
      La care președinte faci referire, Victor L? La actualul sau la fostul?!
      Întreb pentru că, știindu-ți opțiunile, cred că a-i dori să-l acuzi pe Iohannis, în vreme ce favorurile de care a beneficiat Dragnea în guvernările trecute prezintă niște “coincidențe”, care îmi par tare suspecte.
      Hai să le trecem scurt în revistă :
      În 2011 Dragnea primește de la Guvernul Boc drept de concesiune pentru Belina, la valoarea de 1 leu. Legea care stabilea valoarea respectivă era din 2006, dar de ce a fost reanalizată abia în mandatul lui MRU, oferindu-i astfel prefectului CS Teleorman un cadou frumușel, nu e prea clar.
      Din declarațiile dnei Trăilă, șefa ANRMAP în 2011 reiese că printr-un raport al auditului CE au sesizat autoritățile române privind nereguli la 3 consilii județene, recomandându-se corecții de 100% pentru alocarea de fonduri europene. Ministrul de resort, Elena Udrea, l-a iertat însă pe motiv de buna-credință pe prefectul de Teleorman, preluându-i datoriile către CE. Cât de important era ministerul respectiv pentru Dragnea se vede și din atribuirea acestuia încă din primul mandat al lui Ponta, cel “girat” de Traian Băsescu, chiar lui Liviu Dragnea.
      Dna Trăilă a făcut chiar și o sesizare la DNA Morar, rămasă însă, contrar legislației în vigoare, fără confirmare. O fi întâmplare, dar când ccr îi tot face cadouri lui Dragnea, cu același Morar între juzi, mai că e greu de crezut.
      Chiar și urmărirea penală a lui Dragnea pentru instigarea la vot s-a finalizat cum nu se putea mai ușor pentru infractorul pesedist, adică “fără executare”.
      Iar acum, colac peste pupăză, tocmai fostul președinte la unison cu șefii parlamentului înjură Comisia Europeană că ar spune prostii despre propunerile privind legislația din justiție și, făcând pe niznaiul, îi cere să indice articolul defectuos (!!!)
      Astea nu le vede nimeni, dar faptul că Iohannis n-a prelungit incertitudinea și, lipsit de contrapropuneri, a evitat întărirea și coagularea GIO, printr-un băț băgat în roatele coaliției majoritare și risipirea unui glonte de argint, e considerat “girare”. Haida-de!

      E păcat că funcționează mecanismul descris de dna Palade, dar cu o politică ca până acum, opoziția nici nu se poate aștepta la altceva mai bun: deși în rural trăiesc totuși 45% dintre români și, cf ultimelor scrutine, peste 60% dintre alegătorii activi, dreapta se mândrește că e votată în urbiile importante, schimbă directorii de la companiile de stat, direcționează ceva buget spre fiefurile importante, iar de săteni… “să se descurce!”

      • victor L spune:

        Fa-ti un pustiu de bine si abtine-te de la logoree citind articolul care incepe asa: “Pe măsură ce avansăm în propășirea teleo-dragneismului,…”
        Tot Basescu e de vina? ai ramas incremenit in transeele cu “jos Basescu!”

        • Hantzy spune:

          Oh, referitor la articol n-am scris decât ultimul paragraf.

          Restul unuia ce încă trăiește în logica “premierului Grivco”.

  2. Ronald spune:

    Pe forma:
    - rumenia oluiez feilz, bicoz… vrong fundament: inutile laudatio originem ducunt; inutile laudatio hordocska…

    Pe fond:

    Dacă, Doamne-ferește, baronii s-ar apuca de construit drumuri și ar face ceva pentru ca trenurile să meargă ca în secolul XXI,…

    … doar doua repere:
    - in (sac!) 1860 in UK (da da… aia care au ales sa renunte la aberatia populista) existau peste 16.000 km de cale ferata;
    - in 1930 in Imperiul Japonez viteza medie de exploatare a caii ferate era de 69.6 km/h;
    … cum rumenia, desi se lauda c-ar fi “veche domn’e” (de peste j’da’mii’da’ani), nici macar in povestile nemuritoare (te salut, respectuos, musiu Felea) nu se poate apropia de aceste valori, se-ntelege de ce again provine “decat” din wishful thinking cand de fapt failure iz da rial neim of rumenia.

  3. man of war spune:

    n ar trebui mers un pas mai in fata ? chiar daca i nesigur ? am cam vazut de ce i in stare clica politica. computerul nu i creatia unui singur om, iar atunci cind deep blue il invingea pe Kasparov, cu un IQ de invidiat, a demonstrat ca nu exista supra oameni care sa depaseasca inteligenta colectiva. de ce sa irosim timpul si energiile, sa sacrificam generatie dupa generatie pentru a moraliza si educa trogloditii ? s a nascut politica odata cu facerea lumii ? este politrucul produsul ultim al lui Dumnezeu ? inertia i mare (si de inteles) , dar tot asa era imposibil ca o masina care nu i pasare sa zboare daca n ar fi existat vizionari.

  4. Constantin spune:

    “Pe scurt, dragi ONG-uri, construiți platforme de educație civică și politică. ”

    Legislația este în curs de modificare în vederea contracarării oricăror activități ale organizațiilor civice, asemănător cu acțiunile “antisorosiste” din statele vecine. Legea Nicolae-Pleșoianu este un exemplu în acest sens, pentru că într-adevăr, există demersuri cu caracter social ce nu pot fi făcute de către instituțiile publice și sunt adesea întreprinse de asociațiile civice. Pentru că există riscul pentru kleptocrație ca spiritul civic să se dezvolte în acest fel, în mod sigur se ajunge la atacuri din partea instituțiilor publice capturate de kleptocrație împotriva asociațiilor cetățenești. Scenariul este același în toate statele cu regimuri autoritare, și putem privi spre Rusia, ori Turcia, spre exemplu, presa independentă și ONG-urile devin victime ale autorităților.

  5. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    Un text care atinge ce și-a propus: depășirea dezgustului și mâniei și angajarea pe calea soluțiilor practice.

    Trebuie înțeles că actualele analize critice ale acaparării statului de PSDragnea, indiferent de cheia în care sunt scrise, de la sarcasmul nimicitor la patetismul înălțător umanist, rămân sterile și neurotice, atâta timp cât nu sunt urmate de nimic.

    Încercând schițarea unui plan de acțiune, acest text străpunge congenitala noastră tristețe provincială, de Mitică visându-se Ovidiu exilat.

    • Tereza-Brindusa Palade Tereza-Brîndușa Palade spune:

      @Rasvan Lalu
      Va multumesc mult. Sper sincer sa avem energia sa ne angajam si intr-un plan de actiuni concrete si eficace, nu doar sa scriem ieremiade indignate si condamnari.

      • Ronald spune:

        Sper sincer sa avem energia sa ne angajam si intr-un plan de actiuni concrete si eficace

        .
        In sfarsit, cineva a-nteles diferenta fundamentala dintre “eficienta” intens promovata de catre “dreptaci-ridicati-in-rang-la-apelu-bocancilor” si eficacitate-a care absenteaza profund (licenta literara) din spatiul ocupat de formala “tara” autoentitulata rumunia.

  6. Harald spune:

    Fără un partid autentic de dreapta cam cum era CDU pe vremea lui Helmut Kohl (centru-dreapta ca libertate economică și centru-stânga ca protecție socială) în România nu există alternativă reală. Oamenii nu vor vota pentru a alege între socialismul primitiv și socialismul modern, fiindcă nu le trebuie nici unul, nici celălalt.

    O ”educație civică” în urma căreia rezultă că trebuie mai multe taxe și mai multă redistribuire nu duce nicăieri. Beneficiarii redistribuirii nu sunt antreprenori, iar antreprenorii nu de redistribuire au nevoie.

    Orice societate se poate relansa numai prin activitate economică reală, iar orice taxă afectează negativ activitatea economică, o reduce. De aceea taxele ar trebui să fie mici, aparatul adminstrativ redus, iar reglementările excesive eliminate. În realitate nimeni din clasa politică nu vrea așa ceva, socialismul modern tot pe taxe și pe subvenții se bazează și tot pe armate de funcționari publici..

    Până și măsurile de dreapta, așa puține câte au fost, tot PSD a ajuns să le ia. Ce poate să promită ”opoziția democrată” în asemenea condiții? Că va lua măsuri de stânga?

    • Kurt spune:

      Aștia-s oamenii, cu ăștia defilăm. Alții nu sunt. Migrantii, lucrătorii degajați nu mai cântăresc la alegeri, nu primesc șanse practice să voteze? Votul lor ar putea afecta rezultatul alegerilor 2019-2020. Un viitor cu 4 până 8 ani PSD la cârmă, cu o majoritate naționalist- izolaționistă în parlament va afecta grav statul de drept, instituțiile publice, serviciile publice.

      Azi o transplantare a altor modele de societate sau guvernare din occident nu e o alternativă practicabilă, nu e realizabilă. O privire atentă asupra schimbărilor violente și brutale dealungul unui secol în anul aniversării 1918- 2018 oferă unele răspunsuri. Cea mai gravă exterminare cu cele mai profunde schimbări s-a produs în RPR/RSR, în acel naționalcomunism autohton specific care mai are azi mulți adepți. Exterminarea economiei private, a antreprenorilor( înlocuiți cu „tovarăși de origine sănătoasă), a proprietății private, a dreptului civil, a statului de drept, a creat societatea civilă care a pornit atomizată 1989 spre democrația „originală autohtonă specifică”. Publicația contributors a urmărit atent evenimentele 1989- 2018, a contribuit esențial la exprimarea opiniei publice fără cenzură. Opinia publică, presa, mediile (digitale) sunt a patra putere în stat. Jurnaliștii de azi sunt conștienți de puterea lor, de responsabilitatea lor în democrație?

      Democrația are reguli, are instituții pe care se bazează. Totul depinde de societatea civică care e izvorul statului de drept. Amintesc de Paradoxonul Böckenförde ( …. „ .. Von Böckenförde wurde das Problem aufgeworfen: „Der freiheitliche, säkularisierte Staat lebt von Voraussetzungen, die er selbst nicht garantieren kann. Das ist das große Wagnis, das er, um der Freiheit willen, eingegangen ist. Als freiheitlicher Staat kann er einerseits nur bestehen, wenn sich die Freiheit, die er seinen Bürgern gewährt, von innen her, aus der moralischen Substanz des einzelnen und der Homogenität der Gesellschaft, reguliert. Anderseits kann er diese inneren Regulierungskräfte nicht von sich aus, das heißt mit den Mitteln des Rechtszwanges und autoritativen Gebots zu garantieren suchen, ohne seine Freiheitlichkeit aufzugeben und – auf säkularisierter Ebene – in jenen Totalitätsanspruch zurückzufallen, aus dem er in den konfessionellen Bürgerkriegen herausgeführt hat.“
      Ernst Wolfgang Böckenförde:Staat, Gesellschaft, Freiheit. 1976, S. 60.

      Im Feudalismus regierte der König als Souverän von „Gottes Gnaden“, die Legitimität seiner Herrschaft wurde also transzendent begründet. In der Republik gibt es keine allgemein gültige Definition des Souveräns, in der Theorie ist das Volk Inhaber der Souveränität (→ Volkssuveranität). Doch je nach Verfassung delegiert das Volk mehr oder weniger große Teile der Souveränität bzw. Staatsgewalt an Staatsoberhäupter und Parlamente. In der Wahlberichterstattung finden sich beispielsweise Formulierungen wie „der Souverän hat entschieden“. Das Böckenförde-Diktum gibt einen Hinweis darauf, dass in einer Demokratie die Legitimierung der Herrschaft im Gegensatz zum Absolutuismus „von unten“ geschieht. Während der absolutistische Staat seine Bürger zur Loyalität zwingen und somit die Voraussetzungen seiner Herrschaft selbst schaffen kann, ist der demokratische Staat auf die demokratische Gesinnung seiner Bürger angewiesen, die er nicht erzwingen kann.
      Das führt zu Schwierigkeiten bei der Lösung der Frage, wie eine demokratisch verfasste Gesellschaft ihren Fortbestand sichern und sich gegen Gefahr schützen kann. Böckenförde macht auf das Paradoxon aufmerksam, dass der Staat bei dem Versuch, die Demokratie mit „den Mitteln des Rechtszwanges und autoritativen Gebots“ zu verteidigen, selbst zur Diktatur wird, weil er sich damit über das „Volk als Souverän“ stellen würde.
      … „ … / Statul liberal trăiește din condiții pe care nu le poate garanta. Statul democratic depinde de mentalitate cetățenilor ….. ….. ) ca răspuns la privirea de mai sus spre CDU/Kohl.

      Aștia-s oamenii, cu ăștia defilăm. Alții nu sunt. Pentru a crea o alternativă realizabilă la situația nesatisfăcătoare, periculoasă de acum, cu mijloace democratice rămâne metoda mult folosită în alte părți: restructurarea. Descentralizarea țării poate micșora „hoția ca politică de stat” unitar centralizat. Descentralizarea poate stimula mai repede și mai mult sâmburii noii societăți, a statului de drept european. Apatia la alegeri aduce din nou penalii în guvern, parlament, instituțiile publice.

      De ce se află Elveția (patru limbi oficiale administrative de stat, descentralizare, administrație numeric foarte mică) pe locul unu (ca număr de inovații, patente pe cap de locuitori, bunăstare, etc.) în lume?

      La baza unor dezbateri publice „restructurare” pot sta „regiunile istorice”: Muntenia, Moldova, Oltenia, Bucovina, Banat, Transilvania, Dobrodgea. Telul e România europeană, bunăstare, prosperitate și belșug. Autonomia e contrariul secesiunii (Italia, Belgia, Elveția, Canada, etc) și dezmembrării. Mai multă dezmembrare ca Dragnea/PSD-Tăriceanu/ALDE nu se poate.
      Idei mai sunt.

  7. Kurt spune:

    Libertate, democrație, pluralitate, diversitate tot ca s-a obținut după 1989 conține posibilitățile spre mai bine. Spiritul civic dezlănțuit 1989 nu se va stinge, nu mai poate fi asuprit. A trecut mult timp, o nouă generație își exprimă liber, necenzurat, aspirațiile, dorințele individuale, pentru societatea de care fac parte. Autoarea dovedește excelent această speranță.

    …. „… …….. Am stabilit așadar această “teoremă socială”: interesele baronilor sunt invers proporționale cu interesul public și cu interesele României. E important să reținem asta. Dar nu ne putem opri aici. Am scris cu toții o mulțime de compuneri pe această temă, ne-am lamentat și descurajat, pe urmă ne-am încurajat și mobilizat. Am ieșit în stradă cu mic cu mare. Ceea ce e frumos și întremător, pentru că așa am descoperit civismul și gustul libertății. …… „…..

    Fără să pierdem timpul cu lozincile nostalgicilor „bătrâni” , fără să ne mai preocupe azi „proiectul lor de țară” în era digitală în care ritmul dinamic al economiilor nu mai poate primi un răspuns cu miros ceaușist din epoca de aur. Centralismul dâmbovițean 1939- 1989, dictatura naționalistă legionar ortodoxă și continuitatea în naționalcomunismul autohton au fost înlăturate 1989? Ce a urmat?

    … … „… În timpul acesta România va deveni un fel de Turkmenistan al Europei, o țară ireversibil coruptă și în mare parte nepopulată…… … „….

    Ce s-a întâmplat în anii libertății dă de gândit? Nu mai merge așa mult timp? Tinerii emigrează în vest. Dinamica, accelerația în știință, tehnologie, economie mărește „decalajul istoric” zi de zi, an de an. Ce e de făcut în libertatea, democrația dobândită 1989 cu un preț foarte?
    Invățământul, șscolile, liceele, universitățile au rămas în mare parte proprietate de stat, un monopol de stat. Aici responsabilitatea, competența, performanța se pot discuta în sfera publică, local, regional, la fața locului. Cred că aici trebuie început azi. Generația de azi în aceste instituții are condiții infinit mai bune decât generația părinților. Era digitală conectează tinerii de azi din țară cu un patrimoniu universal în știință, cercetare, tehnologie, cultură, artă. Un clic conectează tinerii de azi cu o lume întreagă. România de azi nu mai e o țară izolată de lume. Care e situația în învățământ azi? Care rezultate? Descentralizarea țării o opțiune de discutat 2019-2020? Un tabu azi?

    Prea mult s-a exterminat 1939- 1989 cu violență și cruzime în societatea civică. Atomizarea societății civice încă nu e depășită 1990- 2018? După 28 de ani lipsește încrederea între locuitori? Lipsește încredere în instituțiile publice? Lipsește încrederea în serviciile publice: învățământ, sănătate, adiministrația publică? Cred ca în învățământ se pot rezolva mai repede obstacolele, se va depăși mai curând „decalajul istoric”.

    Economia trebuie să ofere baza pentru domeniul serviciilor publice. Amintesc de o formă economică performantă, exterminată 1945. Eticheta falsă „cooperativă” a discreditat acest cuvânt în naționalcomunismul autohton, a batjocorit această formă democratică de organizare și producție economică care în alte părți are rezultate excelente. Un exemplu e cea mai mare „cooperativă” din lume. In țara Bascilor (Spania e un stat descentralizat) cooperativa „Mondragon” are o lungă tradiție locală, înrădăcinată în felul de a trăi al bascilor. Bascii au încredere între ei, în cooperativa lor. Mondragon are 74.000 de angajați, cei de sus câștigă numai de 8 ori salariul mediu (în companiile globale de 50 de ori). Mondragon are o universitate proprie.

    In loc de lozincile dâmbovițene, de ieri, de azi și de mâine „ lipsește un proiect de țară”, se pot discuta în sfera publică de azi alte opțiuni mai îndrăznețe, mai perfomante. Să începem dicuțiile publice cu învățământul, să continuăm cu formele noi de organizare economică, cu cooperativele, etc. Să nu uităm spitalele, sănătatea.
    Sunt multe de făcut. Azi.

  8. Totusi spune:

    Bine diagnosticat, perspicace; cred, insa, ce pentru cei din ONG-uri veti fi convingatoare abia in prezenta dvs, mult mai mult decat din pagina de web de aici; la fel si in ce priveste USR-ul.

    • Tereza-Brindusa Palade Tereza-Brîndușa Palade spune:

      Cunosc si “fizic” ONG-uri care se ocupa de educatia democratica si cultura votului. “Pro-Democratia”, de exemplu. In ce priveste USR, sunt sigura ca o parte din consilierii lor, cel putin, urmaresc platforma Contributors – unde au aparut, nu o data, articole relevante despre structura, organizarea si strategiile sugerate partidului.

  9. cetățeanul turmentat spune:

    ”Lăsînd gluma și scenariile distopice la o parte” … Păi, eu zic să nu le lăsăm deloc la o parte pentru că dacă pînă acum România a fost condusă de Coriolan Drăgănescu-Băsescu care ”avea inteligență vie, caracter de bronz, temperament de erou” în colaborare cu coana Zoițica, acum avem o țară dusă în faliment de președintele Eugen Ionesco împreună cu niște guverne făcute și conduse de un Urmuz care și-a adus ruralii în clădirea guvernului. Adunătura asta apasă pe niște butoane despre care habar nu au ce fac, așteptînd să vadă ce se întîmplă după aia, această succesiune de manevre fiind numită de ei ”program de guvernare”. Ceva se va întîmpla cu adevărat numai atunci cînd România nu o să mai iasă în stradă, ci în uliță, fiindcă de acolo pleacă totul (scenariu improbabil, avînd în vedere antecedentele nației noastre) sau cînd va socoti secu’ că e momentul pentru o nouă rotire a cadrelor (scenariu foarte probabil, avînd în vedere istoria recentă). Pînă atunci, turma de rinoceri o să tropăie pe scenă în continuare fără probleme.

  10. victor L spune:

    victor L spune:
    Comentariul tău e în așteptare.
    27/01/2018 la 14:26

    Dupa caderea PSD-ului de la guvernare, caci doar nu e vesnic, tara noastra o sa aibe puzderie de dizidenti.

    Banca Nationala a Romaniei lanseaza la anumite evenimente, bancnote sau chiar monede in numar limitat; asa sint si unele articole de pe Contributors. Pentru un numar foarte limitat de alegatori care, in general, sint convinsi de nocivitatea actualei guvernari.
    A nu se uita: girata de dl Presedinte.
    Daca nu se recunoaste, nici eu (si nu sint singurul) nu recunosc sinceritatea luptei impotriva GIO.

  11. Madame Pompadour spune:

    1. “(…) călătorii ocazionali se minunau de “obiceiurile barbare” din Valahia, de bordeiele umile în care trăiau cei de aici și de pieile de animale cu care își acopereau goliciunea.”: Ati dezvaluit un adevar dureros, care nu trebuie uitat. Foarte inspirata comparatia sau paralela ca in timp ce folositi o critica temeinica si necrutatoare la adresa starii actuale si a guvernelor “ciumei rosii”, sa puneti in oglinda si starea de inapoiere si de salbaticie in care am fost aruncati si tinuti veacuri la rand. Nu aceasta a fost imaginea Daciei strabune. In numele dreptului la memorie, ar trebui sa evocam acel trecut de la care am pornit. Sa o facem in mod programatic, poate si muzeistic, printr-un muzeu al “holocaustului” economic si social al populatiei Romaniei pre-moderne. Acele vremuri de “saracie in bogatie” sa nu se intoarca in Romania port-moderna.

    2. “(…) unicul slogan onest pe care ar putea să-l arboreze PSDragnea, mai ales acum, în era Trump, este “Make Romania Fail Again”(“Să facem România să eșueze din nou”): Un asemenea slogan nu exista in nicio propaganda de partid. O parafrazare corecta a sloganului lui Trump ar fi: “Make Romania Great Again” (“Sa Facem Romania Mareata Din Nou”). Paradoxal sau nu, acesta slogan romanesc a fost inaintea celui american. Probabil ca fostul presedinte Nicolae Ceausescu priveste din eternitate cu satisfactie ca a fost plagiat de presedintele american Donald Trump.

    3. “Am stabilit așadar această “teoremă socială”: interesele baronilor sunt invers proporționale cu interesul public și cu interesele României.” Din solidaritate de gen, in ciuda anti-feminismului cu care o criticati pe prim-ministra Viorica Dancila, ba chiar si pe opozanta Raluca Turcan – inteleg ca exista si un altfel de “bipartizanism” (“anti-bipartizanism”?) -, va apreciez ca autoare de teoreme sociale. Nu oricine isi poate pune in CV o asemenea performanta de creativitate teoretica. La fel si despre schita de program politic.

    4. “(…) repetînd ciclul consum nesăbuit – creștere economică nesănătoasă – recesiune – sărăcie – alegere majoritară a unui partid populist corupt care împarte pomeni.”: E-e-e, cu chestia “consum nesabuit” ne puneti in incurcatura, ne introduceti intr-o contradictie… “Ciumele rosii” isi secera victimele prin austeritate nesabuita (a se citi foamete si frig), nu prin “consum nesabuit”, o teza a capitalismului consumerist…

  12. euNuke spune:

    “consum nesăbuit – creștere economică nesănătoasă – recesiune – sărăcie – alegere majoritară a unui partid populist corupt care împarte pomeni.”

    Ați descris foarte plastic modelul european pe care l’am adoptat treptat după ’89, ca stat. Din fericire nu și ca indivizi. După moartea subită a singurului partid guvernamental ce nu a respectat rețeta -Partidul Național Țărănesc- elitele politice rumânești s’au convins că nu e cazul să mai experimenteze și să taie din birocrație, abandonînd ulterior chiar și ideea unui proiect de țara propriu, neaprobat de Centrala eurosovietica. Toate partidele rumânești pun astăzi pe tarabă aceeași ofertă mizeră: populism și asistență socială [că 'lupta anticoruptie' e spanac, nu o poartă ei, ci justiția, și să vii și să pretinzi că 'io's mai onest că coruptul ăla, îs cel mai cinstit om politic' e pur și simplu penibil]; chiar și teme precum ‘transparenta’, ‘integritate’, ‘austeritate’, ‘anticoruptie’ intră tot în categoria ‘populism’. Avem populism pe toate drumurile, ne spălam cu el pe cap și mai rămâne destul să se bălăcească și maidanezii în el.

    Dar hai să vedem cum noi ca indivizi am reușit să nu adoptăm modelul falimentar european. Cine știe, poate s’or găsi și câțiva intelectuali sătui/juni politicieni gata să îmbrățișeze modelul nostru.

    1. consum nesăbuit: cea mai mare parte a cunoscuților mei sunt oameni modești, moderați, cumpătați, neindatorati; când le’o mers mai bine cea mai mare extravaganță pe care și’au permis’o a fost o excursie cu familia în Grecia. E ceva ‘nesăbuit’ în asta, intr’o plimbare în străinătate? Dacă ar fi atunci eu zic să nu sperăm deloc la ‘dezvoltarea turismului’ în România, pentru că în acest moment orice străin care și’ar dori să ne viziteze țara și să’și cheltuiască banii aici nu e altceva decât un excentric risipitor. Ei, când oi vedea un politician/intelectual public care, în loc să țipe toată ziulica de corupție și baroneți, se opune din răsputeri construcției unui parc public în câmp, cu vedere la furnale, în valoare de 16 milioane de euro, atunci voi exclama fericit ‘evrika’ și’mi voi coborî ștampila din pod.

    2. creștere economică nesănătoasă, adică pe credit. Asta e oleacă mai complicat, pentru că presupune o lungă discuție despre rolul statului în economie și despre ‘dreptul’ cetățeanului de a se împrumuta; o evit însă și zic pe scurt: cei mai mulți rumâni au ales calea dezvoltării personale lente, prin economisire, asta reieșind atât din starea pieței creditului în România – deplorabilă, cât și din dimensiunea pieței imobiliare; cei mai mulți rumâni au ales să repare, să extindă casele bătrânești ori să construiască case în regie proprie cu bani obținuți local sau în străinătate; sunt oameni care lucrează la case de 20 de ani și nu au terminat; strâng ca niște furnici muncind în Occident și apoi vin și mai așază câte’o cărămidă în vila lor din sat; vilele sunt cam urâțele și cam supradimensionate? probabil, dar nu cumva omu’ ăla care le critică e și el oleacă comunist dacă în loc să’și vadă de treabă se ia de ce mai apare prin ograda vecinului? Când oi vedea vreun politician/intelectual conectat viața politică construind de zor, ani de zile, un proiect politic/social din banii proprii [care proiect nu trebuie să fie nou, original, că nu văd de ce nu ar relua proiectele partidelor tradiționale interbelice], iară nu apelînd la banii statului [adică ai noștri], linii de credit ori fonduri dubioase obținute de alții din surse obscure, ei, atunci voi înmuia ștampila în tuș și’mi voi spune în sinea mea: ‘uite un candidat care întâi dă de la el și dup’aia ia’ [pentru că e absurd să ne închipuim că odată ce un politician obține o funcție/mandat ar accepta să mai presteze fără un salariu consistent, urâțel și supradimensionat].

    3. recesiune. păi dacă omul strânge și pune deoparte probabil că e mai ferit de efectele negative ale unei căderi economice naturale sau altcumva. valoarea averii sale nu scade prea mult pentru că este valoarea muncii sale, iar valoarea de piață a casei -brusc micșorată- nu’l interesează prea mult căci a construit pentru el, nu ca să vândă. Cum e obișnuit să trăiască cu puțin nu va resimți nici fluctuațiile salariale de pe piața muncii, iar pierderea unui loc de muncă va fi o ocazie bună de a invata altă meserie și a ieși din monotonie. Mai e vreo discuție despre cât de obișnuit e rumanul să fie sărac? Păi în lumea asta -în care i s’a permis să umble razna de colo-colo și să facă bani pe alte plaiuri- starea lui e o excepție extraordinară pentru că a reușit o acumulare personală de capital/bunuri fără precedent în istoria României; românii au devenit atât de bogați încât intelectualii ofticați [deh, trăitori la bloc comunist] urlă pe la colțurile internetului de nemulțumire că ‘țăranul’ nu mai intră în șablonul pe care i l’au pritocit ei: pasămite, ba sunt kitschiosi, ba sunt lacomi, ba sunt megalomani, ba sunt consumisti, ba bețivi, ba trădători, ba părinți degenerați. În recesiune săracul bogat care și’a trântit vilă la țară o să se bucure în continuare de averea lui că nu o să’i dispară casa în neant, chiar dacă o să trăiască iarăși de pe o zi pe alta, în timp ce bogatul sărăcit o să’și mănânce de sub unghii și o să moară de inimă rea, incapabil fiind să accepte o slujbă mizerabilă, sub ‘nivelul’ lui, sub ‘calificarile și diplomele lui. Iar asta deja s’a întâmplat și se întâmplă în Occident, spre norocul și bucuria unor milioane de sărăcani din Estul Europei. Nenorocirea lor a fost o oportunitate pentru noi: am putut să transferăm, prin muncă onestă, o parte din capitalul enorm pe care străbunii lor burghezi l’au clădit în sute de ani de capitalism.

    4. sărăcie. vezi punctul 3.

    5. alegerea populiștilor. deja milioane de rumâni nu mai aleg populiști, și, pentru că nu există altceva preferă să nu voteze deloc. milioane de rumâni nu mai cred în plăcile politrucilor, și nici nu mai ascultă criticile veninoase ale intelectualui public, și trăiesc în ilegalitate: își fac case fără autorizații, țin afaceri la negru, plătesc angajați și se angajează la negru, transferă banii din occident pe căi dosite, fac evaziune fiscală sistematic [de ce ar accepta să plătească armatele de birocrați și bugetari incompetenți, precum și proiectele lor faraonice?]; cu alte cuvinte au devenit anti-populiști, sunt tot ceea ce disprețuiește mai mult intelectualul public vaitacios: sunt ‘corupti’, ‘evazionisti’, ‘consumisti’ [consumă mult, da' de capul lor, consumă pentru ei, după nevoile și placul lor, nu după cum le dictează alții, cum ar fi niște buimaci de 'telectuali fără operă], sunt ‘neimplicati civic’, nu merg la vot cu sfințenie, sunt ‘indolenti’ și ‘stirbi’, folosesc săpun de casă și păstrează buda în curte din nostalgie si motive practice [deși au 2, chiar 3 în casă, desigur...'ilegale'] că să strice statisticile progresiștilor, citesc puțin spre deloc, nu merg la teatru/cinema/operă, nu mai merg nici măcar la meciuri, ci umplu cârciumile de câte ori sosesc încărcați în țară; niște țărani vicioși, ce să mai! niște bețivani și niște afemeiați care nu merită atenția niciunui politician populist; anti-populismul a devenit un stil de viață și bravol lor! Hai România!

    • victor L spune:

      De nota 10+
      ca mai intotdeauna

    • Donny spune:

      Bravo EuNuke, ai pus din nou punctul pe i. Doar ca de data asta te-am urmarit mai greu.Nu crezi ca a venit timpul sa scrii tu ce trebuie scris in loc sa comentezi pe margine la tot felul de fraieri?

      • Donny spune:

        De multi ani , eu si altii te urmarim si te aprobam. Tu scrii clar si simplu. Pentru cine intelege, pentru ceilalti nu conteaza.Deci euNuke, iesi in fata, scrie si esti foarte aproape de noua paradigma de care romanii au nevoie, ca de aer..Nu te lasa amagit de succesul literar. In viata e mai important sa punctezi decat sa stralucesti.Multi suntem alaturi de tine!

    • bugsy spune:

      Excelent! Ca de obicei.

  13. nimeni spune:

    au tot fost incercate solutii la nivel global in romania, si au tot esuat din cauza baronilor. baronii sunt ineschivabili.
    dar govit a facut ceva. asa ca, din categoria govit, am doua propuneri concrete care ar putea, in timp, schimba niste lucruri:
    1/ un site de brocante, gen vide-greniers.org, dar controlat pentru a evita samsarii, si care gradual sa fie extins si catre sate. sunt multi oameni care au de ex, saci de haine ramasi de la copii si care, pe de o parte, nu se indura sa ii dea, pe de alta parte, i-ar da dar nu stiu unde, pe de a treia parte n-ar vrea sa ii dea si sa fie revalorizati de o anumita categorie. este o metoda de a responsabiliza populatia de la orase, de a limita prapastia dintre orase si sate si, de ce nu, poate orasenii vor descoperi placerea de a isi petrece o duminica la tara.
    2/ un site de federare a bonelor. una din multele probleme care cauzeaza caderea demografica e ca n-ai ce face cu copilul pana la 3 ani si multe femei n-au chef sa stea pe bara 3 ani. bone care sa primeasca 2-3 copii, sa se organizeze pe pfa, facut un set de proceduri care sa trebuiasca respectate, ar deveni deja rentabil ca oameni de la tara sa vina sa ia dimineata copiii din oras si ar reprezenta si un venit suficient de mare incat lumea sa vrea sa faca afacerea asta. si poate asa ar face lumea ceva mai multi copii.
    ambele propuneri targeteaza moduri in care votantii strategici ai psd-ului ar putea intra in contact cu lumea spalata, ar putea avea beneficii de la lumea spalata si ar putea intelege, in timp, ca nu baronii le asigura bunastarea, ci nenorocitii aia de corporatisti si strainii lor imperialisti, care platesc taxe la buget.
    sunt solutii care ar putea in 2-3 ani sa limiteze masina de vot a psd, cu cativa voluntari si cu un control al activitatii pe aceste site-uri, pentru a evita degradarea calitatii serviciilor.

  14. Dan spune:

    As sugera ca lectura “The death of expertise”, cred ca descrie destul de bine un fenomen generalizat, cu aplicabilitate specifica autohtona :)

    • Tereza-Brindusa Palade Tereza-Brîndușa Palade spune:

      Expertii n-au murit, dar se ocupa fiecare de propriile proiecte, in functie de finantari si obiective “sectoriale”. E nevoie de o trezire la realitate si acolo. Altfel, ma tem ca nu vor putea continua sa-si vada linistiti de propriile proiecte intr-o Romanie putinizata, in care orice contracandidat al Liderului Maxim ar fi arestat, asasinat sau… oprit sa isi inscrie candidatura, ca Navalnii, in Rusia de astăzi. Cu argumente KGB-iste tipice: Navalnii e condamnat penal. De ce? Pentru ca a instigat la proteste si manifestatii civice. De asta cred ca si expertii ar trebui sa ia in serios provocarea regresului la un tip de societate autoritara si sa se angajeze in actiuni concrete pentru a educa/forma democratic cetatenii.

  15. Doru spune:

    [...]“e nevoie de o acțiune civică ce promovează cultura politică democratică și de un program politic.”
    Oferta electorala actuala (si la stanga si la dreapta) nu e altceva decat o forma de clepto-comunism, derivat genetic din comunismul “omului-nou” al anilor 80. Se bazeaza pe principiul “lasati-ne sa furam ca va dam si voua”.
    E foarte dificil sa vii cu o contraoferta demna de luat in seama de electori.
    Ce sa promiti?! Autostrazi? Pentru pensionarul-model nu conteaza autostrada ca el merge gratis cu autobuzul. Justitie?! Iarasi nu conteaza pentru votantul psd-pnl-alde-udmr. Pentru ca el nu se afla in proces cu nimeni sau daca se afla, e mai interesant sa stie ca nu mai sunt legi prin care sa poata fi acuzat de ceva.

    Eu cred altceva: puterea se bazeaza pe aceiasi 3,5 mil electori din care cea mai mare parte sunt fie pensionari cu venituri mici, fie asistati sociali. Ei reprezinta baza lor electorala dar in acelasi timp sunt si veriga slaba, intrucat sunt cei mai usor de manipulat si de influientat. Prin urmare, acolo trebuie lovit fara mila. Adica, actiunile civice ar trebui sa vizeze dezinformarea si intoxicarea acestora prin toate mijloacele, astfel incat, daca nu-i conving sa voteze impotriva puterii, macar sa-i scarbeasca sa mearga la vot.

    Pe de alta parte, strada trebuie se propuna alternative concrete la orice masura luata de putere, articulate de vocea unor personalitati, capabile sa formeze un guvern tehnocrat profesionist, bazat pe valori autentice. USR ar putea juca un rol politic aici, dar nu prea are personalitatile necesare pentru asta.

    Cei care n-au mers la vot si care acum tipa in strada, au la randul lor nevoie de o contraoferta electorala serioasa. Atunci cand vad cu Opozitia din parlament nu face nimic decat sa puna muzica in comisii, nu cred ca-si vor schimba comportamentul pasiv la urmatoarele alegeri

    • Tereza-Brindusa Palade Tereza-Brîndușa Palade spune:

      USR trebuie sa invete sa faca mai mult decit sa puna muzica in comisii, de acord. In rest, in privinta manipularii si dezinformarii deliberate a electoratului PSD-ALDE, daca as fi adepta retetelor KGB-ului sau a principiului “scopul scuză mijloacele”, v-as da dreptate. Nu sunt :). Probabil ca asistatii social nu ar mai vota la fel daca ar iesi din saracie, prin dezvoltarea zonelor din care provin.

      In ce priveste manifestantii din ultimul an, cred ca un studiu facut anul trecut in Piata Victoriei a aratat ca 90% dintre ei votasera. E probabil vorba numai de un “segment” supus studiului si mai exista marja de subiectivitate (rusinea de a admite ca n-au votat) de citeva procente, probabil. Dar cei mai multi protestatari au fost la vot. Nu s-au trezit brusc din apatie odată cu protestele. Problema sunt cei care n-au votat, din scirba, indiferența sau “apolitism”. Ei trebuie sa înțeleagă ca de fapt au girat, prin neprezentare, majoritatea PSD-ALDE si i-au conferit mai multa putere. Si, dacă sunt multumiti cu degringolada de acum (fiscala, politica, economică) si cu fondurile publice care se scurg prin “gauri negre” in conturi grase, sa faca la fel si pe viitor :). Apaticii trebuie sa înțeleagă că a nu vota este o falsă neutralitate.

      • Harald spune:

        Să știți că înainte de parlamentarele din 2016 am scris în deplină cunoștință de cauză chiar aici, pe Contributors, despre falsa neutralitate. Am afirmat în mod deschis că dacă asta e alternativa socialistă modernă, mai bine nu mergem deloc la vot și n-are decât să iasă PSD-ul, despre care măcar știm cu toții că reprezintă răul. Comentariile cenzurate și atacurile la persoană nu reprezintă manifestări acceptabile ale ”binelui”, indiferent ce cred suporterii celor care pun astăzi muzică în comisii.

        • Constantin spune:

          In cele din urma, concluzia fericita este ca PSD e “ce trebuie”. Aproape idealul politic pentru poporul roman, privit de pe alte meleaguri. Si, apropo, ce va face sa credeti ca va sunt cenzurate comentariile?

          • Harald spune:

            Experiența.

            PSD nu e ceea ce trebuie, dar metodele socialiștilor sunt aceleași, fie ei moderni sau primitivi.

      • Doru spune:

        Aveti dreptate stimata doamna : Asistatii social nu ar mai vota la fel daca ar scapa de saracie. Insa nu vad cum. Daca am trai intr-o tara “normala” cu politici clare antisaracie (Elvetia, Danemarca etc.) puteam vorbi de asa ceva.

        Cat despre manipulare, intoxicare, dezinformare sa stiti ca nu sunt tehnici KGB-iste. Sunt niste arme teribile, folosite in comunicare ca orice alte arme si sunt cunoscute de mii de ani. Ele reprezinta baza sistemului de comunicare pesedist. Din doua propozitii enuntate de un pesedist, una este o forma de manipulare sau dezinformare.

        Cand un inamic trage cu tunul, nu poti sta sa aplici tehnici de arte martiale ca sa te aperi…

        Legat de manifestantii care nu au fost la vot, sustin ca si ei au nevoie de argumente sa mearga la vot. Sunt cel putin 3 mil de alegatori care nu se prezinta la vot pentru ca nu au ce sa voteze, ceea ce mi se pare foarte grav.

        • Ronald spune:

          Exact.
          Iti vine sa mergi la vot doar daca poti vota pentru.
          Cand ai “decat” variante impotriva (impotriva lu’ vagin; impotriva lu’ nasc4se; impotriva lu’ jiuoala-dragostea-mea; impotriva lu’ xerocs-puie-monta…) sigur ca te apuca lehamitea… dar, in rssh rumenia, pareristii “are” gura(/tastatura). Deci… tre’ sa mananca si aceea ceva.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tereza-Brindusa Palade


Tereza-Brindusa Palade

Profesoară de Etică Politică la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, București. Eseistă, publicistă și poetă. Membră a Grupului pentru Dialog Social. Autoare a numero... Citeste mai departe


E randul tau

Faptul că 24 de mii de oameni au citit articolul face să merite efortul de a-l fi scris și apoi n...

de: Luminita Marcu

la "Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav?"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)