Home » Armata »Justitie/Ordine publica »Orientul Mijlociu »marginali » Citesti:

Cateva chestiuni despre politica Imperiului Roman privind imigratia

Ciprian Ciucu august 28, 2015 Armata, Justitie/Ordine publica, Orientul Mijlociu, marginali
21 comentarii 3,719 Vizualizari

Romanii au beneficat de imigrația provocată de ei prin cuceriri (mai ales în timpul Republicii dar nu numai, ceea ce pentru cei învinși se traducea în pierderea totală a libertății – sclavie) sau provocată de alte forțe care făceau prăpăd și drept urmare populațiie marginale Imperiului își căutau refugiul, ca oameni liberi, în Imperiu. Acesta a fost, de exemplu, cazul goților care au fugit în Imperiu din calea hunilor.

Dacă ai fi trăit în antichitatea târzie ca om liber, Imperiul era locul unde ți-ai fi dorit să trăiești, aflat la adăpost cu familia ta de insecuritatea provocată de noii veniți, la adăpost de raidurile non-romanilor sau de fel de fel de warlords cu ambiții de mărire. În Imperiu, după posibilități, îți puteai căuta fericirea într-o lume pacificată și cât de cât ordonată. Momentele de slăbiciune și de reorganizare ale Imperiului reprezentau adevărate catastrofe pentru provinciile lăsate în voia sorții. De exemplu, Retragerea Aureliană nu a reprezentat vreo fericire ci o mare tragedie pentru cei de la Nordul Dunării. Imperiul era atractiv pentru oricine fugea de război și căuta o viață normală.

Cum gestionau Romanii migrația acceptată de ei? Ei bine, aveau câteva reguli simple cărora, cei care aplicau pentru a fi admiși în imperiu, trebuiau să se supună:

-       Să fie dezarmați;

-       Să intre doar în grupuri mici care erau dispersate (asistat!) pe teritoriul Imperiului;

-       Să recunoască imediat autoritatea imperială și să renunțe la faptul că sunt supuși ai altor regi sau autorități tribale;

-       Dacă erau încoporați în armata romană, să învețe să lupe după reguli romane sub ofițeri romani.

Cea mai importantă regulă, niciodată a fi încălcată, se aplica romanilor înșiși: când un val de imigranți sosea pe teritoriul roman trebuiau să fie întâmpinați de o forță armată covârșitoare pentru ca relocarea să fie supravegheată de legiunile romane, superioare numeric, altfel riscând ca tot procesul să le explodeze în față.

Când goții au trecut Dunărea în 376, solicitând și obținând invitația împăratului Valens (care se confrunta cu o importantă problemă demografică), niciuna din aceste reguli nu a fost aplicată. Managementul refugiaților care a urmat a fost a fost dezastruos, soldații romani încercând să profite de pe urma acestei populații masive și staționată compact pe teritoriul Imperiului. Tensiunile sociale ce au urmat au fost inerente și au dus direct la momentul Adrianopole din 378, unul dintre cele mai mari dezastre din stralucita istorie militară a Romei.

Imigrația poate fi benefică pentru toată lumea. Și pentru gazde și pentru imigranți, aceștia din urmă beneficiind în doar cateva generații de toate privilegiile cetățenilor. Imigrația poate fi o soluție la problemele tuturor doar atâta timp cât este un fenomen controlat și controlabil, gestionat după reguli clare și cu rezultate anticipabile. Roma a beneficiat economic și militar de influxul de noi-veniți, aceștia fiind în acelși timp și puterea și slăbiciunea sa. Totul a fost bine atâtat timp cât lucrurile s-au întâmplat după reguli romane. Cand regulile romane au încetat să fie cele definitori a urmat… știți bine ce a urmat.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. victor L spune:

    Cele 4 reguli mi se par de o simplitate dezarmanta.
    Iar nerespectarea lor numai la un alt “Adrianopole din 378″ pot duce.
    Respectarea acestor 4 reguli azi cred ca ar fi o solutie buna; pentru ca navala migrantilor pare de nestavilit.

  2. Unu-2 spune:

    Mi-a placut articolul si sint foarte de acord cu cele spuse aici, cu citeva completari minime referitor la acele reguli aplicate pt. anul in curs:

    - Dezarmati sint dar nimeni nu poate garanta ca nu se vor inarma la o adica, daca nu toti macar unii dintre ei, cu puterea armelor din zilele noastre, nu de acum 2000 de ani.

    - Pot sa fie dispersati pe teritoriul UE insa mijloacele de transport si de comunicatii s-au dezvoltat asa de mult incit nu mai exista distante mari in UE. In citeva ore ai trecut prin citeva tari + comunicatiile electronice sint la indemina tuturor, greu de controlat, ceea ce duce la urmatorul punct

    - Cine poate spune daca recunoasterea autoritatii este sincera sau nu, si nu sint pe mai departe supusi altor lideri si interese, aflati cine stie unde?

    - Care armata? Asa ceva nu mai exista la nivelul UE.

    • Cristi spune:

      Cand faci precum cioroii din Anglia, este clar ca nu recunosti autoritatea, si mai rau, musti mana care te-a hranit. “UK go to hell” zbiara maimutele fanatice (min 00:30), in tara care le-a oferit azil. Si nimeni nu le face nimic…
      https://www.youtube.com/watch?v=psZBaJU_Cvo
      Din doua una: ori europenii sunt idioti, ori e o conspiratie! Ambele duc la sinuciderea continentului.

  3. Andrei A. spune:

    În ce privește retragerea aureliană, distrugerea podului lui Apolodor a fost contemplată încă din timpul domniei lui Hadrian, date fiind costurile prezenței romane la nord de Dunăre. Veniturile realizate din noua provincie Dacia Traiana erau însă indispensabile pentru un imperiu ale cărui costuri militare și de colonizare creșteau în vreme ce performanța economică scădea. Dincolo de aur și argint, un alt element important în ce privește resursele exploatate acolo și care este mai puțin menționat, e sarea.
    Este corect ce spuneți, sau să zicem că simbolistica e clară. Din punct de vedere al perspectivei istorice, Adrianopole nu este totuși o atât de mare tragedie. De facto, Imperiul Roman funcționa de mai bine de trei sferturi de veac într-un regim de duumvirat- prin urmare, separarea est-vest pe care o atribuim începând cu fii lui Theodosie, este oarecum artificială. Valens, cel ucis la Adrianopole, era împăratul părții de răsărit, care știm că a supraviețuit și chiar a prosperat în forma pe care o știm mai târziu, aceea de Imperiu Bizantin. E drept, poate doar istoria celor chinez sau persan a cunoscut un parcurs similar, în sensul în care făgașul a fost săpat de atâtea invazii succesive. O interpretare ar putea fi prin urmare aceea că victoria goților a pecetluit această sciziune est-vest- ori falia se contura de o bună vreme și este discutabil dacă altă personalitate din răsărit ar fi putut reunifica imperiul. Cel de răsărit, viitor bizantin, s-a consolidat nu doar pe teritorii defensibile, dar și economic viabile. Prăbușirea vestului sub asaltul barbar își va găsi o paralelă mai târziu în islamizarea Egiptului sau Anatoliei bizantine- religios, dar mai ales material în al doilea caz, autoritatea imperială s-a erodat continuu dat fiind că impozitele locale percepute nu echivalau și cu o defensivă anti-barbară corespunzătoare. Dacă revenim strict la ceea ce dumneavoastră denumiți Roma (când în fapt la acea dată nu mai era relevantă ca centru al puterii), putem spune că implozia părții de vest sub asalturi succesive ale năvălitorilor a coincis cu o disoluție economică totală. Ea nu are poate aspectul cataclismic pe care îl atribuim unor evenimente cum ar fi înfrângerea de la Adrianopole, dat fiind că e vorba de un proces care a luat aproape trei secole pentru a se “desăvârși”.

  4. NituCt spune:

    “Imigrația poate fi benefică pentru toată lumea. Și pentru gazde și pentru imigranți, aceștia din urmă beneficiind în doar cateva generații de toate privilegiile cetățenilor.”

    Hai sa fim serioși ; dacă e ceva de ce Europa nu duce lipsă aceasta e forța de muncă necalificată.
    In plus am o întrebare : care e cauza pentru care copii celor veniți prin anii 70-80-90 nu sunt perfect sau chiar DELOC integrați ?

    • gobru spune:

      Afirmatia “DELOC integrata in Europa” e discutabila. Ma rog,de catre mine,nespecialist.
      Banuiesc ca d-voastra ati facut (cel putin studiat) studii serioase in domeniu de vreme ce scrieti asa ceva pe forum.
      Dar ca experienta strict personal ( si relativ limitat si vorbesc strict de Germania ) cred ca anumite categorii de imigranti (indraznesc sa afirm destul de numeroase) s-au integrat destul de bine in societatea germana.
      In Franta situatia e alta.
      Poate ca din cauza ca Franat a incercat asimilarea ,pe cand Germania a incercat integrarea?ar fi intersant raspunsul celor care au studiat problema.

      PS: in RO e o adevarat isterie referitoare la “invazie”,desi nici un refugiat nu si-a manifestat sau isi manifesta dorinta de a imigra in Romania (motive lesne de intelse,noi am furmizat 3-4 de milioane de emigranti in ultimii 25 de ani si fara a avea un razboi,doar prin hotie si coruptie).
      Sint tare curios cati oameni din Romania cu pregatirea necesara au studiat problema si sint in stare sa analizeze situatia si sa propuna masuri viabile.
      Cu parea isi dau toti.( inclusiv eu)

  5. Dragos spune:

    Sunt foarte apreciate eseurile care se intorc spre trecut pentru a ne da pilde in prezent. Doar ca ele sunt de obicei inexacte, pentru a folosi un eufemism.

    O scurta trecere in revista. In primul rand, primii goti in armatele romane sunt recrutati si trimisi pe frontul de rasarit, impotriva partilor si apoi a sasanizilor: ei nu au fost recrutati asadar pentru a se bucura de beneficiile “pacii romane”, ci pentru a apara frontierele si a lupta in razboaiele romane (si nu sunt o exceptie, romanii recrutau trupe “barbare” din toate partile, de la batavi, franci si mauri pana la sirieni si alani). In al doilea rand, in timpul marilor atacuri gotice din sec. 3, imperiul era sfasiat de razboaie civile. In al treilea rand, imigrantii de care vorbesc sursele timpului sunt razboinici, de obicei bine inarmati, care nu cautau pacea defel, ci bogatie, recunoastere, prestigiu pe care le obtineau prin violenta: societati precum cele ale alanilor, gotilor, hunilor, francilor, alamanilor, etc. erau articulate in jurul conflictelor militare. Ca unii dintre comentatorii de astazi prefera sa-i considere “popoare” care, iata, in acest text devin chiar doritoare de pace, este o optiune mai degraba ideologica, fiind vorba uneori chiar de stramosii (imaginari sau nu, e de discutat) natiunilor moderne.

    Ca gotii au fugit de huni, ca imperiul s-a destramat sub loviturile barbarilor sau din cauza ca n-ar mai fi respectat niste “reguli romane” sunt teorii … cu dovezile e ceva mai complicat!

  6. dusu spune:

    dvs incercati sa educati un popor blind si ospitalier
    da el isi apara saracia si nevoile si neamul
    ca de aia or reusit sa fie aproape tati romini si ortodoxi

  7. Ventidius spune:

    In primul rand nu cred ca a existat o astfel de politica romana coerenta de integrare a barbarilor. Politica romana a urmarit mai degraba tinerea la distanta a barbarilor prin pustiirea deliberata a zonelor adiacente granitelor, pentru a usura supravegherea lor. Atata timp cat imperiul a a rezistat militar, barbarii nu erau integrati in imperiu decat ca aurmare a supunerii si cuceririi teritoriului lor. Foarte rar s-a permis intrarea pe teritoriul roman a populatiilor barbare din exterior, iar cand s-a intamplat acest lucru a fost vorba de pupulatii aliate romanilor de mult timp. Chiar si in cazul acestora, s-a permis imigrarea lor in interiorul imperiului doar in situatii exceptionale, cand acesti aliati erau amenintati cu exterminarea de triburile vecine, tocmai pentru loialitatea lor fata de imperiu. Colonizarea lor se facea insa tot la granita, pe care trebuiau sa o apere in continuare, din interior, nici vorba de raspandirea lor pe intreg teritoriul roman. Au existat e adevarat si astfel de relocari de populatie, cum e cazul evreilor, dar era vorba de o populatie aflata deja in cadrul imperiului, iar relocarea era o pedeapsa pentru atitudinea turbulenta in conditiile in care evreilor li s-a interzisis sa mai locuiasca in Iudeea. .
    Atunci cand s-a permis populatiilor care fortau granitele sa ramana pe teritoriul roman, acest lucru a fost un compromis datorat neputintei imperiului de a-si urma politica traditionala de respingere a acestor intrusi, nu rezultatul vreunei politici deliberate de integrare a acestora in civilizatia romana.
    Iar in cazul acestor ultime populatii, nu a fost vorba de fapt de nici o integrare, caci au refuzat in marea lor majoritate sa se integreze societatii romane. Din contra, si-au pastrat obiceiurile, cutumele juridice si organizarea sociala. Au pretins un statut diferit de populatia romana pe care o dispretuiau, datorita pasivitatii si pierderii calitatilor martiale. Chiar si atunci cand s-au crestinat au incercat sa se delimiteze de restul populatiei, neadoptand religia oficiala ci erezia ariana, cu exceptia notabila a francilor. Norocul civilizatiei europene a fost ca acesti barbari nu dispuneau de o identitate culturala si religioasa proprie suficient de puternica pentru a fi capabila sa le asigure pe termen lung o rezistenta eficienta fata de influentele civilizatiei romane. Daca in locul germanilor si hunilor romanii ar fi avut de infruntat de-a lungul Dunarii si Rinului arabi si turci islamizati, mai mult ca sigur nu am mai vorbi azi de nici o civilizatie europeana.

  8. Andrei A. spune:

    Un exemplu ceva mai aproape de noi, geografic și genetic, dacă tot vorbim de “invazii” permise, este cel al cumanilor admiși în regatul maghiar de regele Bela IV, cu condiția creștinării și care au căutat acolo refugiu în fața viiturii mongole. Andrei II, tatăl lui Bela, avusese consilieri sau functionari regali musulmani și evrei- deci exista un grăunte de cosmopolitism (fără a mai vorbi de aventura eșuată a aclimatizării teutonilor, care nu are nimic în comun cu istoria colonizării cu sași). În ce privește “imigrarea” cumană, e greu de spus că a fost un succes. Pe de altă parte, există în gena maghiară de azi o parte cumană, deci până la urmă au “dispărut” prin asimilare. E dificil să trasezi mereu paralele între trecut și prezent, deși înțeleg demersul dumneavoastră drept unul simbolic. Dacă luăm exemplul imperiului chinez sau celui persan, vedem că mai curând civilizații primitive dar războinice le vin de hac celor avansate dar cu un grad de militarism mai redus.

    • niklaus spune:

      Dupa Paul Lendvay, aceasta “gena maghiara” era in cadere libera de mult (Regatul maghiar a cunoscut si extinderi, dar si restrangeri, tinta lor fiind de 20 mil de locuitori).
      In zilele noastre, chiar Budapesta si-a comandata unastfel de studiu (ca si Ierusalimul). S-a constata ca ca doar 7 % din maghiari mai au “gena maghiara”.
      Pentru alte surse :
      Children of Immigrants:: Health, Adjustment, and Public …
      https://books.google.ro/books?isbn=0309065453 – Diese Seite übersetzen
      Committee on the Health and Adjustment of Immigrant Children and Families, ‎Donald J. Hernandez, ‎National Research Council – 1999 – ‎Social Science
      Russia and Hungary each accounted for an additional 3 percent. … based on their own or their parents’ mother tongue, accounted for 7 percent of children in … that the new immigrants were likely to dilute both the racial and cultural purity of …

  9. Ali spune:

    Regulile ăstea sunt pentru noi sau pentru iei?
    Că iei or lipsit la cursul ăst și nu le-or luat armele sovieticilor când or vinit în Afganistan, nici americanilor în Iran sau Irak, franțujilorcând or agiuns în Africa de Nord sau inglejilor în Palistina sau Bangladesh.

    • NituCt spune:

      Dacă ții asa de mult la frații tăi musulmani, ce cauți tu aici în Europa ?
      Ești hrănit de Europa și mai ai și marea nesimțire să critici.
      Oare când arabii au invadat nordul Africii sau centrul Asiei a fost bine ? că doar acele teritorii nu au fost dintotdeauna ale arabilor.

  10. Marii cai albastri spune:

    Analogia cu intrarea goților în Balcani e forțată din mai multe motive:

    în a doua jumătate a secolului IV (350-399 d. Hr) goții erau într-un proces de creștinare graduală, unele căpetenii fiind deja creștine (Fritigern) pe cînd altele rămăseseră păgâne (Athanaric). De fapt pe acești goți creștini i-a primit împăratul Valens la 376 la sud de Dunăre.
    Chiar dacă erau creștini arieni, erau totuși asimilabili și nu se compară cu zecile de mii de sirieni (majoritar suuniți) care vor să ajungă în Europa vestică. Aceștia nu au nici o intenție de a-și însuși valorile greco-romano-creștine care stau la baza civilizației europene. Chiar dacă nu această generație va crea probleme, cu siguranță generațiile următoare nu se vor integra (cum nu se integrează nepoții celor ce au luptat pentru Franța în Algeria în anii 50) pentru că islamul e o religie militantă și intolerantă. Singurii care pot fi integrați în Europa sunt creștinii nestorieni, mica comunitate druză siriană și probabil minoritatea Yazidi, care e deprinsă să fie tolerantă. Părerea mea este că musulmanii suuniți și șiiți sirieni (alawiți) trebuiesc ținuți în lagăre de refugiați 2-3 ani pînă cînd se stabilizează situația în Siria și Irak și trimiși înapoi. În timpul ăsta trebuie învins și eradicat Statul ( Califatul) islamic și adus la putere un lider laic gen Al Sisi pentru că familia Al Assad e prea compromisă ca să mai exercite puterea și în plus e și alawită deci e detestată de majoritarii suuniți. Ce spun eu aici e pură utopie pentru că nu există nici legislație nici voință politică pentru ca statele europene să poată pune în practică un asemenea proiect. Iar political correctens-ul presei și stăngiștii vor paraliza din fașă asemenea inițiative spunînd că nu trebuie să intervenim militar în Orientul apropiat și că oamenii ăștia pot sta pe termen nedefinit pe teritoriul statelor europene devreme ce au obținut statut de refugiat. Or asta va fi dinamita care va aduce la putere partide gen Frontul Național în Franța sau Liga Nord în regiunea veneto-lombardă! Iar Putin o să sară în sus de bucurie cît steaua de pe vîrful Kremlinului.

  11. Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

    Dl. Ciucu propune o idee (simplificînd, desigur), comentatorii o fac praf, complicînd frenetic.

    Sau este vorba doar de etalarea unor mega-erudiții sterile ?

    „Uimitor de mare e tăria ispitei care ne împinge să căutăm, cu orice preţ, dovezi şi aparenţe pentru a ne susţine dorinţele, ignorînd faptele ce le contrazic. În acest sens, TOŢI sîntem, mai mult sau mai puţin, promotori activi ai falsităţii…”

    (Royal Institution Lecture On Mental Education «6 May 1854», as reprinted in Experimental Researches in Chemistry and Physics, by Michael Faraday, 1859, pp 474-475. )

    • victor L spune:

      Intr-adevar, o idee simplificata, a devenit cimp tactic pentru “etalarea unor mega-erudiții sterile”.
      Se bate apa “pe linga piua” ceva de speriat.
      NB,
      cele 4 reguli, aduse la vremile noastre, cu modificari si adaugiri, ar putea fi un punct de plecare pentru a face fata valului de refugiati si imigranti.
      Daca se doreste!
      Nu toti sint refugiati din teatre de razboi ca sa varsam lacrimi de crocodil pe tastatura de mila lor.
      Spre exemplu: din cei 71 de morti gasiti in camionul din Austria vreo 59 erau barbati, 8 femei si 4 copii. E clar ca erau imigranti ilegali. Si nu erau saraci daca au avut mii de euro pentru a plati ghizilor-sacali.
      Dar, in timp ce Ioropa arde, baba se piaptana. Corect politic.

  12. kia spune:

    Mie mi se pare evident ca valul asta masiv de imigranti a fost pus la cale de forte obscure. E un fenomen foarte asemanator cu deplasarile in masa ale minerilor din Valea Jiului la Bucuresti si stim bine ca nu a fost niciodata nimic spontan sau natural in deplasarile respective. Dimpotriva, totul a fost o imensa manipulare pusa in scena de servicii. Aceeasi parere o am si despre zecile de milioane de mexicani si alti sudamericani intrati ilegal in USA in ultimele decenii.

    Tot citind in stinga si in dreapta in speranta sa gasesc vreun sens invaziei migratorilor africani si asiatici in Europa, am dat peste niste discutii pe internet – discutii care tind sa devina tot mai aprinse – in jurul unui nume si al unor planuri vechi de aproape o suta de ani privind viitorul Europei.

    Putini stiu ca unul dintre principalii initiatori ai integrarii europene a fost in acelasi timp si cel care a elaborat planul genocidului popoarelor europene (“the Eurasian-Negroid race of the future”, vezi mai jos). E un personaj care a ramas in umbra, a carui existenta e necunoscuta maselor, dar pe care elitele il considera fondatorul Uniunii Europene. Numele sau e Richard Nikolaus von Coudenhove-Kalergi (1894 – 1972).

    Esenta planului Kalergi:

    In cartea sa «Praktischer Idealismus», Kalergi ne lamureste ca locuitorii viitoarei “United States of Europe” nu vor fi oamenii vechiului continent, ci un soi de sub-oameni, corcituri rezultate din amestecul rasial. O spune deschis: popoarele europene vor trebui sa se incruciseze cu asiatici si rase de culoare, producindu-se, astfel, o populatie multinationala fara calitati distinctive si, deci, usor de controlat de elita conducatoare.

    Kalergi mai proclama si necesitatea abolirii dreptului la auto-determinare si eliminarea natiunilor cu ajutorul miscarilor etnice separatiste si a migratiei in masa.

    Citim in wikipedia despre el:

    In his book Praktischer Idealismus (Practical Idealism), he wrote:
    “The man of the future will be of mixed race. Today’s races and classes will gradually disappear owing to the vanishing of space, time, and prejudice. The Eurasian-Negroid race of the future, similar in its appearance to the Ancient Egyptians, will replace the diversity of peoples with a diversity of individuals.

    Daca nu as fi aflat ca exista premiul “The Coudenhove-Kalergi European Prize”, decernat o data la doi ani europenilor care au excelat in promovarea acestor planuri pan-europene, si daca nu as fi aflat cine sint ultimii premiati, poate ca as fi ezitat sa postez comentariul acesta, fiindca s-ar fi gasit imediat cineva sa ma acuze de colportare de teorii conspirationiste. Iata premiatii recenti care, acceptind premiul, accepta implicit si compania ideilor lui Kalergi:

    2014 Jean-Claude Juncker
    2012 Herman van Rompuy
    2010 Angela Merkel

    E interesant, in acest context, ca pe internet se fac referiri (cu citate care te lasa perplex) la cartea “Practical Idealism” a lui Coudenhove-Kalergi ca fiind “The Racist and Supremacist Roots of the Ideology behind the European Union”.

    Iata ce lucruri interesante scrie Olga CHETVERIKOVA in articolul “Shadowy Aspects of the United Europe Project” (24.10.2012) pe site-ul Strategic Culture Foundation:

    “Practical Idealism, it must be noted, targeted a narrow audience: nor references to Practical Idealism can be found on the site of the Pan Europa movement. A Dutch site says the book is informally banned in Europe.”

    “In a daring attempt to chart an alternative societal hierarchy, Coudenhove-Kalergi divided Europeans into the categories which he described as the “quantity people” and “quality people“, the latter being carriers of “a higher mission” from the ranks of “the feudal blood aristocracy” and “the Jewish spiritual aristocracy”.”

    P.S. De pe wikipedia:
    “Aristocratic in his origins and elitist in his ideas, Coudenhove-Kalergi identified and collaborated with such politicians as Engelbert Dollfuss, Kurt Schuschnigg, Otto von Habsburg, Winston Churchill, and Charles de Gaulle.”

    “He strove to replace the nationalist German ideal of racial community with the goal of an ethnically heterogeneous and inclusive European nation based on a commonality of culture”

    “Coudenhove-Kalergi is recognized as the founder of the first popular movement for a united Europe.”

    “Through the ritual in December 1921, he joined the Masonic lodge “Humanitas” in Vienna in 1922, where he would reach several degrees. In 1922, he co-founded the Pan-European Union (PEU) with Archduke Otto von Habsburg, as “the only way of guarding against an eventual world hegemony by Russia”. In 1923, he published a manifesto entitled Pan-Europa”

    “In 1926, the first Congress of the Pan-European Union was held in Vienna and the 2,000 delegates elected Coudenhove-Kalergi as president of the Central Council a position he held until his death (1972).”

    “In November 1946 and the spring of 1947, Coudenhove-Kalergi circulated an enquiry addressed to members of European parliaments. This enquiry resulted in the founding of the European Parliamentary Union (EPU), a nominally private organization that held its preliminary conference on 4–5 July at Gstaad, Switzerland.”

  13. Adam spune:

    Politica de asimilare a Imperiului Roman a fost mult mai complexă decât ce s-a spus aici.
    Oamenii națiunilor cucerite erau transformați în sclavi, dar mulți dintre aceștia ajungeau
    să-și capete libertatea prin diverse proceduri juridice si de natură financiară. În perioada
    de declin a imperiului astfel de proceduri au fost simplificate.

    Cei înrolați în armată nu serveau în provincia de baștină. Spre exemplu dacii fuseseră
    înrolați în legiuni din Anatolia și Grecia de Nord în timp ce legionarii din Dacia proveneau
    din Siria dar și din Insula Britannia.

    Imperiului Roman a căutat să asimileze, să acomodeze sau cel puțin să stabilizeze
    națiunile care soseau necontenit dinspre Est. Astfel zeități ale altor nații au fost acceptate
    în panteonul de zeități `oficiale` în imperiu. Apoi a fost principiul națiunilor clientelare,
    care se puteau așeza pe teritoriul imperiului cu obligația să-l apere de alte nații
    migratoare care veneau după ei.

    Realitatea este că s-a făcut prea puțin, prea târziu. Imperiul Roman a fost un imperiu dezvoltat
    în jurul unui singur oraș – Roma, cu o expansiune continuă de-a lungul a multor sute de ani,
    fără nici un plan sau gândire prealabilă. Procesul de sedimentare a imperiului
    nu a fost gândit niciodată prea bine. Aroganța de superioritate făță de națiunile
    învinse și lipsa unei politici educaționale comune sunt printre multe ale motive ale lipsei de
    coeziune a Imperiului Roman.
    Spre exemplu Imperiul Chinez a fost constituit pe cu totul alte baze și deși primul
    împeriu s-a prăbușit după `doar` 300 de ani odată cu dinastia Han, imediat tendințele
    centripete s-au pus în mișcare să-l reconstruiască (vedeți istoria din Trei Regate de Luo
    Guanzhong), ceea ce s-a și realizat după 400 de ani, după aceea procesul se repetă de mai
    multe ori, dar cu perioade intermediare semnificativ mai mici. Dovadă că acest imperiu
    există și astăzi, chiar sub o formă extinsă față de cel din antichitate. Imperiul Roman nu
    a fost refăcut niciodată, deși au fost multe încercări, venite din Bizanț, Franci, Germani, âcare chiar și-au și numit imperiile drept `romane` dar care erau de fapt nu erau decât state
    naționale extinse.

    Ceea ce este interesant este că aproape toate neamurile care au atacat Imperiul Roman au
    trecut prin Dacia și deci teritoriul României de azi. Chiar goții, provenind din Insula Gothland
    din Marea Baltică, au ocolit granițele imperiului și s-au stabilit in Dacia pentru o perioadă
    semnificativă de timp până au atacat Imperiul s-au au fost siliți de forțe externe `să se mute` acolo. De fapt nu în ultimul rând, în Dacia au fost și creștinați la Arianism. De fapt dacă
    mergeți în Roma veți observa că toate statuile reprezentând pe barbari, reprezintă de fapt
    daci, figuri reprezentate inițial pe `Columna lui Traian`. Astfel de sclupturi au fost răspandite
    și mai tărziu in reprezentările neo-clasice din Renascentism, prezente în special în Italia.

  14. pehash spune:

    Monoteismul populatiilor aflate ai pe teritoriul fostului imperiu roman schimba radical abordarea.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ciprian Ciucu


Ciprian Ciucu

Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Pol... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)