Home » Analize »Politica & Doctrine » Citesti:

Memorie și cultură comunitară la prezidențialele din noiembrie 2019 (II)

Dumitru Sandu decembrie 2, 2019 Analize, Politica & Doctrine
3 comentarii 2,423 Vizualizari

Dezvolt, în acest cadru, analiza votului de la prezidențiale din noiembrie 2019, din România, în continuarea abordării propuse într-un număr anterior din Contributors.ro (Sandu 2019). Pe teritoriul țării, Klaus Werner Johannis (KWJ) a câștigat cu un scor uriaș de 63%, cu 26% puncte procentuale mai mult decât contra-candidata sa Vasilica Viorica Dăncilă (VVD).

A mai contat profilul socio-cultural al comunităților locale în influențarea votului, în turul al doilea? Sau a fost vorba numai de un miraculos, dar neidentificat efect de campanie electorală? Sau a fost „o bulă emoțională” care a acționat ca un curent mirific pro-Johannis? Nu știm cum a fost cu astfel de factori conjuncturali sau de campanie electorală. Oricum măsurarea lor , dacă vrei să treci dincolo de obișnuitele speculații, pune probleme.

Ipoteza pe care o susținem este că sporul de noi voturi acumulate de KWJ în turul al doilea în țară a fost determinat , ca și votul de la primul tur, de mișcarea socială începută cu protestele împotriva ordonanței 13 din ianuarie-februarie 2017, continuată cu 10 auguste 2018 și 2019 . În plus, în favoarea aceleiași mișcări de responsabilizare socială a acționat și decuplarea semnificativă a agendei oficiale a puterii politice din perioada 2017-2019 de agenda publică reală. Proasta funcționare a instituțiilor publice , a celor de administrație publică în mod special, a fost sistematic trecută sub tăcere de multiplele guverne care s-au succedat sub semnul deciziilor voluntariste ale puterii majoritare din parlament. La acest context de nemulțumire socială este de adăugat și faptul că rudele și prietenii din țară ai celor din diaspora nu au putut accepta discriminarea negativă practicată la alegerile premergătoare celor din noiembrie anul acesta.

Deși mai greu de argumentat în contextul de analiză al acestui articol, este de menționat și faptul că toate nemulțumirile sociale anterior menționate s-au accentuat în condițiile în care nivelul general de aspirații, al tinerilor în special, este tot mai apropiat de cel european dat de un gen de ”transnaționalism social” (Mau, 2010). În acest context, nemulțumirile populației asociate în special cu nesatisfacerea cerințelor tacite sau explicite de responsabilizare instituțională, s-au accentuat.

Pornind de la aceste premise prezint, în primul rând, o imagine cartografică a diversității regionale a votului din cel de-al doilea tur de scrutin. Pentru a face inteligibilă diversitatea regională a voturilor, în secțiunea următoare, trec la identificarea surselor comunitare ale sporului de voturi la nivel local-comunitar pentru KWJ în turul al doilea al alegerilor. În cea de-a treia secțiune, compar factorii explicativi ai votului pentru VVD și KWJ la primul și la cel de-al doilea tur de scrutin prezidențial din 2019.

Modelul teoretic al analizei este orientat spre explicarea opțiunilor comunitare ale votului pentru KWJ și VVD și a sporului net al voturilor pentru cei doi candidați între cele două runde ale alegerilor din noiembrie 2019. Factorii explicativi, și pentru opțiunile de vot și pentru dinamica lor comunitară între cele două tururi, țin de memoria socială a votului la prezidențiale (2014 și 10 noiembrie 2019), atragerea voturilor de pondere secundară din turul I de către cei doi candidați care au intrat în turul al doilea, dezvoltarea și modernizarea localităților, experiența de migrație a comunităților de referință, contextul urban-regional al localității și compoziția etnic-religioasă a populației. Ambele tabele, din anexă și din cuprinsul materialului, prezintă clar gruparea indicatorilor de măsurare utilizați în legătură cu conceptele la care se referă.

Ca și primul material de analiză anunțat prin titlul articolului și acesta este bazat numai pe date la nivel de comună sau oraș. Pentru a evita orice confuzie, menționez că și constatările și interpretările asociate analizei au în vedere, strict, fenomene comunitare. Nu transfer în niciun fel interpretări de nivel comunitar agregat asupra relațiilor la nivel individual. Transferuri de acest gen, nepermise sub aspect științific poartă numele de ”eroare ecologică” (Hox et al, 2017). Reconstituirea contextului comunitar al votului în acest cadru este menită să specifice condiționările comunitar-regionale ale opțiunilor de vot la nivel agregat de comună sau oraș.

Diversitatea regională a votului în cel de-al doilea tur de scrutin

O hartă a votului din 24 noiembrie cu numai două categorii de județe, cu procente dominante pentru unul sau altul dintre finaliști este corectă. Nu ajută însă prea mult pentru că trece sub tăcere faptul că chiar între județele în care pondere votului pro Johannis este dominantă se disting grupări consistent diferite (vezi figura 1). Numai în trei județe puternic dezvoltate din Transilvania (în sens larg), KWJ a obținut peste trei sferturi din voturi. Este vorba de Sibiu, Timiș și Cluj. Restul județelor din Transilvania, cu excepțiile Bihor și Hunedoara, au înregistrat numai între 68-74% voturi favorabile lui KWJ. Din Vechiul Regat, numai București-Ilfov și Constanța se înscriu în aceeași grupare.

Figura 1.Ponderea voturilor pentru cei doi candidați la alegerile prezidențiale din turul al doilea, noiembrie 2019

Sursa de date: Biroul Electoral Central. Limitele de interval de grupare au fost stabilite în funcție de ”punctele de ruptură naturale” (natural breaking points) în cadrul seriei de date județene.

Oltenia și Muntenia sunt dominate de județe în care VVD are fie 52-59% din voturi, fie 43-50%. Numai Prahova și Tulcea ies din acest model al Sudului și intră în categoria specifică Moldovei cu voturi pro-Johannis de 59-66%. Deși dominația votului în favoarea lui Johannis este evidentă la nivelul țării, marile regiuni istorice își mențin specificitatea: vot covârșitor pro-Johannis în Transilvania, continuarea unei susțineri semnificative pentru Viorica Dăncilă în sud, vot apropiat de medie dar favorabil lui KWJ în Moldova. Schimbarea majoră este că tradiționalismul cu vot de dreapta în Transilvania și vot de stânga în Vechiul Regat nu mai este relevant. Votul de dreapta sau de centru-dreapta sau apropiat de acesta a trecut Carpații în Vechiul Regat. Puțin probabil să fie numai o schimbare de moment. Factorii pe care i-am menționat în deschiderea analizei sunt cei care fac inteligibilă schimbarea.

Desigur, analiza la nivel regional poate fi înșelătoare. În interiorul aceluiași județ se află localități foarte diferite. Cultura votului, cea care constituie interesul major al acestei analize, merge pe unități teritoriale bine structurate, relativ omogene precum comunele și orașele. Dacă a fost o schimbare clară a votului în turul al doilea al prezidențialelor din acest an, asociată culturii, atunci, la acest nivel ar trebui să o identificăm. Este ceea ce vom face în continuare prin referire la ”noile voturi” în sensul de voturi pe care localitățile le-au înregistrat , în plus față de primul tur al alegerilor, pentru fiecare dintre cei doi candidați în alegerile analizate.

Cultura locală a noilor voturi

Pentru fiecare dintre localitățile în care s-a votat, am construit doi indicatori care măsoară noile voturi din turul al doilea. Fiecare dintre ele măsoară rata noilor voturi în favoarea unui anume candidat în turul al doilea, comparativ cu primul tur. Fără a mai intra în detalii tehnice, voi prezenta în continuare interpretarea rezultatelor analizei din anexă.

Sporul de voturi între primul și cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2019 nu s-a produs în legătură cu o memorie socială a votului din 2014.

Contează, în primul rând compoziția populației. Comunitățile cu mulți tineri, din localități apropiate de orașele mari sau de dimensiune medie, au o contribuție esențială la sporul de voturi în turul al doilea pentru KWJ. Contrastul față de determinanții pentru votul VVD este clar. În acest al doilea caz , susținerea pentru noile voturi vine din partea populației din localitățile izolate, depărtate de orașele mari și relativ sărace. Vârsta medie din localitate în cazul sporului de voturi pentru VVD nu mai contează semnificativ.

Tipul de oraș de rezidență are o influență puternică în ecuația votului. Locuirea în orașele mari a descurajat sporul de voturi în favoarea VVD dar nu a avut un impact semnificativ pentru sporul de voturi acordate lui KWJ. Pentru Viorica Dăncilă sporul de voturi, atât cât a fost, a venit în special din orașele mici. Aceasta este categoria de orașe în care Klaus Johannis a pierdut voturi în turul al doilea.

Experiența de migrație a populației din localitatea de referință pierde clar din importanță în determinarea sporului de voturi în turul al doilea. Pare să fie prezentă numai în cazul VVD pentru care o experiență ridicată de migrație în străinătate a populației locale ( prin cei plecați, prin cei reveniți sau prin rudele de acasă ale celor plecați) are ca efect pierderea de voturi în turul al doilea.

Numai în cazul lui KWJ s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de voturi pentru cazul localităților cu pondere mare de etnici maghiari.

Regiunile urbane au continuat să aibă un rol semnificativ în condiționarea sporului de voturi între cele două tururi. Clujul și Constanța au funcționat ca regiuni urbane de facilitare a sporului de voturi pro KWJ iar Bucureștiul și Timișoara au facilitat voturile pro VVD.

Votanții lui Dan Barna, din primul tur, par să fi mers în principal spre KWJ. În schimb votanții pentru Mircea Diaconu, Theodor Paleologu și ceilalți candidați cu ponderi relativ reduse de voturi câștigate în primul tur se pare ca s-au orientat, în turul al doilea, către ambii candidați rămași în cursă. Susținătorii lui Mircea Diaconu au mers mai mult spre VVD iar cei ai lui Theodor Paleologu spre KWJ (vezi constatările la nivel individual din IRES 2019a).

Până acum am urmărit rolul profilului cultural al comunității în determinarea schimbărilor de intensitate a participării electorale specifice, pe candidați, între cele două tururi. În continuare vom încerca să determinăm stabilitatea/schimbarea în condiționările culturale ale votului comunitar . În acest sens vom dezvolta comparații multiple între primul și cel de-al doilea tur al alegerilor pentru fiecare dintre candidați. Pentru a realiza acest obiectiv am folosit exact același model de analiză aplicat pe patru tipuri de situații (Tabelul 1).

Schimbarea contextului cultural comunitar între cele două tururi de vot

Memoria comunitară a votului pro Victor Ponta, de la prezidențialele din 2014, a rămas semnificativă în ambele tururi ale alegerilor din 2019 pentru candidata VVD. Localitățile în care s-a votat mult în favoarea lui Victor Ponta în 2014 au susținut-o, în bună măsură, și pe Viorica Dăncilă în noiembrie 2019. Klaus Johannis , candidatul la prezidențialele din 2019 a câștigat mai puține voturi în comunitățile care votaseră pentru Victor Ponta în 2014 dar mai multe acolo unde fusese el însuși susținut în 2014. Impactul memoriei comunitare a votului din 2014 asupra celui din 2019 a fost mai puternic pentru VVD decât pentru KWJ. Ar putea fi o consecință a faptului că votul pro VVD a fost vot de partid în mult mai mare măsură decât în cazul lui KWJ (IRES, 2019b) .

Tineretul orașelor mari și mijlocii a contribuit masiv la votul în favoarea lui KWJ în special în turul al doilea din 2019. Prin contrast, vârstnicii din orașele mici au susținut în special voturile favorabile VVD în primul tur al alegerilor din 2019.

Efectul distanței, al apropieri sau izolării față de marile orașe, s-a menținut constant semnificativ. Sistematic, în ambele tururi ale prezidențialelor, populația din localitățile apropiate de marile orașe ale țării a votat în favoarea lui KWJ. În oglindă, stilul de vot favorabil VVD a fost practicat în special în localitățile izolate, depărtate de marile orașe.

Tabel 1. Predicția voturilor pentru KWJ și VVD în tururile I și II ale alegerilor prezidențiale din 2019

Sursa de date: Rezultate de vot de la Biroul Electoral Central și date INS. Variabilele dependente sunt transformări logaritmice (ln). Detalii referitoare la indicatorii componenți ai indicelui dezvoltării umane locale (stoc de educație, capital material, vârsta medie) vezi în Heroiu et al., 2014, anexa IX. Detalii asupra indicilor de modernitate locală sunt disponibile în Sandu 2015. Bazele de date folosite pentru dezvoltarea umană locală și modernitatea locală sunt disponibile aici. Fiecare coloană de date din tabel prezintă câte un model de regresie multiplă de tip OLS (prin metoda celor mai mici pătrate). Nivelurile de semnificație ale coeficienților de regresie parțială nestandardizați sunt semnificate prin numărul de asteriscuri: * 0.05, ** 0.01, *** 0.001. Toți coeficienții statistic semnificativi sunt marcați și prin umbrire. Rulare în STATA cu opțiunea cluster pentru controlarea interdependenței între unitățile teritoriale din același județ. . Din analiză lipsesc comunitățile foarte mci pentru care nu am putut calcula anumiți indici.

Experiența comunitară de migrație în străinătate fie directă, prin migranții de revenire, fie indirectă, prin rude, prieteni aflați în străinătate, a favorizat votul pro KWJ mai ales în turul al doilea al prezidențialelor. Aceeași experiență a descurajat voturile în favoarea VVD în ambele tururi. Modelul de vot comunitar dependent de profilul de migrație al localității s-a impus, probabil, în cazul KWJ nu numai prin cultură comunitară asociată experiențelor de migrație. Este probabil că o comunicare directă, telefonică sau mail între cei plecați și cei de acasă, la votul din 24 noiembrie 2019 a favorizat votul pro-Johannis din comunitățile din țară cu mare experiență de migrație.

Profilul etnic al comunităților locale a contat și el în ecuația votului. La primul tur de scrutin, comunitățile cu pondere mare de etnici maghiari care au votat, foarte probabil, în favoarea lui Kelemen Hunor, au dat voturi puține și pentru KWJ și pentru VVD. Tendința a fost similară, pentru KWJ și în turul al doilea , în comunitățile respective. Ambii candidați au primit voturi mai mari de la comunitățile cu mulți romi numai în primul tur al alegerilor.

O susținere semnificativă a primit KWJ în comunitățile cu pondere mare de populație de confesiune diferită de cea creștin-ortodoxă, în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din 2019.

Concluzii și discuție

Cultura comunitară a influențat decisiv atât ponderea voturilor cât și sporul de voturi pentru fiecare dintre cei doi candidați de la turul al doilea comparativ cu primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019. Localitățile cu pondere mare a tinerilor, apropiate de orașele mari și cu indici de valoare ridicată de modernitate au fost cele care au adus cel mai mare spor de voturi în favoarea lui KWJ, în turul final al alegerilor. Constatarea trimite la formularea ipotezei interpretative a unei conversii în voturi pro-Johannis a nemulțumirilor populației exprimate în mișcările sociale de tip anti-ordonanța 13 din 2017 sau pro-diaspora din 2018 și 2019. La fel poate fi interpretată și conversia voturilor pro-USR din primul tur al alegerilor în voturi pentru KWJ în turul final al alegerilor din 2019.

Efectele votului din 2014 au fost mai puternice în a determina intensitatea votului local la turul I din 2019 și mai ales pentru candidata Viorica Dăncilă. În cazul respectiv a fost vorba de o memorie a votului de partid pro PSD-Victor Ponta la alegerile din 2014.

Experiența de migrație, directă sau indirectă, de la nivelul comunelor și orașelor s-a dovedit a fi un factor semnificativ, important, în ecuația votului în ambele tururi ale alegerilor prezidențiale din noiembrie 2019. Localitățile cu multe peroane plecate în sau revenite din străinătate au votat, mai ales în turul al doilea, în favoarea lui KWJ. Același tip de experiență comunitară a fost clar defavorabil votului pentru VVD. Cum voturile pentru VVD au fost , în bună măsură, și ca voturi pentru partidul pe care aceasta l-a reprezentat în alegeri (IRES 2019b), rezultă că și la prezidențialele din 2019 s-a consolidat ruptura dintre PSD și diaspora sau ”proiecția din țară a diasporei” (rude și prieteni de aici ai celor plecați în străinătate sau reveniți din străinătate).

Cu date mai bogate ar fi de testat ipoteza unor schimbări electorale în România ultimilor ani ca urmare a două procese sociale majore. Este vorba , în primul rând de ridicarea nivelului mediu de aspirații ale tinerilor din România tot mai aproape de cel al mediei pentru tineretul european. Contactele multiple prin migrație , spațiul virtual, călătorii , deplasări profesionale etc., duc ,inevitabil, la un rezultat de acest gen. Este motivul pentru care tineretul vrea ”o țară ca afară” nu numai ocupațional ci și prin calitatea serviciilor publice, a mediului instituțional. În al doilea rând este de menționat un foarte probabil proces de sporire a ponderii clasei de mijloc cu puternice efecte de căutarea a unei noi clase politice care să o reprezinte adecvat.

Anexa

Tabelul A1

Sursa de date: Rezultate de vot de la Biroul Electoral Central și date INS. Variabilele dependente sunt transformări logaritmice (ln). Detalii referitoare la indicatorii componenți ai indicelui dezvoltării umane locale (stoc de educație, capital material, vârsta medie) vezi în Heroiu et al., 2014, anexa IX. Detalii asupra indicilor de modernitate locală sunt disponibile în Sandu 2015. Bazele de date folosite pentru dezvoltarea umană locală și modernitatea locală sunt disponibile aici.Fiecare coloană de date din tabel prezintă câte un model de regresie multiplă de tip OLS (prin metoda celor mai mici pătrate). Nivelurile de semnificație ale coeficienților de regresie parțială nestandardizați sunt semnificate prin numărul de asteriscuri: * 0.05, ** 0.01, *** 0.001 și prin bold pentru 0.10. Toți coeficienții statistic semnificativi sunt marcați și prin umbrire. Rulare în STATA. Din analiză lipsesc comunitățile foarte mci pentru care nu am putut calcula anumiți indici.

Referințe bibliografice

Hox, J. J., Moerbeek, M., & Van de Schoot, R. (2017). Multilevel analysis: Techniques and applications. Routledge.

Ionescu-Heroiu, M., Burduja, S., Sandu, D. et.al. (2014). Competitive cities. Reshaping economic geograpgy of Romania. World Bank.

IRES, (2019a). EXIT POLL – ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019, TURUL II. Consultat 1.12.2019.

IRES, (2019b). ORA 22. EXIT POLL ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019, TURUL II. Consultat 1.12.2019.

Mau, S. (2010). Social transnationalism : lifeworlds beyond the nation-state. London ; New York: Routledge.

Sandu, D. (2014). Lumile de acasă ale diasporelor românești de astăzi. Contributors. ro, 25.

Sandu, D. (2015). Modernising regional Romania by migration. Paper presented at the Social remittances and social change in Central Europe, Warsaw.

Sandu, D. (2017a). Rădăcini comunitare ale votului din decembrie 2016, Contributors.ro, 13 ianuarie.

Sandu, D. (2017b). Destination Selection Among Romanian Migrants in Times of Crisis: an Origin Integrated Approach 1. Romanian Journal of Population Studies, 11(2), 145-191.

Sandu, D. (2019). Memorie și cultură comunitară la prezidențialele din noiembrie 2019 (I).Contributors.ro, 21 noiembrie

Note

1 .Rata noilor voturi pro KWJ în turul al doilea a fost construită prin raportarea sporului de voturi în favoarea acestuia, în turul al doilea, comparativ cu primul tur, raportată la total voturi valabil exprimare în respectiva rundă în localitate, înmulțind rezultatul raportării cu 1000. Este o rată a noilor voturi pentru candidatul respectiv. Similar, am calculat și pentru VVD. Aceste două variabile, după logaritmare, au fost folosite ca variabile dependente în două modele de regresieprezentate în anexa A1.

  • Citeste prima parte a a articolului aici

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Principiul spune:

    Voturi favorabile lui K.J
    voturi simpatizanti clar K.J..
    voturile din diaspora (cuprind si prima categorie )
    voturile ce au cuprins categorii de persoane ce au ascultat sfaturile celor din diaspora si au votat JOHANNIS
    Parte din voturile PMP, USR-PLUS – DIACONU ce au simpatizat presedintele , ceilalti nu au fost votanti V.D. (chiar daca au votat )ci mai degraba nonsimpatizanti K.J.
    Voturi directe catre V.D. au fost mult mai putine ,undeva la nivelul votantilor PSD 20 de procente.

  2. Mihail Dumache spune:

    Iată cât de importante sunt studiile sociologice științifice!
    În particular am urmărit impactul grupurilor de pe rețelele sociale conturate între cele două tururi, a căror membri se simțeau ”lezați” de minusul democratic al neacceptării de către KJ a unei dezbateri cu contracandidata sa VVD și forfoteau ”conspirând” democratic în a-și anula votul în al doilea tur.
    Între noi fie vorba, soluția aleasă de votanți nu mi se pare prea inteligentă, în contextul în care trebuia să alegem în termeni ideologici clari și nu să-i lăsăm pe alții să decidă pur emoțional sau interesați (Apropos, știți că în toate pușcăriile din România votul a fost qvasitotal VVD? Sau că unica localitate din Ilfov în care a câștigat VVD a fost Jilava?).
    Revenind, cei care și-au anulat votul în cel de-al doilea tur au fost în număr de 178.509, mai mulți ca în 2014 (166111) și au reprezentat proporțional mai mult (1,78% față de 1,41%) din totalul electorilor, dar nu atât de mult încât să atragă atenția opiniei publice. Totuși, merită evidențiat acest aspect în contextul viitoarelor alegeri. Președintele, guvernul, PNL trebuie să fie atenți în a nu depăși frontierele democratice și a nu-i îndepărta pe cei care vor mai multă democrație.

    • Dumitru Sandu Dumitru Sandu spune:

      Multumesc pentru comentariu.Nu stiam exemplele pe care le dati, de `vot extrem`. Ar merita, sociologic vorbind, sa vedem cum este cu voturile la extrema, de o parte sau de alta, precum si cu cele de relativa egalitate a optiunilor KWJ-VVD. Pentru cei care au resurse si interes pentru studii de caz , mentionez puncte de pornire. Primele 10 unitati administrativ tertitoriale cu vot maxim in favoarea lui KWJ (peste 90%) sunt din opt din judetul Sibiu – Orlat, Cristian, Gura Raului, Jina, Slimnic, Racovita, Rosia si Rasinari – si doua din Alba – Sugag si Cenade. Tabloul fruntaselor pro VVD, cu voturi favorabile de 80%+ sunt Raca (AG), Magura (OT), Stejaru , Contesti, Gratia si Zambreasca (TR) , Toporu (GR), Seaca de Padure (DJ), Buesti (IL), si Jiana (MH). Similar pot fi identificate si UAT-urile de controversa maxima. Care dintre factorii mentionati ai votului au contat mai mult pentru fiecare dintre ele ? Dar alti factori, mai greu de masurat cantitativ dar identificabili prin cercetare sociala comunitara, au actionat? In pregatirea materialului am construit o tipologie a votului la primul tur (KWJ, VD, KH, vot de controversa, vot de diversitate). Pare sa fie pe deplin relevanta si pentru votul din turul al doilea.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dumitru Sandu


Dumitru Sandu

Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la m... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)