vineri, aprilie 26, 2024

Mineriada din 13-15 iunie si fundamentele morale ale revolutiilor democratice

In iunie 1990, minerii au venit la Bucuresti pentru a anihila pluralismul si a impune „ordinea” de tip Iliescu. Acest personaj a fost si ramane principalul promotor al amneziei in spatiul politic romanesc. Partidele democratice, presa neinregimentata (in primul rand „Romania Libera” si „22”) si societatea civila cereau o Romanie eliberata de cosmarul comunist, o Romanie cinstita, capabila sa distinga intre victime si calai. Fundamentul moral al Revolutiei din decembrie 1989 a fost, mai presus de orice, respingerea minciunii totalitare. Minerii au fost adusi pentru a o restaura. In iunie 1990, regimul Iliescu si-a probat natura liberticida.

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Vladimir_Tismaneanu-Mineriada_a_fost_-spontana-_precum_Congresul_PCR_0_271773395.html

Crimele impotriva umanitatii, precum cele comise la revolutie si in iunie 1990, nu sunt prescriptibile. Crimele comunismului nu pot fi separate de cele ale post-comunismului din Romania. Minerii, coordonati si manipulati de securistii lui Voican-Voiculescu si Magureanu, au fost instrumentele unor actiuni criminale. Responsabilii sunt cunoscuti, trebuie sa fie adusi in fata justitiei.

Imi exprim aici speranta ca IICCMER, indiferent de vanturile politice si asteptarile celor care detin azi parghiile puterii, nu va renunta la investigarea lor si la alcatuirea unui cat mai solid probatoriu. Daca nu IICCMER, atunci cine? Institutul Revolutiei condus de „eternul si fascinantul” Iliescu? Cand este vorba de adevar, nu trebuie sa existe tabuuri. Am mai spus-o, o spun din nou: A ierta nu inseamna a uita, dar a uita este de neiertat.

Ion Iliescu este astazi presedintele de onoare al principalei forte din coalitia guvernamentala. In decembrie 2006, Congresul PSD a condamnat in unanimitate actul de condamnare a comunismului. O facea cu doua saptamani inainte de sesiunea camerelor reunite ale Parlamentului unde Traian Basescu urma sa tina discursul oficial in calitate de sef al statului roman in care avea sa defineasca dictatura comunista drept ilegitima si criminala. Cu acea ocazie, PSD a dovedit ca refuza, indiferent de demagogia retorica, valorile reale ale stangii democratice, anti-totalitare, ca ramane legat, prin mii de fire vizibile si invizibile, de trecutul comunist. Clivajul dintre viziunile despre trecutul Romaniei era de fapt expresia clivajului dintre filosofiile privind viitorul tarii. Acest clivaj continua sa existe si explica in mare parte tensiunile politice actuale.

Niciodata, sub nicio forma, Ion Iliescu nu si-a exprimat regretul pentru actiunile barbare din 13-15 iunie. Cand l-am intrebat direct, in 2003, daca are asemenea regrete, mi-a raspuns ca minerii venisera pentru a salva democratia, pasamite amenintata de studenti si de intelectuali. Iliescu a conceput si concepe universul politic in termeni exclusivisti, inspirati de Lenin: Care pe care? Nu este greu sa identificam persistenta acestei forme mentale in comportamentul politic al celui care conduce acum PSD si guvernul Romaniei. Cei care preconizeaza reconcilierea, trebuie sa tina cont ca aceasta este de negandit in absenta caintei. Pentru a ierta, trebuie ca cineva sa ceara iertare, nu sa perpetueze minciuna si sa ranjeasca cinic.

Miercuri 13 iunie 2012 particip la o conferinta organizata aici in Washington, la American Enterprise Institute, pe o tema de ardenta actualitate. Vor vorbi politologi, istorici, jurnalisti, comentatori ai dinamicilor revolutionare ale ultimelor decenii. Voi examina relatia dintre democratie, memorie, cainta si adevar, despre necesitatea confruntarii cu trecutul traumatic in societatile post-autoritare, despre diferentele dintre ideocratiile de tip comunist si fascist si regimurile autoritare „clasice”, state politienesti, adeseori teroriste, nu insa si state ale propagandei in sens totalitar. Voi fi in acelasi panel cu Anne Applebaum, autoarea cartii „Gulagul. O istorie” aparuta anul trecut in traducere romaneasca la Humanitas. Teza mea este ca o democratie fara memorie este una subreda si extrem de vulnerabila.

Organizatorul conferintei este dr Leon Aron, unul dintre cei apreciati interpreti ai tendintelor politice si intelectuale din Rusia zilelor noastre. Luna aceasta, Yale University Press a publicat cartea sa „Roads to the Temple: Truth, Memory, Ideas, and Ideals in the Making of the Russian Revolution, 1987-1991”.

http://www.aei.org/events/2012/06/13/from-glasnost-to-the-arab-spring-the-moral-foundation-of-the-fight-for-freedom/

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. nu stiu care e procentul celor sub 35 de ani in Romania – dar ceilalti isi pot aminti foarte usor de 13-15 iunie ’90 si chiar trebuie s-o faca, afara de cazul ca-s cretini cu totii;
    nu dragilor, nu uitam si nu iertam. nu-i iertam chiar daca prin (foarte) absurd ei isi vor cere iertare. de fapt nu-si vor cere niciodata…
    sa-i ierte Doamne-Doamne daca gaseste potrivit!!

    ah, si nu-i urim deloc ci ii dispretuim profund, ca pe niste rebuturi ce sint. da, chiar FSN-ul e, de „dreapta” si de „stinga”;
    hai sictir!!!!

    • Eu imi amintesc ca in seara din 13 iunie am vazut elicoptere deasupra (veneam acasa de la Politehnica si tocmai treceam pasarela Basarab) si m-am gandit ca se intampla ceva asa ca am luat-o spre centru. Mi-amintesc ca am ajuns in spatiul dintre magazinul Victoria si palatul CEC – spatiu pe care s-a construit mai tarziu „Bucharest Financial Plaza”. Erau niste grupe de baieti in civil dar evident organizati aruncau cu sticle incendiare in cladirea care acum pe wikimapia e numita „Vama postei palace” si despre care am aflat ca adapostea arhivele securitatii. Baietii aveau navete cu sticle incendiare pregatite si pareau foarte concentrati pe ce faceau. Un ofiter a iesit la fereastra sa stropeasca cu un furtun – probabil ca sa arate ca incercau sa faca ceva impotriva incendiului. Apoi a venit un elicopter militar deasupra si a imprastiat gaze lacrimogene.

      Dupa parerea mea ce-am vazut a fost o actiune organizata pentru distrugerea arhivelor securitatii care devenisera incomode.

      Mi-ar placea sa aflu ca amintirea mea poate fi de folos unui scop democratic.

      Locul intamplarii:
      http://wikimapia.org/#lat=44.4327598&lon=26.0968028&z=17&l=0&m=b

  2. Mii si mii de aplauze domnule Tismaneanu!

    Sa NU uitam!

    NU uit cum nu am reusit sa ajung la Metroul din Piata Universitatii pentru ca minerii erau impinsi cu gaze lacrimogene dinspre Guvern catre Piata Universitatii.

    NU uit cum geamurile magazinelor din zona zaceau sparte asa cum au fost descrise in Procesul de la Timisoara – jurai ca cineva a asezat cioburile cu mana la baza ramei – este o lovitura de maiestru – cine o stie, o poate practica – sa faci un geam zandari in asa fel si fara sa te ranesti!

    NU uit cand m-am intors am gasit vanzatoarele de acele magazine plangandu-se de durere de cap. Cine stai la aceea ora care erau efectele gazelor lacrimogene pe care sarmanele au trebuit sa le inghita ca sa isi apere marfa care altfel ramane fara stapan intr-un magazin cu geamuri sparte…

    NU iut cand un cunoscut mi-a spus cum a fost ingatat pe mineri in Piata Universitatii – avea vina majora ca era mai inalt si parca mi-a spus ca purta nu stiu ce fel de geaca primita de cumnatul sau din Germania. Sansa sa a fost ca intre acei mineri – el insusi lucrase cu minerii din Valea Jiului – sa fie un cunoscut care le-a spus ca il cunoaste si ca poate sa garanteze ca este om serios…Asa a scapat de ei…

    NU uit cum minerii au calcat in picioare tot spatiul verde din fata Teatrului National ca sa poata sa se relaxeze…

    NU uit cand l-am vazut pe Petre Roman intrand in cladirea Universitatii unde stiam ca minerii devastasera colectia prof.Constantinescu…

    De ce toate acestea?
    Oare doar Cosma a fost responsabil pentru toate acestea?

    Este prea tarziu?
    NU cred, poate doar un artist lovit de comunisti precum este domnul Pintilie sa lase o amprenta:

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=HpqKf-yrTWA]

    si din strada, de atunci cu multumirile respective

    [youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Cbe3VSlAOTI]

    Numai bine!

    • Nu dragilor, nu trebuie sa uitam. Doar ca dl. prof. are o slabiciune pentru Iliescu, pe care il pomeneste cu orice ocazie.

      Apropos … nu cumva Domnul Presedinte Traian Basescu le-a pus la dispozitie minerilor trenuri pentru a veni in Bucuresti, in calitatea sa de atunci de ministru al transporturilor ? Poate spun prostii, va rog sa ma lamuriti domnule profesor.

      • Cat de des vi se solicita sa repetati aceasta minciuna? Nu v-ati plictist? Chair merita sa va pierdeti timpul astfel? In genere, insinuarile care incep cu „nu cumva” sunt reprobabile. Traian Basescu nu era ministrul transporturtilor in iunie 90. A fost numit ministru al transporturtilor in 1991. Probabil ca aveti datoria sa o faceti, poluind discutiile, de fiecare data cand se reaminteste faptul ca Ion Iliescu a fost autorul politic, legal si moral al mineriadei criminale din iunie 1990.

        • Sa n-o uitam pe cea din 1999.

          As fi putut foarte simplu sa va dau citate din Miron Cozma legate de activitatea Domnului Presedinte de atunci dar sunt convins ca veti ignora asa o sursa.

          Permiteti-mi insa sa va dau un citat din Neagu Djuvara. Necazul e ca face parte din USL, deci pentru dvs. nu va fi credibil prea tare banuiesc …

          ,,Iliescu trebuie judecat. Aceasta ar fi, după părerea domnului Juvara, măsura obligatorie şi enorm de folositoare în plan moral ca România să iasă din bârlogul lupilor comunişti care trag în continuare sforile. Sunt de acord, în principiu, cu această idee, dar nu o văd îndeajuns de reparatoare moral dacă ea nu include şi eşalonul doi al emanaţilor comunişti, care ne irosesc acum şansele, avându-l ca “şef de promoţie” pe neînfricatul de la Anvers Traian Băsescu, ministru al transporturilor, la mineriade, sub Iliescu.”

          http://www.conteledesaintgermain.ro/neagu-djuvara-despre-jos-basescu-masele-e-proaste/16-02-2012

          Cu bine si asteptam articolul din 13 iunie 2013.

  3. Ati fost demis abuziv de la ICCMER,
    Patapievici va fi si el demis din functia de director ICR printr-o procedura initiata de Ponta care rescrie pana si decizia lui Iliescu prin care presedintele numeste directorul ICR (o decize care dealtfel politizeaza complet cultura si o expune la ideologia partidului de guvernamant).
    DNA este atacat.
    Curtea Suprema de Justitie atacata!
    (suna foarte similar cu politicile lui Obama)

    In final citesc despre obsesia de a suspenda actualul presidente desi nu vad nicio legitimiate. Romania se indreapta spre dictatura in modul cel mai evident. Insa spre diferenta de momentul in care Romania a fost ocupata militar de Stalin (apropo de obsesia colonialista a unora) de data aceasta romanii par sa-si doreasca ei insisi dictatura. Cel putin cei din sudul si nord-estul Romaniei. Ce urmeaza: scoaterea Romaniei din UE? Pentru ca in acest ritm, cu imaginea Romaniei mizerabila (pe buna dreptate), nu vad altceva decat revenirea la dictatura comunista de care in acest moment sunt vinovati romanii!

    • domnule daniel;atunci cind numitzi vinovatzi,inseamna ca ii socotitzi astfel ptr ca nu corespund parerilor dvs.eu cred ca ei,ruminii care doresc comunismul!!(?)nu pot fi numitzi vinovatzi.
      in general acest site,corespunde orientarii mele,deci il citesc mai degajat,dar deshi unul zicea ca sintem multzi,eu cred domnilor ca n ar trebui sa ne pierdem simtzul realitatzii.romanica este o gresheala a istoriei.sigur asha ca ea mai sint in Europa,doar ca aci politica folosita e impotriva normalitatzii si asta ptr a desavirshi cishtigul din 1920.
      chiar am citit cum intr un sat din Mures,un participant la campania ptr primaria udmr,a fost luat la bataie in plina strada,ziua,nimeni nu a intrevenit.si asta dupa doua zile de la alegeri.bine,cishtigase ungurul,ha h a ha

      • Aveti dreptate o tendinta autoritarista din partea populatiei a existat mai tot timpul in Romania. Mineriadele sunt si ele o dovada in acest sens. Asta nu face decat sa confirme ceea ce incercam sa spun in comentariul precedent: in Romania exista foarte multe persoane cu inclinati spre dictatura ceea ce explica rasturnarile subite de situatie. Asta inseamna in acleasi timp ca nu am avut niciunul dintre noi parte de o educatie democratica formala, unii ne-am auto-educat pentru ca am vrut personal, altii nu. Sa presupunem insa ca articolele de genul celor scrise de Prof. Tismaneanu sau altele ar fi fost adunate intr-un manual de educatie civica si predate din timpul liceului (orice liceu) cred lucrurile ar fi stat mult mai bine. Insa lucrul acesta nu s-a intamplat asa ca lumea voteaza si reactioneza in functie de instinct…

  4. D-le Tismaneanu,sunt un cititor pasionat al comentariilor dumneavoastra.O intrebare am totusi…Cum credeti d-voastra ca poate sa se schimbe ceva in tara noastra cand toti cei ce sunt in diferite ,,functii” in majoritate sunt din esaloanele 2 si 3 ale pcr si utc.credeti ca toti acesti indivizi indoctrinati si crescuti in cea mai pura ideologie comunista vor ca Romania sa mearga in directia pe care o doreste majoritatea.eu sunt f.sceptic(in 90 eram f.optimist,l-am injurat pe brucan,oracolul din Damaroaia,cand a facut acea afirmatie precum ca romanilor le va trebui 20 de ani ca sa ajunga sa schimbe ceva in Romania) ca in urmatorii ani in Romania lucrurile se vor indrepta in directia buna.observ ca situatia actuala se strica intr-un ritm accelerat,ca democratia este in PERICOL si ca majoritatea ne complacem in situatia asta periculoasa fara sa luam nici cea mai mica atitudine de impotrivire.in afara de a comenta pe site-uri si bloguri…NIMIC.Se intampla la fel ca inainte de 89 cand atitudine se lua la Europa Libera,iar in tara opozitia contra regimului era ca si insignifianta.Cu atati activisti pcr si utc imprastiati in toate partidele(unii de-a dreptul hilari declarandu-se liberali,vezi marga si altii)nu cred ca ilici ion iliescu va fi condamnat in viata.Post mortem,poate….

  5. ok partial de acord…
    singurul lucru care il am de spun este ca NU comunismul este vinovat si ce ce au practicat comunismul. nu doctrinele lui marx au fost de vina pentru crimele din 89-90, la fel cum nu coranul/biblia sunt de vina pentru cei ce omoara in numele ei.

    inafara de asta am de spus un singur lucru: comunistii inca sunt la putere. daca nu erau, erau de mult pedepsiti vinovatii din 90 si se stia ce s-a intampla in 89 fara sa moara toti cei impricati in conditii suspecte.

  6. Este interesant de urmarita atitudinea diverselor persoane fata de miscarea din Piata Universitatii din 1990 inainte si dupa mineriada.

    Astfel, au fost romani prezenti in Piata inainte de iunie (de pilda – Gabriel Liiceanu sau Alexandru Paler), dar si romani care initial au dovedit reticenta de participare (Andrei Plesu, Mircea DInescu) condamnand totusi vehement aducerea minerilor in Bucuresti. Au fost si romani (stalinisti) incremeniti in proiect, care au condamnat Piata inainte si dupa mineri, din varii motive, ba chiar au contribuit esential la aducerea minerilor. Cel mai important si principalul vinovat de ceea ce s-a intamplat a fost si este Ion Iliescu. In 1990 Iliescu avea multi aliati, printre care si actualul presedinte Basescu, avand o pozitie cheie inca de pe atunci in ministerul transporturilor si punand – pare-se – la dispozitie garnituri de tren pentru aducerea minerilor la Bucuresti. Nu l-am auzit pe Basescu sa condamne activ mineriada in 1990. I-a venit s-o condamne mult mai tarziu, atunci cand dadea bine la public, la pachet cu condamnarea comunismului. Imi place consecventa acestui personaj… consecventa intru manipulare.

  7. Felicitari pentru aducerile aminte d-le Tismaneanu.Oamenii nu ar trebui,sa uite pentru a nu mai permite asa ceva.Nu stiu daca ingrijorarile mele au legatura cu sirul de mineriade si de aceea ,va rog pe dvs si pe cititori ,sa ma scuze.oprobiul lumii pentru mineriadele din 90-91 nu a fost de ajuns si in 1999,i-au facut o mineriada pres.Constantinescu pe langa batjocura si inscenarile aproape zilnice.Cu ce a suparat,a fost dictator,a vorbit dur necivilizat ,ce a promovat ?Nu stiu altceva decat de apropierea deschisa de NATO,UE,SUA,rezultata cu tratatul de asociere la UE.Pe pres.Constantinescu l-au terminat definitiv.Am incercat,sa gasesc o explicatie a evenimentelor recente,mai precis pornind de la motivele din motiunea de cenzura ,afirmatiile ministrului de externe,cum ca suspendarea presedintelui va descatusa energii noi si schimbari in politica externa,asa zisa controversa constitutionala de reprezentare,declaratia parlamentului de limitare a progativelor presedintelui in politica externa,ocolirea CCR si a constitutiei in vederea pregatirii suspendarii,fara control constitutional etcToate aceste lucruri grave ,care risca ,sa atraga cel putin critici internationale,pentru abateri de la principii democratice,doar pentru jucaria unei persoane?
    Nu cred.Sunt oameni pregatiti in USL,care ar putea sa faca lucrurile legal,constitutional si democratic.De ce risca?De ce este atat de urgent?Doar pentru scaunul jucarie, al unei persoane?Ce supara asa de tare in politica externa a Romaniei incat,presedintele trebuie izolat si anihilat cat mai repede?Aparent aceasta nu este in interesul lui Ponta.Ce trebuie ,sa sustina ,sau nu ,Ponta la Bruxelles?Avem o mineriada soft acum?Cu stima!

  8. Eu nu am vazut miscarile de respingere a votului din 20 mai 1990 diferite de
    lovitura de stat de acum, din 2012.
    Eu am fost si sunt partizan al unei singure forte: votul.
    In mediul meu se votase: Iliescu. Coada de la votarea de atunci, de la mine
    din sat nu am mai vazut-o atat de mare pana la referendumul din 2007 in
    Spania.
    Multi dintre pucistii de atunci ii regasim intre pucistii de azi dupa cum multi
    dintre „revolutionarii” de atunci ii regasim in aceeasi tabara cu pucistii.
    Ceea ce cerea Ponta, Antonescu si Ghise sa se intample acum, mai ales
    dupa decizia Curtii Constitutionale, acelasi lucru se intamplase deja in
    piata Universitatii.
    De la mine din sat participasera doi pierde-vara. De la mine din familie
    participase un inginer.
    Nu stiu pana la ce limita am fi rezistat acum, cei care am boicotat, sa ni se
    fi suit in cap cei care-si bat joc de vot, dar atunci una din comunitatile care
    votasera in masa cu iliescu au aratat pe limba lor ca nu accepta asta.
    Am trait in Bucuresti 8 ani. Pana la sfarsitul anului 88. Pretind ca il cunosteam
    cum putini bucuresteni il cunosteau.
    Miscarea din Piata Universitatii nu mai avea motive sa existe dupa ce s-a
    incheiat votul. A degenerat in chiar ceea ce era; in violenta si a pornit cu
    asta alte violente. Nici una din ele nu au avut legitimitate, dar minerii, din
    punctul meu de vedere au fost in situatie de „legitima aparare” (chiar daca
    ii zice „legitima” nu este agreata de justitie ca fiind „legitima”).
    Aceeasi care nu au fost de acord cu venirea minerilor in 1990 au fost insa
    de acord cand au venit in 1991 si au debarcat guvernul Roman.
    „Meandrele concretului”(expresie luata in deradere doar pentru ca a fost
    emisa de iliescu) a facut insa ca, iata, la puciul din 2012 roman sa se
    regaseasca in aceeasi barca cu Iliescu dar si intr-o aceeasi barca cu
    dusmanul lor comun de atunci, fostul rege mihai (care nu a scos nici
    un cuvant pe perioada loviturii de stat de acum, din 2012).
    „Meandrele concretului” a facut ca foarte multi sa loveasca in Basescu
    pana cand a cazut, iar dupa ce a cazut nu mai stiau cum sa faca sa-l
    repuna pe picioare. Ma gandesc spre ex la domnul Plesu ( eu am
    mancat Dilema pe paine de la aparitie si pana acum cand a trebuit sa
    ma opresc din cauza banilor). Dar nu a lucrat cu sarg la taierea crengii
    pe care statea doar domnul Plesu ci cam toata media.
    In viata este ca in alpinism. Nu e admis sa darami inante de a te asigura
    ca ti-ai asigurat inaintarea.
    In opinia mea „piata Universitatii” atunci era tot atat de retro – grada ca
    „pucistii 2012”. Vizau obiective diferte dar principiul comun este ca
    obiectivele ce le vizau se gaseau situate inapoia lor si nu inaintea lor.
    Primii vizau reintoarcerea la monarhia de dinaintea lui 47 iar secunzii
    vizau reintoarcerea la monarhia de dinainte de 89.
    Cum am mai spus in cate ocazii am avut, nici o alta stare sociala in afara
    „democratiei” nu este „democratie”. Nici comunismul, nici monarhia, nici
    feudalismul, nici sclavagismul nu sunt „democratie” dar in toate poti gasi
    cantitati mai mici sau mai mari din „produsul” asta.
    In teorie toata lumea a cautat sa ajunga la „democratie”. Teoria comunista
    chiar la asta vroia sa ajunga dar calea de urmat nu era aceea ci cea pe
    care a urcat SUA.
    Democratia nu se poate impune nedemocratic, iar miscarea din piata
    Universitatii din 90, cea de dupa alegeri nu a fost cu nimic democratica.
    Eu raman la parerea mea, aceea ca interventia (nelegitimitate contra
    nelegitimitate, amandoua condamnabile dar una „cauza” iar alta „efect”)
    a salvat Romania de atunci de la razboi civil, la fel cum a facut-o
    interventia de acum a UE si a SUA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. În curând îi va apare la editura Humanitas un nou volum cu titlul „Aventura ideilor”. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro