Home » Politica & Doctrine »Societate/Life » Citesti:

Nevoia politicianului de pensie specială

Iovan Drehe aprilie 17, 2015 Politica & Doctrine, Societate/Life
33 comentarii 1,484 Vizualizari

Voi începe acest text insistând asupra următorului aspect: nimeni nu ar trebui să aibă dreptul să beneficieze de pensii (sau orice alte venituri) speciale din partea statului decât în măsura în care există un motiv întemeiat: handicap, o meserie care implică un grad ridicat de risc sau epuizare fizică etc. După câte știu eu, simpla cupiditate (sau lăcomie de bani) nu este un handicap. Dacă ar fi, cel puțin 255 de persoane ar trebui să fie compătimite, înțelese, și eliberate din funcție pentru ca împovărătoarele îndatoriri pe care le au să fie îndeplinite de oameni care mai pot să se gândească și la altceva (sau altcineva). De asemenea, nu am văzut până acum pe nimeni trudind în parlament, nu am văzut pe nimeni leșinând de epuizare. Și nici nu i-am văzut pe aleși lucrând într-un mediu ostil, constant pândiți de pericol, amenințați, terifiați de moarte sau alte anihilări fizice ori psihice. Și putem continua, dar să trecem…

În vremurile democrației ateniene din antichitate, statul obișnuia să-i răsplătească pe cei mai buni din cetate. Cei avuți în vedere erau de obicei atleții câștigători de lauri la Jocurile Olimpice. Aceștia urmau să fie întreținuți pe cheltuiala statului în ceea ce se numea Prytaneu. Și aceasta era o instituție serioasă, care nu putea fi luată în râs. De pildă, Socrate a aflat acest lucru pe propria-i piele atunci când a propus, după ce atenienii l-au găsit vinovat de impietate, să fie „pedepsit” cu privilegiul de a fi hrănit în Prytaneu. Atenienii, neavând simțul umorului la ei, nu au apreciat această sfidare și l-au condamnat la moarte. Cei care au ajuns în Prytaneu nu erau acolo fiindcă se propuseseră sau votaseră singuri. Au ajuns acolo pentru că cetățenii îi considerau a fi cei mai buni și astfel își bine-meritau acel loc.

Președintele Klaus Iohannis a considerat că de asemenea pensii ar trebui să beneficieze oamenii de cultură. În mod justificat, cred eu, s-au ridicat voci care au întrebat: de ce doar oamenii de cultura? de ce nu și sportivii de performanță? sau pompierii ori medicii? sau profesorii? ș.a. Există ceva special în oamenii de cultură? Posibil. La fel cum există ceva special în parlamentari. Aceștia din urmă pot fi accidental (în general, nu neapărat via pușcărie) și oameni de cultură. Și atunci nu va fi nici o problemă să se voteze pensii speciale pentru toată lumea. Doar așa ne putem trezi cu unii politicieni fericiți fiindcă vor lua și pensia specială de parlamentar și pensia specială de om de cultură, plus alte câteva, doar sunt mai multilaterali de felul lor. Fericire mare și încă o dovadă că nimeni nu ajunge politician accidental.

Nu zic că nu trebuie să existe un mod de a-i recompensa „pe cei mai buni dintre noi”, dar acesta să fie aplicat doar în cazul celor care într-adevăr sunt cei mai buni în sfera lor de activitate. Sunt curios: în ce mod sunt cei din parlament sau din guvern cei mai buni, prin ce activități? Dacă e vorba de menținerea vieții oamenilor de cultură într-o stare jalnică și parazitată de diverși și diverse instituții, da!, sunt cei mai buni. Dacă e să vorbim despre menținerea veniturilor cadrelor didactice la nivele scăzute și conservarea condițiilor mizere din educație, atunci desigur, da!, sunt cei mai buni. Dacă e să ne referim la menținerea cercetării de vreo trei ani încoace în epoca de piatră, desigur!, sunt cei mai buni. Dacă e să vorbim de folosirea grețoasă a sportivilor de performanță pentru îmbunătățirea propriei imagini politice, iar apoi uitarea lor după ce nu le mai sunt de folos, clar!, sunt cei mai buni. Dacă e să vorbim de activitatea de încurajare a medicilor de a pleca din țară prin bătaia de joc din sistemul de sănătate și despre preferința de a apela la tratament în străinătate în cazul în care îi vizitează vreo boală și nu la cel distrus de ei, evident!, sunt cei mai buni. Și exemplele pot continua. Covârșiți de atâtea dovezi de excelență trebuie să ne întrebăm cu toții: Și atunci cum să nu fie ei răsplătiți?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "33 comments" on this Article:

  1. florin spune:

    Sa incurajam politicienii sa desfiinteze toate “specialele” astea; oamenii sunt egali in fata legii. Atunci sa faca si legi egale. Daca de-a lungul vietii contribui la fondul de pensii cu x lei, primesti y lei pensia; indiferent din ce activitati au provenit cei x lei. De ce ar conta munca facuta pentru salariul primitl? Poate ai fost primar, maturator de strada, actor, femeie de servici, muncitor necalificat, sportiv profesionist, vanzator, avocat, judecator, medic etc… Ce importanta are ? Specialele astea nu faca decat sa micsoreze pensia nespecialilor.
    Am mai auzit recent de o lege/ordonanta pentru limitarea platilor in numerar; dar nu se aplica si statului; firmele sunt obligate sa te lase sa platesti cu cardul, dar, cand mergi la anaf sau alte institutii publice, trebuie sa mergi cu plasa cu numerar.
    Egalitatea sa fie si pentru catei, nu doar pentru cei mari. Jos cu exceptiile!

  2. pehash spune:

    Cred ca o cauza a acestor propuneri absurde este modul in care toate taxele si impozitele colectate de stat se amesteca intr-un cos comun si nimeni nu mai tine cont de sursa venitului si destinatia propusa initial. Daca sistemul legislativ i-ar obliga pe cei care au semnat legea sa scrie negru pe alb care este impactul acestor cheltuieli si ce surse de venit vor fi modificate pentru a compensa, le-ar fi mult mai greu sa semneze asemenea bazaconii.

  3. Mihai Maci Mihai Maci spune:

    Ceea ce mi se pare interesant este faptul ca niciodata, la aceste discutii despre felul in care o parte a societatii isi autoacorda privilegii, nimeni din cealalta parte n-a pus problema invers: de ce sa nu dam pentru parlamentari (ministri, membrii AGA-urilor, etc) o lege a raspunderii exceptionale prin care – in caz de condamnare penala – omului sa i se impuna obligatia de a sta in puscarie cate patru ani pentru fiecare an dat de judecator? Patru ani la fiecare an de sentinta – pentru parlamentari, ca un apel la raspundere, in vremuri de criza. Cum credeti ca ar reactiona? Evident, ar sari si ar invoca egalitatea in drepturi, nedescriminarea, caracterul unic al legii, etc. Dar nu tot despre acestea e vorba si in cazul pensiilor autoacordate?
    Raman deschis tuturor celor care vor initia o petitie pentru a li statuta parlamentarilor (et esjudem farinae) cate patru ani executabili pentru fiecare an de condamnare (si fara eliberare conditionata).

    Mihai Maci

    • Stelian Ene Stelian Ene spune:

      Realizați desigur că raționamentul nu e reversibil, că a oferi și a pretinde sunt lucruri fundamental diferite. Una e să dai o primă părinților să-și vaccineze copiii, alta e să nu-i primești în școală pe cei nevaccinați. Una e să stimulezi, alta să discriminezi.

      Un mecanism ca cel descris pare genul de scurtătură decisivă care place foarte mult românilor (“O tiranie ca-n Rusia”) până o aplicăm și vedem efectele perverse pe care le ascunde, anume riscurile ca instrumentarea politică a justiției să devină de patru ori mai eficientă. Dacă acum jusiția proaspăt revigorată e ca un bondar sâcâitor și veninos care nu le dă pace să-și vadă de treabă ca în trecut, în sistemul descris de dvs. justiția devine o chestiune de viață și de moarte pentru care se justifică orice sacrificiu politic, subordonarea justiției fiind echivalentă cu puterea absolută în stat.

      • pehash spune:

        A oferi si a pretinde sunt lucruri complet diferite? Poate veniti din alt univers in care legea conservarii energiei si masei nu se aplica.

    • Iovan Drehe Iovan Drehe spune:

      Sunt si eu de parere ca nu e in regula ca parlamentarii sa-si poata vota tot felul de privilegii. La fel cum ei decid ce se intampla cu votantii lor si votantii lor ar trebui sa decida cu privire la ei. Ar trebui ca la un moment dat sa se poata ca toate propunerile relative la parlamentari sa fie aduse la pachet in fata cetatenilor, iar acestia sa hotarasca printr-un referendum daca sunt de acord sau nu. Se pot propune anual asemenea pachete, iar pentru un vot pozitiv din partea cetatenilor parlamentarii chiar au de lucru. Bineinteles, acesta este doar un vis, pentru ca toata lumea stie cat de mult le-a pasat de referendumul de reducere a numarului lor la 300. Cat despre proportionalitate in masuri si raspundere exceptionala, acestea sunt si mai indepartate ca vis, pentru ca in Romania nimeni nu raspunde de ceea ce face, iar numele vinovatilor nu prea apar. Maximul de tragere la raspundere echivaleaza cu pierderea postului prin demisie sau destituire. Nu conteaza ca pagubele au fost facute din incompetenta sau din rea-vointa. Se povesteste doar retoric: recunoastem ca s-au facut greseli. Cine a facut acele greseli? Mister.

  4. Ela spune:

    Va inteleg punctul de vedere, perfect legitim si respectabil, am insa cateva nelamuriri :
    - De ce “motivelele intemeiate” pentru acordarea de pensii speciale ar avea ca unic scop compensarea unor aspecte “negative”, nu si recompensarea meritelor?
    - Pensiile speciale acordate parlamentarilor pot reprezenta o masura constructiva pentru politica, respectiv pentru societatea romaneasca? Este posibil ca alegatorii sa devina mai exigenti, stiind avantajele sporite(!) pe care le va avea cel care le cere votul de adeziune?
    - Exista oameni de calitate, integri si competenti, care sa se lase convinsi de acest “detaliu” pentru a se lansa in politica, sau orice om care tine la confortul lui material este, obligatoriu, de evitat?
    Este adevarat ca Parlamentul actual inspira, cel putin neincredere, daca nu chiar dispret legitim, cred insa ca impactul unei asemenea masuri, intr-un context modificat (dupa urmatoarele alegeri, pentru un numar redus de parlamentari) merita o analiza mai temeinica…

    • Iovan Drehe Iovan Drehe spune:

      1. desigur, sunt de acord sa se acorde venituri speciale si pentru merite.
      2. Cred ca votantii deja stiu, chiar daca nu exact fiindca nu inteleg mecanismul, ca parlamentarii au de tras nenumarate foloase de pe urma functiei lor.
      3. Oamenii de competenti si de caracter se pot lansa in politica si fara a fi impinsi de nevoia unei pensii speciale. Oricum, pentru a ajunge in parlament implica deja o suma serioasa de bani cheltuita din partea celui care candideaza, iar daca candideaza cu ajutorul altcuiva, se poate trezi ca i se impun conditii pentru sprijin. Multi intelectuali s-au lansat in aceasta directie si au fost dezamagiti cand li s-au aratat acele conditii.
      4. Desigur, lucrurile trebuie analizate mai in detaliu. In general insa cred ca atata vreme cat sunt gauri in buget si multe alte probleme unde banii respectivi pot fi folositi, pensia parlamentarului nu este o prioritate.

  5. Pitoor spune:

    Oamenii sunt greu de mulțumit. Pe de o parte, am vrea politicieni profesioniști, dedicați interesului public. Pe de altă parte, nu vrem să-i plătim. Problema este că o persoana care intră în politică, dacă va respecta regulile legale, va trebui să renunțe la aproape orice sursă de venituri alternative și să trăiască din salariu. În momentul în care renunță sau pierde mandatul de parlamentar, persoana în cauză devine practic șomeră. Mai rău, în 4, 8 ani sau cât o dura mandatul de parlamentar intervine deprofesionalizarea și este greu să se revină la meseria de bază.

    Dacă vrem oameni de valoare în politică, ei trebuie recompensați. Cum acest lucru nu se întâmplă nici acum și nu dă semne că se va întâmpla nici în viitor, este evident că, în ciuda anchetelor DNA, nu ne așteaptă nimic bun.

    • Decebal spune:

      De acord, oamenii de valoare trebuie recompensati. Pentru parlamentari, sa facem asa: ne limitam la 300 si o singura camera (conform rezultatelor unui referendum valid), pastram fondul de salarii al parlamentului din 2014 si impartim acest fond de salarii la cei 300. Salariu mai mare inseamna motivare si inseamna pensie mai mare. Asa ca nu ar mai fi nevoie de pensii speciale.
      Pensiile-astea speciale, despre care se vorbeste acum, par zvarcolirea parlamentarilor care stiu ca nu mai au nicio sansa sa mai ajunga in parlament, in 2016. Daca legea asta ajunge la vot, ar trebui ca votul sa nu poata fi secret. Oricum, n-ar trebui sa existe vot secret in parlament.

      • Pitoor spune:

        Nu vă împărtășesc opinia cu privire la suprimarea votului secret. Acest tip de vot reprezintă una dintre garanțiile democrației. Dacă votul este public, atunci el este controlabil de oricine se întâmplă să aibă puterea.

        În chestiunea reducerii numărului de parlamentari, da este o idee să avem 300 de parlamentari. Există însă o problemă la care se pare că nu s-a gândit nimeni. Minoritățile naționale au garantat locul în parlament (cel puțin un deputat pentru fiecare minoritate). Dacă nu greșesc, sunt 18 minorități, la care se adaugă UDMR (care este suficient de mare pentru a trece pragul electoral și primește locuri proporțional cu voturile obținute. Am putea avea așadar circa 17% din totalul parlamentarilor reprezentând minoritățile, plus (să zicem) 6% de la minoritatea maghiară. Total în Parlament cca 23% minorități naționale, ceea ce este cu mult peste o normă de reprezentare corectă a acestoraCum rezolvăm această problemă? Modificăm Constituția? Suprimăm dreptul minorităților de a avea minim un deputat?

        • Harald spune:

          @ Pitoor – votul secret are justificare pentru alegătorul de rând. Însă parlamentarul nu se află acolo în nume propriu, ci în numele alegătorilor săi. Care ar trebui să știe și după ani întregi cum a votat alesul lor într-o anumită chestiune, acel vot având astfel imapct la următoarele alegeri.

          Votul secret nu face decât să exonereze parlamentarii de orice responsabilitate. Aveți în vreun fel impresia că acum parlamentarii sunt niște adevărați Robin Hood, votând pe ascuns împotriva lui Ponta?

          • Pitoor spune:

            V-as recomanda sa-l lasati deoparte pe Ponta. Nu este vorba despre persoane, ci despre principii. Iar principiul votului secret este inseperabil de democratie.

    • Iovan Drehe Iovan Drehe spune:

      Scuze, dar mai ca nu mi-a scapat o lacrima pentru parlamentarii victime.
      1. O sa trec peste gluma cu “politicieni profesionisti, dedicati binelui public’ spunand ca doar unii dintre ei sunt dedicati binelui public. Ei sunt toti platiti, unii ar spune destul de bine, comparativ cu alte meserii. Se poate verifica.
      2. Deprofesionalizare, somaj? Nu prea cred. De exemplu cadre didactice universitare care intra in parlament sau primesc o functie ministeriala raman cu postul lor.
      3. “Dacă vrem oameni de valoare în politică, ei trebuie recompensați.” Frumos principiu. In orice domeniu ar trebui sa functioneze. Dar este calcat in picioare la fiecare pas de catre institutiile politice. Eu cunosc cazul din cercetare, unde bataia de joc continua fara probleme din 2012 incoace. Oamenii de valoare sunt buni pentru politicieni doar ca sa se laude cu ei, dar sa-i ajute ca sa ajunga oameni de valoare…pas. Si atunci ar trebui sa-l aplicam la politicieni? Cum am spus mai sus, cred ca sunt bine remunerati. Daca fiecare profesor de 1-12 sau facultate ar primi acelasi salariu cu ei atunci poate lucrurile ar sta mai bine, fiindca in timp lumea va deveni suficient de educata incat sa nu mai voteze politicieni care simt nevoia sa reduca interesul public la interesul personal. Si atunci respectivii chiar pot sa-si planga de mila.

  6. casandra spune:

    Schemele speciale de pensii pentru parlamentari au apărut în lume imediat după ce au apărut primele restricții și condiționalități pentru aleși: să nu facă anumite activități în timpul mandatului, să nu fie familiile lor implicate în anumite afaceri, să…să… Restricțiile și constrângerile aplicate parlamentarilor au fost imediat urmate de ”compensații”.
    Franța a introdus pensii speciale pentru parlamentari în anul 1904. Au urmat celelalte state dezvoltate. În 1954 a fost introdusă schema specială de pensionare a parlamentarilor în Canada, de pildă. De atunci, în toată lumea necomunistă au fost adoptate scheme de pensii speciale pentru parlamentari. Chiar și în Africa: Gabon, Senegal (1988), Congo, Gambia, Tanzania, Kenia, etc.
    Nu meritele parlamentarilor sunt avute în vedere, ci compensarea restricțiilor și constrângerilor legale, cerute de societate.
    Desigur, România poate decide să fie altfel decât toată lumea. Anume, exact ca pe vremea lui Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. Dar în acestă situație, reunirea parlamentarilor o să se petreacă doar 2-3 zile pe an, pentru a ridica mâna la toate legile impuse de guvern. În restul timpului, parlamentarii își vor vodea de interesele lor, ca toată lumea, deoarece incompatibilitățile și alte restricții vor fi abrogate. Și vom funcționa și fără Opoziție, că ar consuma timp și bani!
    N.B. Menționez că nu sunt parlamentar, nu am rude parlamentari, nu am niciun interes personal legat de subiect. Am doar mania de a mă informa cu Sfântul Google cum stă treaba în lumea largă. Pentru a nu promova idei ridicole în ochii altor națiuni.

    • victor L spune:

      @ casandra,
      nu ajunge “a mă (te) informa cu Sfântul Google”.
      Citi ani are democratia din actuala Romanie ca sa ai pretentia a te asemana cu ce te informeaza Sfântul Tău?
      Este vorba despre Romania si parlamentarii săi. Parlament ce s-a umflat ca o gogoasa ca numar de penali.
      Iar presedintele Senatului (caruia tu vrei sa-i dai o pensie speciala, ca asa te-a informat Sfintul Google), are neobrazarea/nesimtirea sa declare ca diasporenii voteaza pe un mic si-o bere. Nesimtitul a uitat ce a facut ca prim ministru in anul alegerilor, 2008.

      • casandra spune:

        Compoziția mizera a actualului Parlament este chiar un argument?
        Mă gândesc ce motive ar avea o persoană corectă, foarte competentă și loială interesului României să candideze astăzi pentru a fi deputat sau senator.
        Opinia publică este absolut pornită împotriva parlamentarilor, de-a valma fiind numiți hoți, corupți și incompetenți.
        Mass-media, populate de personaje ciudate, needucate și oarecum dezechilibrate, execută lapidări jegoase, tot de-a valma.
        Bomboana pe colivă, toți vor ca Parlamentul să fie format din persoane execepționale din punct de vedere intelectual și moral, dar decă se poate să nu pretindă nicio plată cât de cât decentă.
        Ce motive ar avea o persoană respectabilă să accepte să ne reprezinte ca parlamentar, să suporte constrângeri, limitări, bârfe, interogații imbecile și tot hârdăul de rahat în față? Pentru cine și pentru ce?
        Poate, dacă dăm un semn că onorăm statutul de parlamentar, în sine, dar respingem tipul actual de parlamentar, poate că vom obține și o reprezentare mai de soi. Dar așa cum stau lucrurile astăzi, nu cred.

    • Iovan Drehe Iovan Drehe spune:

      1. Cred ca sunt alte prioritati in Romania inainte de a vota asemenea masuri. Chiar sunt curios, poate sa mi se indice si mie un parlamentar care a dus-o bine inainte de mandat, iar apoi in urma ‘restrictiilor’ pe care sa presupunem ca le-a respectat cu sfiintenie, a ajuns la sapa de lemn?
      2. E frumos in Franta si Canada. Ce frumos ar fi ca profesorii, pompierii sau medicii sa aiba salarii ca in Franta si Canada…Desigur, si parlamentarii.
      3. Exemplul cu Africa nu prea merge aici. Cred ca exista serioase probleme privind egalitatea in Africa, oamenii simpli fiind calcati in picioare in mod constant de elita politico-financiara. Sunt altii care cunosc mai bine aceste situatii, asa ca nu insist.
      4. Ideea aceasta ar trebui sa fie promovata in fata propriei natiuni, iar daca o promovam in fata altor natiuni sa le explicam totusi in acelasi timp cum sta treaba cu celelalte categorii profesionale si sociale comparativ cu parlamentarii. Oare ce parere ar avea?

      • Stelian Ene Stelian Ene spune:

        Problema cu argumentul “nu e o prioritate” e că ignoră randamentele descrescătoare ale acțiunii umane. Dacă învățământul și sănătatea sunt priorități, nu înseamnă că orice ban cheltuit pe alt domeniu e risipit. De exemplu, o sumă mică alocată inființării poliției poate salva mult mai multe de vieți decât aceeași sumă adăugată la un buget deja uriaș al sănătății. De la un punct încolo, creșterea bugetului poliției nu mai aduce beneficii proporționale, deci vom finanța și politică externă, și conservarea monumentelor istorice și armata și tot așa. Fiecare din aceste domenii va primi câte ceva, un minim care să acopere nevoile de bază ajungând la un optim global care nu e atins dacă turnăm tot la sănătate.

        Aplicat pe problema parlamentarilor, e plauzibil ca o remunerație garantată și consistentă sa lucreze ca un factor care să descurajeze corupția. Nu zic că e neapărat așa, ci că o bună finanțare a parlamentului și stimulente pozitive împotriva corupției nu sunt un sacrilegiu față de alte profesii – raportat la importanța decisivă a legislativului pentru restul societății.

        @Cassandra: subscriu în totalitate. Un aspect important al mizeriei politice românești este acela de profeție auto-împlinită, oamenii decenți fug de politică ca de dracu. Ajunge până la urmă să avem nu politicienii pe care-i merităm, ci exact ăia pe care credem că-i avem.

  7. andrei spune:

    Suntem tare ipocriți și, de fapt, deloc interesați de bine public. Suntem nemulțumiți de calitatea politicienilor și funcționarilor care, oricum, sunt, de fapt, oameni dintre noi, dar nici nu vrem să încurajăm pe cineva teoretic competent să ocupe astfel de funcții. Ba chiar am vrea, dacă se poate, să nu aibă niciun fel de avantaj material cei ce sunt parlamentari, miniștri, funcționari. Cred că ar fi momentul să ne trezim și să ne dăm seama că e absurd să ne așteptăm la performanțe atunci când oamenii ăștia au, de fapt, niște venituri (cele oficiale și legale) mai chiar mici raportate la ceea ce se prespune că ar trebui să facă.

    • Iovan Drehe Iovan Drehe spune:

      Acesta mi se pare a fi al treilea comentariu care sustine ca parlamentarii trebuie recompensati (mai bine decat sunt acum). Curios. Oricum, sa presupunem ca ei nu fac ‘performanta’ acum fiindca sunt prost remunerati. Oare care ar fi suma necesara care sa-i impinga catre ‘performante’? De doua ori mai mare decat acum? De trei ori? Va las pe dumneavostra sa spuneti cat este in acest moment salariul net al unui simplu deputat/senator, iar asta fara sa faca parte din comisii sau sa aiba nu stiu ce calitati in plus (de unde vin bonus-uri frumoase).

      • andrei spune:

        Cred că, de fapt, lucrurile sunt simple.Un ministru sau parlamentar care are un salariu de 4500- 5000 de lei nu poate fi un ministru sau un parlamentar de la care să te aștepți să lucreze pentru binele public decât în cazuri excepționale când omul nu are absolut niciun fel de grijă pentru ziua de mâine pentru că are suficinete surse de venit din alte părți. Dar cum sunt puțini cei care s-au plictisit să facă altceva și să se dedice binelui public mi se pare destul de clar că cei care își permit să intre în politică pentru banii de salariu (finanțarea unei campanii costă suficient de mult cât să nu fie banii recuperați apoi din salriu) au alte interese decât binele public.
        Cred că o creștere a veniturilor celor ce ocupă funcții publice (parlamentari, miniștri, funcționari) dublată de un control mai bun asupra modului în care își exercită treaba ar face mult mai mult bine decât menținerea unor cheltuieli scăzute cu instituțiile publice. Așa cred că am avea politicieni de carieră care să aibă și ceva competențe reale nu doar policieni care să facă politică pentru a-și crește ilegal veniturile.
        PS: Partea cu bonusurile frumoase pentru parlamentari nu are nicio corepondență în realitate dar e simplu să vorbim fără să avem habar. Singurul bonus este dat de faptul că mulți semnează și când nu sunt prezenți (aici ar trebui ca cineva să verifice dar vâd că procurorii au alte treburi) și de banii obținuți ilegal.

  8. Pinno spune:

    Nimeni nu-i obliga sa fie parlamentari. EI VOR SI DAU BANI PENTRU ASTA!

    Au salarii mari, deci si un punctaj bun la pensie. Desfiintarea pensiilor speciale a fost un pas urias, ca oricum meseriile grele, periculoase au sporuri substantiale deci se obtin punctaje mari. Salariile mari le permit celor ce le obtin sa faca plasamente la fondurile de pensii facultative si in alte active pentru a-si conserva nivelul de trai si la batrinete. Uitati-va la averile lor din declaratii si ponderati-le cu 180-280%. Unele familii de parlamentari nu mai trebuie sa munceasca 4 generatii…!

    Dar de ce sa procedeze asa cind pot sa-si autoaproba citi bani vor, sa fie “speciali” dupa ce dorm in parlament, fac trafic de influenta si altele?

    Vezi Doamne ca dupa 1, 2 sau 3 legislaturi ramin someri! Un profesionist adevarat nu ramine somer, dar fel de fel de doctori (PhD) in te miri ce (mai putin chimie, fizica, matematica) evident ca nu au nici un fel de competente.

    Apoi daca sint buni isi vor face o profesie in a fi parlamentari, vor sti toate chichitele legislative, vor putea contracara abuzurile si lipsa de experienta a celor noi, care pot fi pacaliti de hrebenciuci, Serbani Nicolae si alti smecheri de care nu duce lipsa nici un partid.
    Acum lucreaza numai spre binele lor si a neamurilor lor (cele adormite! in diverse sinecuri, ajunse tocmai ca urmare a traficului de influenta ale parlamentarilor).

    Parlamentul Romaniei: jocuri pe computer, somn linistit, certuri politicianiste, pupaturi la inceperea sesiunilor, aprobari pe banda rulanta a OUG-urilor, apararea penalilor, Martea Neagra, miruiri, racolari, rugaciuni (probabil sa-i ajute Dumnezeu sa fure fara sa fie prinsi), si altele care n-au legatura cu activitatea parlamentara.

  9. euripide spune:

    “democratia” (si o pun intre ghilimele de lehamitea generata de repetarea abuziva) ca panaceu universal. omul obisnuit, independent, neinregimentat, trebuie sa asiste la aceleasi manifestari obscene care acapareaza toata mass media si viata publica : ritualul premergator (orgii faraonice pe stadioane), votul propriu zis (cind cetateanul turmentat pune stampila pe raul cel mai mic) culminind cu exploziile de artificii si confetti cind prostanacul / prostanacii sint inscaunati. ce ar fi daca proiectantii de automobile si avioane, medicii si arhitectii ar fi alesi dupa aceeasi procedura ? n ar fi mai bine ca functionarii / slujbasii statului sa fie selectati prin concurs ? in felul acesta n ar mai da buzna toti arivistii si neispravitii ci doar cei capabili care vor cu adevarat sa si ajute semenii

  10. Mircea Modan MirceaM spune:

    Motivatia este aberanta..Adica sa dam bani din bugetul de stat, acolo unde sangeram toti, ala care suporta si deficitele la bugetul de pensii “normale” ( mai bagam unul mititel, deh, unde a mers mia merge si suta, nu?) pentru ca parlamentarii au fost prezenti (ups, asta nu conteaza, poti sa lipsesti de la serviciu, merge si indemnizatia , de ce n-ar merge si “pensia”?) la sedinte. Pe principiul asta as propune ca toti studentii care merg la cursuri (ups…chiar daca nu merg, sa fie doar inscrisi la o facultate, nu?) sa primeasca licenta “automat”. Am spori atractivitatea facultatilor, si am atrage bla, bla In plus in timpul cat merg (daca merg) la cursuri nu pot sa fac nustiuce, trebuie compensati. Si la tarani la fel, cat pasti vaca pe izlaz nu poti sa faci ceva scheme savante de imbogatire… meriti o indemnizatie, nu?
    O logica aiuritoare, sa compensazi ceva ce ai fi putut face (sau nu)… cine te-a obligat sa te duci in parlament daca erai atat de “stiut ” si ai fi putut sa faci la bani cu galeata, in privat?
    In plus de ce nu putem presupune si contrariul? Experienta din Parlament iti creeaza oportunitati, vei fi mai cautat”", mai bine platit dupa ce vei termina mandatul..daca chiar e ceva de capul tau.
    Una peste alta, nu conteaza ce activitatea au avut parlamentarii, ce au produs in anii aia grei de renuntari teribile ( ups..pai daca e atat de naspa de ce se inghesuie atatia pe liste?).poate nu au avut nicio propunere, niciun amendament…nimic, doar ca au fost alesi pe lista de partid. Poate ca nu conteaza nici daca au furat, daca au fost condamnati, daca au abuzat de functia de parlamentar…doar vechimea pe scaun.
    Desigur sunt niste victime, ni se explica tembel, intr-un limbaj de lemn de fag, ca ei nu sunt salariati, angajati. Nu au spor de vechime sau indemnizatei de conducere.
    Apai nici altii nu au, aia din privat, care duc in carca toti contopistii frecatori de menta, cu sporuri cu tot, de ex. Mie,privat, nu-mi plateste clientul mai mult nici daca am vechime si nici daca sunt un “conducator” Imi plateste dupa calitatea si cantitatea marfurilor pe care i le livrez. Poate ca unii parlamentari au produs ceva , poate ca altii nu…de ce sa-i platim doar dupa vechime? Daca tot ar fi sa fie, ia sa vedem ce au produs, nu?
    Ce are faptul ca esti sau nu angajat ? Cu rezultatul muncii? Care oricum nu conteaza…
    Daca aici e “buba” Ia sa modificam legea si sa-i facem angajati, nu e mai simplu? Le facem si o fisa a postuluiui ( prezenta, activitate, competente, responsabilitati…ups, ce-i aia?), si daca nu o respecta…zvarrrr, concediati. Daca lipsesc de la lucru, la 3 nemotivate, de ex. Avertisment, mustrare, retinere din salariu si apoi concediati. Ca orice angajat care nu-si face treaba pentru care e platit.
    Iar daca tot e un sacrificiu sa fie parlamentari ia sa limita la doaua mandate…sa fie sacrificul mai mic.
    P.S. Ni se explica ca asa e prin lume, parmentarii sunt importanti, au indemnizatie musai…ei, nu-i chiar o regula. In UK, Polonia, Austria, Litunaia canci. Primesti pensie atat cat contribui.

    • iosiP spune:

      Subscriu din tot sufletul: ati pus punctul nu doar pe i ci si pe orice bou punctiform care se lafaie in “fotoliul” de parlamentar!
      Ma intreb sincer ce as face daca angajatii mei ar beneficia de dreptul la absenta si inactivitate acordat parlamentarilor: probabil as inchide firma si m-as apuca de cultivat trandafiri, macar aia miros mai bine decat afacerile “halesilor neamului” :)

    • Io spune:

      Luam Parlamentul ca pe o institutie fundamentala. Bun, nu e de obiectat aici.
      Dar daca puricam putin vedem ca multi dintre alesi au venituri mai mari decit ar avea profesind ce-or fi in stare. Pentru asta zisa compensare nu cred ca se sustine.
      Piata trebuie sa decida si ma indoiesc foarte ca multi dintre oamenii astia sint competitivi pe piata (e-adevarat ca asta ii si cam face reprezentativi pentru o parte din societate!).
      Daca e sa cobor nivelul n-am decit sa-mi aduc aminte de intiativa parlamentara stupida (de ghiolban ajuns i-as zice) din 1990 prin care “pentru mai buna reprezentare a imaginii Romaniei in lume” (ce dracu e aia) parlamentarii au dorit excursii platite la Campionatul Mondial de fotbal din Italia! Nu cred ca vreunui medic/judecator/profesor/invatator/inginer/strungar/sofer etc eminent (recte reprezentativ) ii poate trece prin cap o asemenea idee.

  11. euNuke spune:

    Eu sunt întru totul de acord cu principiul pensiei speciale pentru parlamentari. Parlamentarii sunt indivizi speciali, intr-o postură specială şi pensia lor trebuie să fie specială, in conformitate cu raporturile speciale ce se stabilesc intre Cetăţeni şi reprezentanţii lor in momentul încheierii contractului de mandat. Pensia specială ar trebui să fie 0 [ZERO]. Din moment ce parlamentarii NU sunt angajaţii statului, şi nici ai cetăţenilor, mandatul lor fiind privat prin filiaţie ideatică, chiar dacă public prin subscrierea lui in sfera dreptului public curent, aceştia NU ar trebui să fie obligaţi să contribuie la sistemul public de pensii ca exercitînd o presupusă meserie de parlamentar, ci exclusiv corelativ profesiei lor şi veniturilor obţinute din activităţile extraparlamentare. Dar, spre deosebire de colegii lor neparlamentari, cei care ajung să reprezinte cetăţenii in Parlament trebuie să dea dovadă de spirit de sacrificiu şi, in loc să beneficieze de pensia publică întreagă ca urmare a contribuţiilor ordinare, să renunţe la o parte din ea in mod corespunzător duratei mandatului.

    In plus, parlamentarii nu ar trebui să fie deloc plătiţi pentru serviciile lor, pentru că, spre deosebire de avocaţi -specia juridică cea mai apropiată dpdv funcţional-, ei obţin un privilegiu enorm din momentul demarării mandatului – dreptul de a legifera, de a crea norme ce afectează direct vieţile şi destinele cetăţenilor. Din contră, parlamentarii sunt cei ce ar trebui să plătească pentru acest privilegiu, mai ales că mulţi dintre ei legiferează deşi nu au nicio pregătire juridică şi nici nu au habar de legile curente ale ţării, ca atare, pe lângă Parlament, incompetenţa lor face necesară şi existenţa unui Consiliu Legislativ şi, desigur, a unei Curţi Constituţionale care să filtreze tâmpeniile produse de gogomani ce privesc postura de parlamentar ca pe o treaptă in ierarhia demnităţii publice, iară nu ca pe o funcţie socială ce comportă obligaţii asumate contractual faţă de cetăţean. Ca atare, dată fiind importanţa actelor săvârşite de parlamentari e musai ca mandatul politic să fie un contract cu titlu oneros in care mandatarii să poată fi susţinuţi financiar de un terţ de drept privat asociat, obligatoriu non-profit. Plăţile către stat ar putea fi anuale, iar parlamentarii ar putea fi propuşi spre revocare prin plebiscit de către asociaţiile civile care-i susţin. Desigur, in utopia mea, nu ar fi nevoie de partide, practic orice asociaţie civilă ar putea prelua o parte din funcţiile partidelor moderne nedemocratice şi stabili conţinutul unui mandat sub forma unui program politic precum şi limitele compromisurilor in negocierile dintre reprezentanţii publici ai intereselor multitudinii de asociaţii profesionale.

    Iar imunităţile, de orice soi, ar trebui să dispară cu totul. Din contră, in loc de privilegii de tip feudal, ar trebui ca mandatarii politici să poarte responsabilităţi speciale moderne pe durata mandatului şi, in plus, să se constituie ca subiecţi ai unei excepţii speciale in legea penală care să reglementeze o agravantă corespunzătoare funcţiei şi sancţiuni corelative speciale, in special in privinţa duratei detenţiei [de pildă, limitele maxime să fie duble in cazul parlamentarilor] şi a pedepselor complementare speciale [retragerea sau restrângerea unor drepturi civile].

    O altă obligaţie specială in sarcina parlamentarilor ce s-ar putea dovedi benefică pentru societatea mea utopică ar consta in subscrierea unei garanţii materiale [bani, imobile] care, la sfârşitul mandatului, să poată fie executată in caz de neîndeplinire a termenilor principali ai convenţiei supuse aprobării cetăţenilor la momentul votului. Domnul parlamentar, in mod cert un mare patriot şi om de bine dispus să se sacrifice pentru popor, ar gândi de 3 ori inainte să deschidă gura ca să reverse in urechile cetăţenilor torentul de promisiuni demagogice pe care astăzi nu ştim cum să-l mai oprim. Să vedem câţi politicieni o să-şi mai permită să promită 20.000 de euro cadou de la stat pentru tineri ce pornesc afaceri, pentru românii ce se intorc acasă, pentru familişti, pentru mame singure, pentru pensionari cu epoleţi şi alte categorii sociale de mare interes politic.

    Iar dacă obligaţiile specifice parlamentarismului modern întruchipat in opinia mea utopică nu sunt posibile, atunci, dacă tot vor să-şi păstreze şi înmulţească privilegiile, dacă tot ţin domnii parlamentari cu dinţii de pensiile lor speciale, apăi zic că şi respectul meu faţă de legile lor ar trebui să devină cu totul special, adică să fie echivalent respectului pe care-l acord regulilor stabilite ad-hoc de nişte handicapaţi, oligofreni şi retardaţi pentru miuţa de pe maidan. N-am nimic cu ei, n-au decât să bată mingea şi să-nvârtă sfârleaza toată ziulica, dar nu pe banii mei, iar dacă mai îndrăznesc să-mi ceară vreo contribuţie, pe lângă ajutoarele generoase pentru disfuncţionalităţile lor evidente pe care deja le acordăm, pun câinii şi argaţii cu furcile pe ei.

    • Iovan Drehe Iovan Drehe spune:

      Ideea unei obligatii de tip contractual pentru indeplinirea promisiunilor din campanie si executarea silita (se poate si cu obligatia de a returna toate veniturile ce tin de functie) in caz de neindeplinire este excelenta! De ce sa se aplice doar la muritorilor de rand? Si intr-adevar, ar mai taia din demagogia lor, care pentru moment este cat se poate de ieftina. Dar pentru moment acest lucru este un vis si se vor gasi unii sa ne spuna ca o astfel de masura i-ar stresa pe alesi, care nu ar mai putea face performanta in asemenea conditii.

    • iosiP spune:

      De acord, dar nu credeti ca un AK47 si 20 de incarcatoare a cate 30 de gloante ar costa mai putin?

  12. Stelian Ene Stelian Ene spune:

    @pehash: sunt convins că și în universul dvs. se aplică principiul al doilea al termodinamicii. Propun un experiment: încercați să pretindeți înapoi de la calculatorul dvs energia oferită pentru compunerea comentariului de mai sus. Energia se conservă, dar nu toate transformările sunt reversibile.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Iovan Drehe


Iovan Drehe

Licentiat in Filosofie al Universitatii de Vest din Timisoara; Doctor in Filosofie al Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)