joi, martie 28, 2024

O nouă probă a ranchiunei și fricii USL față de românii din diaspora

Complet dezamăgitoare lipsa de reacție a presei și a societății civile la lovitura sub centură dată diasporei de către PSD, prin noua lege electorală. Potrivit acestei legi, diaspora va fi reprezentată în Parlament de doar patru deputați și doi senatori, ca și până acum. Vorbim de peste trei milioane de cetățeni români care vor putea alege doar șase parlamentari, în timp ce, în țară, va fi ales un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori.

A fost jalnic și modul în care PNL a făcut figurație atunci când a fost nevoie să apere interesele politice ale diasporei. În momentul în care legea a trecut de Senat, nici un liberal nu a suflat vreo vorbă. Nici un cuvânt, nimic! În Camera Deputaților, s-a simulat o confruntare cu PSD-ul, confruntare care a durat circa trei minute, după care, liberali și social-democrați împreună, au votat noua lege electorală. Dacă nu mă credeți, vă invit să citiți stenograma dezbaterii: liberalul Mihai Voicu, președintele comisiei de cod electoral, este cel care propune ca timpul de dezbatere pentru toate amendamentele la proiect să fie exact zece minute. Cât de serioasă poate fi o dezbatere de zece minute pentru toate amendamentele la o lege atât de importantă? Din partea PNL a vorbit deputatul Lubanovici, care reprezintă diaspora, dar doamna Alina Gorghiu, președintele partidului, nu a avut nimic de spus. Nici în timpul dezbaterii, nici ulterior.

Iar pentru ca imaginea să fie completă, vă rog să citiți și protestul mai multor ONG-uri, care au arătat că dezbaterile din comisia de cod electoral au fost, de facto, secretizate. Liberalul Mihai Voicu, un stâlp al răposatului USL, nu le-a pus la dispoziție nici documentele solicitate, nici stenogramele discuțiilor, iar data ședințelor nu a fost anunțată public.

Nici reglementarea votului prin corespondență nu a înregistrat vreun progres, deși firesc era ca prevederile ei să fie integrate în legea electorală. De altfel, dacă dreptul de a vota prin corespondență va fi limitat la alegătorii care-și declară domiciliul în străinătate, el va fi inutil. Procedura de înscriere în registrul electoral a celor cu domiciliul sau reședința în străinătate este excesiv de birocratică, făcută astfel încât să demobilizeze alegătorii. Suntem în anul de grație 2015, iar autoritățile române refuză diasporei până și posibilitatea înregistrării on-line.

Am mai scris acum câteva săptămâni și voi mai scrie dacă este necesar: asistăm la o cartelizare a PSD și PNL, în detrimentul democrației românești și în disprețul a milioane de români care acum muncesc în străinătate, dar care au dovedit din plin, la 16 noiembrie, că vor să participe la procesul politic și să se întoarcă în patrie. Mă întreb: câți dintre parlamentarii români ar sta 10-12 ore la coadă, în frig, pentru a vota, așa cum au făcut sute de mii de români din diaspora? Prea repede au uitat liderii liberali că acestor oameni le datorează faptul că au câștigat alegerile prezidențiale.

Aștept de la președintele Iohannis să respingă acest proiect și să nu repete decizia de la legea alegerilor locale, când a trecut cu vederea peste prevederea complet nedemocratică prin care primarii vor fi aleși într-un singur tur de scrutin. Repet: românii care se află acum în străinătate vor să se întoarcă acasă. I-a alungat nu atât sărăcia, cât lipsa de perspectivă. Așa am ajuns țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare mare rată a migrației, între 15 și 20%. Sunt state est-europene mai sărace sau aproape la fel de slab dezvoltate economic, dar în nici una din ele nu s-a înregistrat un fenomen de depopulare de asemenea amploare. Însă din 2004, când au început plecările în masă la muncă în străinătate, până la prezidențialele din 2014, diaspora a votat constant pentru schimbarea în bine a României, de aceea și-a atras ura PSD și, mai târziu, a USL. Nu este vorba doar de numărul parlamentarilor care reprezintă comunitățile din afara țării, problema este că Ponta și ai lui vor să demotiveze acest nucleu reformist, impregnat de valorile Occidentului, să participe la alegeri. De aceea vă spun: oferiți-le românilor de peste hotare o șansă corectă, să poată fi parte activă la modelarea politicii din România, și întreaga țară va avea de câștigat, acum și pe termen lung.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. E o confuzie in articol. Parlamentarii diasporei nu ii reprezinta pe toti romanii din strainatate, ci doar pe cei care au domiciliul acolo – circa 530.000. Ceilalti sunt reprezentati de parlamentarii din judetele unde isi au domiciliul.
    Dar chiar si asa constatam o discriminare: cei 530.000 de romani cu domiciliul in strainatate ar avea dreptul la 3 senatori si 7 deputati.
    Si trebuie actionat pentru ca milioanele de romani care muncesc in strainatate sa se poata inscrie si vota usor prin corespondenta parlamentarii din judetele lor.

    • Good Catch, Mr. DanT,

      Uitasem ca de fapt numai cei 500,000 de romani cu rezidenta declarata sunt admisi la vot pentru parlamentarele din Romania pentru alegerea celor sase parlamentari. Cei trei milioane care stau in Europa cu buletinul pur si simplu nu pot vota decat la alegerile prezidentiale. Pentru parlamentare pot vota numai in localitatile lor de domiciul.

      Domnul Mioc arunca cu petarde, si nu e prima data.

      Daca ar vrea sa faca PMP si domnul Mioc ceva util, ar trebui sa urgenteze votul prin corespondenta.

      Trei milioane de voturi venite din diaspora la alegerile locale si parlamentare din Romania pot sa intoarca orice fel de alegeri si pot sa ingroape pe oricine.

      • Asa cum stiu eu legea electorala romana, ea nu leaga votul de domiciliu, caci ar disparea listele suplimentare.
        Romanii ce sunt in vest numai cu buletinul POT VOTA acolo fara probleme, iar votul lor nu se va contabiliza niciodata acolo unde au domiciliul, ci unde au votat.

        • Domnule Stelian,

          Sistemul asta de votare pe care il descrieti este potential neconstitutional in cazul alegerilor uninominale si este clar neconstitutional in cazul unor alegeri pe lista cu liste separate pentru diaspora.

          Motivul ar fi ca cei care voteaza in alta circumscriptie electorala viciaza rezultatul alegerii.

          Unul care e cu viza de flotant pentru un an la Cucuiata din Vale nu prea ii pasa de parlamentarul local. Daca sunt multi ca el, democratia nu prea mai e participativa.

          La fel potential si pentru votul pe lista. La votul pe lista national nu prea mai sunt circumscriptii electorale si omul poate vota oriunde pe liste speciale. Insa nu poate vota pe alta lista in strainatate. La fel si invers.

          Singurul lucru care ar merge ca sa fie facut votul la parlamentare constitutional este sa fie o lista unica, nemaicontand daca omul voteaza in diaspora sau in tara. Asa a fost cand era vot pe lista, si la vremea aceea nu prea se vorbea de diaspora deoarece era inainte de aderarea Romaniei la UE.

          Cineva ar putea ataca legea electorala la CCR deoarece in diaspora se voteaza pe alta lista decat in Romania si multi romani care nu au rezidenta in strainatate insa lucreaza, traiesc sau studiaza acolo nu sunt reprezentati in parlament. Si sunt vreo trei milioane de oameni la mijloc.

          • De atacat as ataca-o la CCR, dar …
            ARTICOLUL 146 din Constitutie
            Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
            a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
            b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
            c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
            d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
            e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Magistraturii…
            …nu ma lasa, ca nu sunt nici una din persoanele cele numite. CCR este o chestie mai mult la misto creata si functioneaza cam tot asa. Din punctul meu de vedere in 2012 dupa referendum s-a facut de rusine cu luna ei de asteptare!!! Nu e ca acolo unde locuiti domnia voastra.
            Credeti-ma, am incercat, pentru chestia ca la Constitutie zice ca o motiune de cenzura se dezbate in 3 zile, dar Parlamentul a interpretat-o si o interpreteaza inca, conform unei hotariri a birourilor permanente la 3 zile LUCRATOARE.
            Am revenit, invocindu-le niste articole cu numere mai mici din Constitutie, de la partea de debut cu drepturi si libertati.
            Evident ca au pus aceeasi placa uzata.
            Astept inca raspuns (i-am interpelat acum vreo 2 saptamani) fiindca in februarie au dat o hotarire prin care articolul din legea partidelor cu 25000 de semnaturi e declarat neconstitutional (sesizare de la un proces). Dar hotarirea si motivarea ei inca n-a fost publicata in MO. Si cu aceasta ocazie i-am intrebat si de sesizarea (s-a vorbit in presa) privind chestia cu juramintul presedintelui cu data. Presedintele CCR a dat un raspuns in presa cum ca Constitutia opereaza cu zile, dar nu e un raspuns oficial, publicat in MO.
            Evident ca principial aveti dreptate, dar eu asa stiu legea. (De fapt sunt mai multe si trebuie citite mai multe. In plus Romania are mai multe sisteme electorale, nu unul singur: lista la consilierii locali si judeteni, uninominal intr-un tur la primari si sefii judetului, uninominal compensat ciudat la parlament, lista nationala la parlamentul european si uninominal in 2 tururi la presidentie.) Si legea ca legea, dar trebuie vazute toate Ordonantele de urgenta si Hotaririle de guvern ce modifica legea…
            Am avut curiozitatea si am cercetat legea cu pasapoartele, care e modificata prin vreo 6-7 OUG si veo 2 Hotariri de guvern. Legea initial zicea ca eu POT CERE mentiunea de domiciliu in strainatate, dar acum e modificata ca daca vreau pasaport romanesc este numai cu abtibild, si vor si acte ce dovedesc unde stau aici, dovada ca sunt cetatean al altei tari….

  2. PNL, ca de altfel nici o alta formatiune politica mai veche de la noi, nu e un partid reformat. Esalonul doi a ajuns in fata, mizeriile sint tot sub pres. Pina cind noile partide din oameni tineri si profesionisti, acum posibil sa fie formate mai usor, nu capata masa necesara, nu vom avea legi mai bune. Poate la urmatoarele alegeri. Pina atunci sper sa aiba procurorii destule mijloace de arhivare pentru toate abuzurile comise de toti la toate nivelurile. E pacat doar ca asta ne face sa evoluam mai incet decit tancurile rusilor.

  3. poate ar trebui facut cum fac americanii.
    toti cetatenii americanii, oriunde domiciliaza in lume, trebuie sa completeze si sa trimita declaratii fiscale catre IRS.
    asa se stie cati sunt si cine poate vota.

    si cred ca este logic. daca cineva NU mai plateste taxe in romanika inseamna ca nu il mai intereseaza nimic si nu poate vota.

    ce ziceti ?

    • Domnule,

      Confundati lucrurile,

      Sunt roman cu domiciliul in strainatate. Conform legii romanesti curente, la obtinerea rezidentei in strainatate a trebuit sa depun o declaratie la administratia fiscala care acopera ultimul domiciliu in Romania ca nu mai sunt rezident. Nu mai am nici o obligatie sa depun vreo declaratie la fiscul romanesc daca nu am nimic de declarat.

      Am pasaport romanesc pentru care a trebuit sa platesc prin nas, de vreo doua ori mai mult decat as plati pentru pasaportul american. Asta e destul taxa pe care o platesc pentru Romania.

      Si atunci ce cereti?

      Vreti ca diaspora sa nu mai conteze la votul in Romania, faceti ca grecii. Modificati constitutia sa ne luati dreptul de vot.

      Pana atunic, astea sunt legile si cu asta lucram, nu cu ce dorim.

      • Constitutia se poate modifica usor in sensul asta. Numai ca in Romania exista o problema practica mai greu de surmontat.
        Exista 2 categorii de romani peste granita. Una poate mai putin numeroasa ce nu a renuntat la cetatenie, dar care are faimosul pasaport de categoria a IV-a, cum ii spun eu (cat. I diplomatic, cat a II-a de servici, cat a III-a cel ordinar, cat a IV-a cel cu abtibild,”Acest cetatean are domiciliul in….”,) si astfel ei au 2 „numere de capastru”, unul la pasaport si altul la abtibild. (De remarcat ca legea romana defineste numai primele 2 categorii de pasapoarte drept document de calatorie.)
        Cealalta, mai numeroasa care e in special in Europa are numai pasaport obisnuit. Si deci ea inca mai figureaza in Romania la o anumita resedinta. Iar pe ei nu-i poti scoate din listele electorale.
        Ba mai exista si o alta, care e in Europa la munca si nu au pasaport, ei calatorind numai cu buletinul… Si pentru ei nu prea poti scrie articol in Constitutie.

    • nu doar cetatenii americani ci toti posesorii de ssn trimit la irs. cele doua multimi se intersecteaza insa numai una dintre ele are drept de vot. dar e usor sa vorbesti cand nu ai nimic de spus.

    • Pe rind, asa.
      Vad ca toata lumea se pricepe la americani.
      La ei ca sa votezi trebuie sa te inscrii pe liste. Nu esti pe listele electorale, nu votezi… Ce-ar fi si in Romania la fel?
      In plus, daca esti pe listele electorale mai apr si alte obligatii fata de stat, cum ar fi obligativitatea sa te prezinti (cind esti desemnat) sa participi la procese in calitate de jurat. (Bine si acolo e un proces de durata, ca ei cheama citeva sute pentru a alege 6 sau 12, dupa cume e legea statului respectiv). Deci???
      Cit despre declaratia de impozit, mai e cite ceva de zis. Da esti obligat sa o faci tu, sau sa mergi la un contabil. In Romania la majoritatea le-a face angajatorul, ceea ce inseamna ca respectivul n-are nici o responsabilitate. Si daca ai bani de primit in maxim o luna jumatate, (daca ai facut-o de mina si ai trimis-o in plic si in ultimele zile), primesti banii. Romania face asta?
      Cit despre romanii care voteaza in afara, acei care o fac platesc destul: benzina, parcarea si orele de stat la coada, pe cita vreme cei din Romania au sectia de vot la nici 10 minute de mers pe jos. Mergeti la vot cei ce sunteti acolo in numar mare si atunci votul nostru nu va conta.

      • Mai sunt multe de spus pentru cei care se dau mari specialisti in dreptul de vot american.

        Un american expatriat teoretic nici nu poate vota la alegerile americane decat daca isi declara rezidenta intr-un stat american. Nici un fel de alegere nu are loc la nivel federal, nici macar alegerea presedintelui, care datorita sistemului cu mari electori tot de state e ales.

        Cum multi americani expatriati nu mai au nici un fel de proprietate in SUA si nu platesc taxe nici unui stat (insa platesc la nivel federal), nici nu pot sa voteze devreme ce votul e organizat de state.

        Din motivul asta ambasadele SUA nici nu organizeaza votul la urne (nici nu ar sti cum sa o faca) iar soldatii voteaza prin corespondenta pentru statele unde sunt bazele lor de domiciliu,

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

George Mioc
George Mioc
George Mioc este antreprenor, CEO al unei firme americane (PSI Industries). Este stabilit in SUA din 1976. Este inginer: CDS, Scranton, Pennsylvania (1985) Associate Degree in Mechanical Drafting & Design Technology.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro