joi, martie 28, 2024

Pălmuirea istoriei…

Acesta era titlul unui articol pe care l-am publicat in revista „22” in decembrie 1990 atunci când Iliescu, Roman, Măgureanu si haita lor fesenistă l-au expulzat pe Rege. Scriam acolo: „Un om care a făcut numai bine tării sale este tratat ca un infractor.” La vremea respectivă, mi-a multumit pentru articol Principesa Sofia. Imi mentin pozitia si afirm cu indurerată revoltă că actualele aiuritoare momente semnifică a noua expulzare a Regelui. Obscena mascaradă pe care o pregătesc actualii guvernanti nu va insela pe nimeni. Lacrimile unor Ilici, Tăriceanu, Dragnea si alti năstase nu vor fi decât expresia mocirlei din sufletele acestor gangsteri politici.

Regele Mihai a fost și va rămâne in istoria românilor monarhul nostru constituțional. A fost constrâns să abdice pe 30 decembrie 1947 de către Gheorghiu-Dej, Petru Groza, Emil Bodnăraș și ceilalți agenți ai lui Stalin. Prin brațul lung și criminal al Securității, s-a căutat și din păcate s-a si reușit, infiltrarea Casei Regale. Indiferent de situația creată in ultimii ani, pentru mine și pentru atâția prieteni ai societății deschise, Regele Mihai și Regina Ana vor dăinui ca exemple de onoare, modestie și curaj.

Un albatros regal: „Fiul meu a dat dovadă de dispreț pentru România”. Mă frec la ochi citind această propoziție. Deci nepotul venit să-și imbrățișeze bunicul in agonie a dat dovadă de dispreț pentru România, nu cei care au tratat in chip polițienesc, la propriu, acest gest atât de uman. Mă gândesc cu spaimă la modul in care se pregătește in culisele puterii manipularea unor momente care ar trebui să fie sobre, demne și, mai ales, cinstite…

Epilog: Dl Radu Duda este de profesie actor. Mi-am amintit de romanul „Mephisto” de Klaus Mann (fiul lui Thomas Mann), după care Istvan Szabo a facut celebrul film cu Klaus-Maria Brandauer in rolul principal (a luat Oscarul pentru cel mai bun film străin). Prototipul personajului principal a fost actorul Gustaf Gründgens, scurt timp căsătorit cu Erika Mann, sora lui Klaus. După 1933, fostul om de stânga Gründgens a decis să rămână in Germania nazistă si a devenit un fel de actor oficial al celui de-al Treilea Reich. A fost chiar protejatul lui Goering, Reichsmarschal-ul care se pretindea un Mecena. Am citit cartea lui Klaus Mann cu multi ani in urmă. Mi-a rămas insa in memorie dupa decenii motto-ul, un citat din Goethe. Il voi verifica zilele acestea, dar atât cât pot sa-l reconstitui, suna cam asa: “Pot ierta omulului orice greseală a actorului, dar nu pot ierta actorului nici o greseală a omului”. Mi-e teribil de teamă că dl Radu Duda, actorul care joacă rol de print, incepe să comită destule prea-omenesti erori…

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

  1. Radu Duda fiul lui Rene Duda profesor de economie socialista sau asa ceva la UMF Iasi si apoi PSD -ist de frunte securitatea nu era prea departe.

  2. Imi scapa culisele acestei iesiri publice, dar poate ca ar fi bine ca oamenii astia sa o lase mai moale cu referirile la Romania. Iar asocierile lui Duda cu tot felul de ciorditori de pe la noi sunt extrem de nocive pentru toata lumea.

  3. Va multumesc pentru articol si luarea de pozitie!

    In 2017 nu mai sintem neajutorati si manipulabili ca in 1990. Cei care incearca asta sa ia aminte.

  4. Respect Domnule Tismaneanu pentru acest articol ce vine sa clarifice lucrurile legate de conflictele din Casa Regala. Constatam ca raman din ce in ce mai putine personalitati/institutii la care sa ne uitam cu respect si speranta.

  5. Totusi Principesa Elena este cea care a scris mesajul si de aceea ma intreb oare pana unde merge influenta securistului sau a securitatii in Casa Regala? Oare a gresit tanarul Nicolae atat de grav?

    Stiu ca Regele era neindurator cu anumite aspecte – nu stiu ce sa cred, dar este ceva ciudat.
    M-as bucura ca relatiile dintre bunic si nepot sa revina la firesc.Firescu pare ca nu se mai poarta in general, in lumea asta si asta ne dauneaza grav…

    • Nicolae trebuie sa se fi bazat pe clementa regelui atunci cind a facut gestul sa nesocoteasca interdictia discutabila de a calca pragul. In mod sigur nu a venit acolo ca sa caute cearta, a mizat pe intelegere si a fost lasat in offside ca apoi sa se poata face taraboi.
      Regele, chiar daca putea fi dur, era intelept si diplomat.
      Situatia asta era una tipica in care se putea face un armistitiu de la interdictii si duritati. Moartea nu e ca viata. Traim in fiecare zi dar murim intr-l clipa. Regele trebuie sa fi inteles asta, ca o clipa sau mai multe nu inseamna nimic in privinta abdicarii de la un principiu dar ca puteau insemna mult in ce privea un gest reciproc de omenire.
      Printului Nicolae i s-a raspuns la o mina intinsa cu o usa trintita in public.

  6. Ăsta este un exemplu despre cum niște copii slabi de minte își fac părinții de rîs și despre cum securitatea își folosește resusele și oamenii pentru a distruge tot ceea ce este bun și valoros. Subminarea și distrugerea Casei Regale este o operațiune dusă la bun sfîrșit de acești profesioniști ai răului, o a doua răstignire a Regelui și un scuipat în sufletul poporului român. Fiți mîndri de voi, bravi discipoli ai lui Postelnicu, Bobu și Iliescu, ați mai reușit încă odată să ne convingeți că sînteți aceleași lichele, la fel de proaste și de nesimțite ca profesorii voștri!

    • Cred ca depinde de reactia noastra daca dam sau nu dam castig de cauza discipolilor lui Postelnicu, Bobu și Iliescu.

      Viata m-a aruncat in niste situatii unde i-am dezarmat pe aia de cel putin 2 ori –
      asa ca se poate daca nu uitam sa ne purtam ca oamenii si sa avem moderatia cu noi.

      Oamenii onesti castiga cel mai mult din aceste imprejurari si nu ei, tartorii dezordinii si ai haosului.

  7. Din „ecuatie” nu ar trebui exclusa sotia actorului Duda (ce voia sa dvina presedintele Romaniei), principesa Margareta:
    „Actualul mostenitor la Sefia Casei Regale a Romaniei este Alteta Sa Regala Margareta, Principesa Mostenitoare a Romaniei (jure sanguinis)”
    Doua formulari par din alte vremi:
    -„Sefia Casei Regale a Romaniei „;
    – „Principesa Mostenitoare a Romaniei”.
    Asa ca printul Nicolae trebuia inlatureat.
    Sa ramina Margareta „Mostenitoare a Romaniei:.

  8. Profetice cuvinte: haita, mocirla, gangsteri… Mi-e teama insa ca dintr-o lupta in mocirla, nimeni nu scapa imaculat. Ce sa zic?!… Daca agentii sovietici l-au arestat pe Maresal in biroul Majestatii Sale, care a fost decorat mai tarziu cu Орден „Победa”, e dificil de tras o linie clara intre bine si rau. Prima operatiune de control politic asupra Romaniei rebele a lui Ceausescu – propunerea de interventie sovietica la revolutie – a fost categoric respinsa de noile autoritati, insa cea de-a doua – reinstalarea monarhului Mihai I -, a fost la un pas de a reusita. Sa ne mai mire scandalul, cu iz securistic, tesut in jurul tentativei nepotului se a-si vedea bunicul, de 96 de ani, aflat in suferinta? Fara indoiala ca monarhia a jucat un rol progresist pentru Romania, mai ales in conditiile de intarziere capitalista, si ca toti regii romanilor trebuie sa se bucure de toate onorurile si drepturile materiale si de memorie, ca fosti sefi de stat. Pe de alta parte, daca parintii fondatori ai SUA nu ar fi avut clarviziunea limitelor monarhiei – confirmata la un secol si ceva mai tarziu, prin disparitia tzarilor si sultanilor -, in mod cert americanii ar fi avut astazi un rege.

  9. „Pălmuirea istoriei…”, 2 cuvinte grele de semnificatii, un titlu bulversant pentru evenimentele din 1990. Ma puteam opri aici, multumindu-va, dle V.Tismaneanu, pentru aducerea aminte, ca o dovada de simpatie si de consideratie pe care ni le exprimati, de decenii, pentru reiterarea, neobosita, a increderii in Renasterea romaneasca.
    Constat insa ca acest titlu descrie perfect ziua de azi, ziua de ieri, dar si multe, prea multe din cele ce au trecut in ultimii 28 de ani. In fond, cred ca palmuind istoria, ne palmuim pe noi insine, ne automutilam si suntem mandri de asta…
    Incredibil, cum am ajuns sa sustinem mediocritatea si neghiobia, si sa persiflam cu dispret, tot ce inseamna valori universale ale omenirii. Incredibil, dar adevarat!
    Pana si simplii agenti de ordine din Aubonne, au admis ca au fost surprinsi ca au fost solicitati de o familie aristocrata pentru reglarea unui conflict domestic…”Nu se face!”
    Discretia tipica elvetiana + discretia tipica educatiei aristocratice nu pot sa aiba ca rezultat, firesc, fapte diverse de aceasta natura, pimentate cu declaratii de mama contra fiului si alte reprosuri de neasumare a paternitatii. Imposibil, in mod normal…
    Si totusi…ce valori ne-au mai ramas?
    Dar mai ales : ce valoare mai au valorile noastre?

  10. Regele Mihai a fost pus în 44 in fata unor alegeri dificile. Era rău oricum proceda. Nimeni nu putea anticipa ca rusii vor controla Europa de E pentru 45 de ani. Probabil ca a ales răul cel mai mic pentru anul 44. El nu a făcut singur aceasta alegere, alături s-au aflat politicieni cu experienta precum Maniu.
    Trist este ca azi regele este ridicat pe piedestal tocmai de copiii celor care l-au detronat in 47.

  11. Jenibila situație! Lupta ptr ciolan este valabilă chiar și la casa regală?! Este in joc o avere considerabila. Sa ma risc cu afirmația ca ” este ceva putred in … Elveția?”

  12. Sunt un pic off topic, dar mă gândesc la faptul că Regele României, născut in România, exilat de 70 de ani, ar trebui să inchidă ochii in România.

  13. Consitutia Romaniei ar fi trebuit modificata astfel incat monarhia sa revina la putere. Priviti numai la statele in care exista monarhi si la cat de stabile economic si politic sunt aceste state. Sunt state cu cel mai ridicat nivel de trai, cu o justitie independenta si politicieni cu capul pe umeri. Un rege sau o regina ofera stabilitate iar lumea are nevoie acum de stabilitate mai mult decat oricand.

    • Realitatea ma obliga sa fiu realist … :-)

      Monarhia nu e propriu-zis o putere, ci un simbol. Ea are „putere” doar daca este parte a Traditiei, adica este simtita mai curand decat acceptata de catre orice cetatean.

      Trecerea la monarhie astfel inteleasa e greu, daca nu imposibil de atins prin mecanisme democratice. Nu poti nici impune, nici allege monarhia. Desigur, valoarea sa catalizatoare si calauzitaore este rfoarte mare, cum bine remarcati prin referirea la monarhiile Europei. Dar Tradtia nu mai este demult parte a culturii nationale romane iar re-formarea sa mi-e teama ca nu este sub puterea noastra,

  14. „Comuniștii au transformat România în țara hoților“…. după 1989, din presă, liber după cuvintele Regelui Mihai într-un interviu. Simplu ca bună ziua, dar adevărat. Aveau motive „patrioții“ FSN & PCR& securiști care au distrus moneda națională în anii 1990 (economiile la CEC muncite o viață intreagă s-au evaporat pentru o țară intreagă) să fie ingrijorați. Aceștia sunt infractorii în ochii mei. De ce nu se dezbat în spațiul public românesc aceste mârșăvii FSNiste? Rezultatele la parlamentare din decembrie 2016 nu sunt un ultim semnal de alarmă?

    … „…. liescu, Roman, Măgureanu și haita lor fesenistă l-au expulzat pe Rege. Scriam acolo: “Un om care a făcut numai bine tării sale este tratat ca un infractor.”… „….

    Tata a fost ca elev „străger“ la rege, cred că amândoi mai au zile, luni, ani?? de trăit.
    Imi amintesc un citat din filmul ….„Mephisto” de Klaus Mann, după care Istvan Szabo a facut celebrul film cu Klaus-Maria Brandauer“…

    „Ich bin doch nur ein Schauspieler“…..

    „Sunt numai un actor“, în scena finală din Stadion und Klaus-Maria Brandauer e urmărit de lumina unui reflector. Sper să nu să repete pe viu, azi, mâine, cum scrie ingrijorat autorul.

    Am aceași simpatie față de Klaus Mann (Wendepunkt. Ein Lebensbericht) ca și autorul. Klaus Mann a fost de la început, impreună cu sora sa Erika Mann, un adversar politic înverșunat al Führerului. Familia Mann a fost expatriată de naziști, a primit imediat cetățenia cehoslovacă, restul e bine documentat (Erika avea deja cetățenia britanică). Regel Mihai a fost înlăturat 1947 cu ajutorul frătesc sovietic. La aniversarea 2018 (tratatele europene după 1945 cu aliatii: SUA, URSS, UK, Franța, sunt veșnice, nu pot fi schimbate unilateral) e momentul de mulțumire.

    Trăiscă Regele în pace și onor…. Am auzit de la tata.

  15. Radu Duda mai are un frate, nu-i asa? Si Margareta mai are o sora, nu-i asa? Vulturii se strang deasupra masei succesorale regale.

    • Despre masa succesorală

      Un fost şef de stat (oricare ar fi el A, B, C) dispune de două feluri de bunuri:
      1. Ca orice altă persoană, are bunuri personale, obţinute de el însuşi pe diverse căi. La moartea lui, bunurile personale fac parte din masa succesorală.
      2. Ca fost şef de stat, dispune PE VIAŢĂ de bunuri ca: locuinţă, pază, un venit lunar în bani egal cu salariul Preşedintelui în funcţie). Pentru că sunt date LUI pe viaţă, când moare (deci nu mai este în viaţă) acestea nu fac parte din masa succesorală. Nu se poate moşteni locuinţa de protocol, paza, venitul lunar în bani.

      Moştenitorii unui şef de stat
      – nu au fost ei şefi de stat, deci nu li se pot da avantaje ale unui fost şef de stat.

  16. Nicolae reprezenta un risc prea mare pentru autoritatile de acum ,a fost acceptat din prima clipa de prea multi …s-au temut ca romanii vor opta pentru reinstaurarea monarhiei satui de viata asta din ce in ce mai gre si de hotia si minciuna clasei politice actuale.Regele Mihai a fost fortat mai mult ca sigur de hienele de la conducerea Romaniei sa ia decizia sa-l excluda din linia succesorala .Margareta nu reprezinta o amenintare din cauza mariajului ei cu acel individ sinistru Duda pe care romanii il detesta la propriu .De fapt Margareta si surorile ei in constiinta si inimile romanilor NU EXISTA !Pericolul era Nicolae si de aceea nici nu este lasat sa intre la rege ,le este frica de o revenire pe decizia de excludere .CE HIENE !!!

  17. Izolarea Majestatii Sale si intreruperea cailor de comunicatie directa seamana izbitor cu scenariul aplicat in cazul lui Iosif Constantin Dragan. Cand sunt la mijloc multi bani sau influenta Securitatea si mafia pesedista au mijloace suficiente sa deturneze. Dupa o viață de chin si sacrificii e cea mai mare nedreptate fata de Regele Mihai

    • Asta sa le-o spui fiicelor lui si in special acelei Margareta si Duda comunistul care pentru banii si averea regelui ar fi in stare sa-l si stranga de gat nu numai sa-l izoleze .Trist e ca propriile lui fiice satu ca hienele pe pieptul lui si-i pandesc ultima suflare .

  18. Era un cantec pe care ca studenti il balmajeam pe la chefuri si care avea la refren o propozitie: siktir golane etc etc .
    Dle Vladimir Tismaneanu va inteleg tristetea, scarba chiar si nu am alt raspuns decat acea imprecatie studenteasca la adresa celor care doresc sa tarasca cu orice pret o bucata de istorie prin mocirla cocinei lor.

  19. Distrugerea Casei Regale din exterior spre interior este confirmarea faptului că în 89′ a fost o lovitură de stat și nu o revoluție adevărată. O revoluție adevărată ar fi măturat tot sistemul. Mai e un aspect grav,definitoriu și definitiv: Desăvârșirea distrugerii Casei Regale acum și începută de ruși și jegurile românești în 47′ le ia românilor singurul model pozitiv și viabil pe care l-au avut în istorie, atât ca oameni ,cât și ca formă de guvernământ ( Monarhia constituțională) și care a făcut din niște teritorii O Țară și dintr-o populație, Un Popor. Restu, sunt doar amănunte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro