Home » Politica & Doctrine »Reactie rapida »Societate/Life » Citesti:

Pionieri, mandria tarii! Victor Ponta, Daciana Sarbu si intelectualii

Vladimir Tismaneanu mai 20, 2014 Politica & Doctrine, Reactie rapida, Societate/Life
18 comentarii 2,294 Vizualizari

Motto: “Parinte drag, Partidu-n vremuri grele/In lupte ne-a condus si ne-a fost scut…”

Cinismul se combina cu infantilismul in regimul pontocratic. Patriarhul Ion Iliescu ne asigura ca Victor Ponta a invatat mult in acesti ani. Oare? Dar, mai ales, ce anume? Cum sa manipuleze electoratul? Cum sa resuscite protocronismul si “Cantarea Romanei”? Europarlamentara Daciana Sarbu are mentalitate pioniereasca, raspunde comenzilor partidului (“parinte drag”) in chip voios, prompt si disciplinat. A spus partidul-parinte si sot ca Horia Patapievici si Mircea Mihaies sunt niste “niste rai si niste fameni”, a reactionat si ea rapid, intr-un discurs la Resita, precum pe vremuri, in URSS, tovarasa ministru Ekaterina Furțeva in cazul “tradatorului” Boris Pasternak. Se poarta acum, cu exuberanta de soimi ai patriei, “mandria de a fi roman”.

Bibliografia, sursele acestor acuzatii aberante? “Ceea ce circula pe internet”. Internetul nu este o entitate omogena, nu este o enciclopedie a adevarurilor ultime, acolo circula tot felul de lucruri, ele trebuie verificate. De pilda, prin lectura cartilor autorilor defaimati.

A citit europarlamentara “Omul recent”? A citit “Cartile crude”? A citit macar un numar din reviste precum regretata “Idei in dialog” ori cea care, har Domnului, continua sa apara la Timisoara, “Orizont”? Despre aceasta din urma, poate il intreaba pe tatal sau cam ce reprezinta in spatiul cultural al Banatului si al tarii.

Pentru europarlamentara socialista, intelectualii critici sunt denigratorii poporului pe care ea si al ei sot il servesc, vorba tovarasului impuscat, impreuna cu tovarasa sa de viata si de lupta, pe 25 decembrie 1989, “fara precupetire.” Cum tot fara precupetire reiau ei lozincile tampitoare ale propagandei ceausiste, mandria absolut ridicola ca a fi roman este un merit in sine, un fel de certificat de onoare transmis genetic si valabil sub specie aeternitatis. Sa fii mandru de trecutul poporului tau este ceva firesc. Sa mistifici acest trecut pentru a face din el moneda electorala este repugnant. Sa-i acuzi pe cei care nu gandesc ca tine ca nu sunt “buni romani” este o miselie.

Niciun popor nu este o comunitate de sfinti, exista fracturi istorice, puncte de maxima glorie si unele mai putin admirabile ori chiar condamnabile. Recursul la retorica narcisismului nationalist este ultimul refugiu pentru cei care nu au de oferit nimic altceva decat panglici, petarde si minciuni. Dar soimii si pionierii nu au timp si chef pentru asemenea detalii. Ei defileaza in grup, gandesc (mai precis, nu gandesc) in grup, ataca in grup…

Versiune actualizata a articolului aparut in editia online a ziarului “Evenimentul Zilei”:

http://www.evz.ro/pionieri-mandria-tarii-victor-ponta-daciana-sarbu-si-intelectualii.html

Recomandare:

http://www.revistaorizont.ro/arhiva/aprilie2014.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , , ,



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. F. P. spune:

    1). Pentru a creste, o natiune are nevoie de mandrie, tot asa cum individul isi dezvolta personalitatea pe fundamentul stimei de sine. Sentimentul de culpabilitate este contraproductiv, o stiti prea bine. Mandria noastra este onoarea noastra, mai mult, in relatiile internationale mandria noastra este loialitatea noastra fata de tratate si angajamente. In conditiile in care vicepresedintele american Joe Biden se afla la Bucuresti pentru a ne cimenta prietenia si alianta, un discurs de ostilitate virulenta la adresa sefului Guvernului Romaniei este exact opus acestor eforturi, nemaivorbind ca este o respingere a pluralismului politic si alternantei la putere. Sunt lucruri pe care, apropos de cartile citite, nu le-am gasit niciunde in ceea ce ati scris.

    2). Insinuati, din cate inteleg, o ierarhie intre diferitele categorii de intelectuali, pentru ca pe o scala a democratiei este limpede unde se afla cineva care se bucura de increderea unui mandat popular si cineva care nu are un asemenea mandat. Poate suna dezamagitor, dar nu exista o asemenea ierarhizare si nici nu se poate face, fiecare categorie socioprofesionala de intelectuali isi are rolul sau, care nu poate fi comparat cu al alteia (ar fi si demotivatoare si insultatoare daca ar exista, in afara de faptul ca diferentele specifice o fac imposibila, vulgarizand, pentru a intelege imposibilitatea sau, daca vreti, enormitatea, merele sunt mere si perele sunte pere). Daca sugerati ca productiile politico-juridice sunt inferioare celor culturale, doar pentru ca unele se masoara in lobby-uri si decizii (europarlamentare) si altele in carti, cred ca va inselati. Eventuale ierarhii se pot face in interiorul aceleasi categorii de intelectuali, un jurist poate fi comparat cu un alt jurist, un scriitor, cu un alt scriitor samd, ceea ce este cu totul altceva. Cred ca datorati cuiva niste scuze, cu siguranta ca spiritul de gentleman va este intrinsec personalitatii.

  2. Decebal spune:

    Putin le pasa ca nu-i aproba intelectualii si clasa mijlocie! Cata vreme “pionierii” astia conteaza pe bugetari, pe asistati sociali si pe sub-educati, vorbesc pe limba celor pe care conteaza. Daca acestia sunt, la vot, mai multi decat “ceilalti”, e suficient pentru “socialisti”.
    Imi doresc sa vad cum cei ce inteleg ceva se mobilizeaza si ies la vot. Sa vad cum inving autocarele, microbuzele, pomenile si urnele ultra-mobile. Abia atunci, acesti “socialisti” si-ar da seama ca trebuie sa invete sa vorbeasca si alta “limba”.
    Doamne-ajuta!

  3. euripide spune:

    daca ar fi citit n ar mai fi fost in fruntea partidului si tarii. minunea de la scornicesti, analfabet, era cel mai intelept si iubit fiu al patriei. o data la patru ani batem magareata slabita si subnutrita sa traga la cotiga. si de un sfert de veac ne scarpinam in cap ca nu exista vraci s o poata vindeca. intrebari peste intrebari, analize peste analize. toata floarea cea vestita isi da cu parerea si si framinta mintea la fiecare ciclu electoral. cuvintele care nu sint urmate de fapte nu valoreaza nimic. lucrurile s mai simple. fara economie functionala, cu un mediu ostil muncii oneste care sa produca valoare adaugata si cu un stat nereformat vom avea mereu un electorat captiv care va genera aceeasi clasa politica inepta si cleptocrata. cu forta activa si creativa in afara, cu bugetari, functionari si pensionari inauntru, minunea nu se poate produce. cine sa reformeze societatea?politrucii ? cei care mint precum respira ? ar insemna sa si semneze actul de deces. altundeva trebuie cautate solutiile. bratianu si generatia lui aveau substanta. astia de acum, prosti patentati, fara idei proprii, purtatorii vorbelor goale (ale altora), in fapt progeniturile vechii nomenclaturi

  4. victor L spune:

    Ridem, ne dixtram, dar sa nu ne miram ca apare o noua Savanta, Inginer, Doctor, Academician.
    http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=orQtjaulKmk

  5. Grammaticus spune:

    Ce sa ne mai miram de “circula pe internet” (echivalentul de sec. XXI al lui “se barfeste”/”zvoneste”/ “gura lumii zice …”) cand doctorii sau mai bine zis doftorii din ciupercariile psd-iste isi iau insasi substanta (adica materia textului, nici un sens figurat :) ) tezelor cu mouse-ul de pe internet (de exemplu, texte gata comentate la opera lui Mircea Eliade, fara a se obosi sa-i citeasca volumele si sa mai “citeze” vreo pagina, vreo carte, vreo editura si desigur nici site-ul de unde s-a plagiat) iar onor “conducatorii” acestor marete doftorate au fost recompensati prin numirea in CNATDCU (pentru, de exemplu, semnarea scrisorii rusinii, catre Bruxelles, in 2012).

  6. Lupul Monarhist spune:

    Nedumerirea mea este legată de nedumerirea distinșilor intelectuali la recentele atacuri din partea binomului pontist… Exprimarea publică a preferințelor politice, susținerea deschisă a președintelui țării în campania electorală din 2009 (din poziția de funcționar public), recenta sindrofie de la Cotroceni care a culminat cu încoronarea lui Traian Băsescu drept “președinte al intelectualilor” implică intrarea/menținerea în arena politcă, prin urmare în mocirla dâmbovițeană. A te mira că ești stropit cu noroi de prima tovarășă a țării la Reșița, în timpul celei mai murdare și idioate campanii electorale din ’90 încoace, transpiră ceva naivitate. Am mai spus și repet. D-lui Patapievici nu îi stă bine în postură de victimă. Și-a asumat o poziție politică și este persoană publică. Există și o fațetă mai puțin plăcută a acelei ipostaze.

    • Grammaticus spune:

      Nu inteleg nedumerirea dvs. Nu era normal ca orice om care si-a scris o carte cinstit, care n-a turnat la securitate sau care n-a fost el insusi asa ceva, sa fie de partea celor asemenea lui, care il reprezinta din punct de vedere politic? De ce nu ar avea dreptul sa se situeze public de partea celor ce nu s-au razboit cu valorile, asa cum a facut PSD -ul in ultimii 24 de ani? Trebuie sa stai si sa incasezi fara riposta? “Quousque tandem abutere, Catilina, patientia nostra? …Quem ad finem sese effrenata iactabit audacia?”

      • Lupul Monarhist spune:

        Ba da, are dreptul să fie de partea oricărui politician dorește. Dar atât timp cât ești funcționar public, trebuie să exerciți mai multă discreție când vine vorba de preferințe politice. Și nu orice funcționar, ci directorul ICR. În orice țară normală, la acel nivel nu se discută politică, nu se face galerie unui partid, directorul unui institut sau al unei agenții guvernamentale nu este agentul electoral al niciunui politician. Făcând pasul către partizanatul politic, în mod public, se presupune că dl Patapievici și-a asumat rolul unei personalități din acea zonă. Și cum politica este mizerabilă la București, astfel de atacuri și bobârnace din partea politicienilor nu trebuie să îl mire. Evident, are dreptul să explice și să demonteze aberațiile tovarășei Daciana. Prin adoptarea unei poziții de victimă (uite ce a zis X, uite ce a zis Y despre mine, Z m-a scuipat, etc.) riscă să treacă de partea personajelor de tipul Prințesa Bob de Mazăre. Și chiar nu pică bine.
        Dl. Mihăieș a rezolvat mult mai elegant problema… l-a dat în judecată pe plagiator. Nu știu de ce nu a participat la sindrofia de la Cotroceni dar lipsa dnei sale a dat bine. Cel puțin pentru mine. Mi-a confirmat că are coloană. Cu bine.

        • ALX spune:

          @Lupul Monarhist
          Mi se pare ciudata seninatatea cu care acceptati ca ti se poate intampla orice mizerie in Romania doar pentru ca, ca intelectual avand si o functie publica te pronunti in favoarea unui presedinte, in conditiile in care proiectul lui, pe care il consideri bun a fost in permanenta sabotat la modul cel mai josnic cu putinta etc etc. Creati impresia ca gasiti a fi oarecum natural acest tratament. Grozavia felullui in care se manifesta Ponta, nevasta-sa si ai lor este una in absolut, ca sa zic asa si nu cred ca poate fi relativizata in felul in care o faceti, ca uite si ei ce au facut, ca s-au bagat in mocirla etc. Au sustinut pozitii corecte sau nu? Va spun toate acestea pentru ca intotdeauna mi-au placut postarile dumneavoastra dar mereu m-a frapat masura cu care il judecati pe Basescu de parca ati fi asteptat in persoana lui un print pe cal alb, de parca un om fara defectele lui ar fi rezistat mai mult de un an intr-o lupta ca cea pe care a dus-o in acesti noua ani si jumatate, in care e chiar uluitor ca a ramas in picioare, in ring. Va doreati un presedinte finut si manierat, care sa ajunga in doi timpi si trei miscari in buzunarul lui Voiculescu? Sau credeti ca se putea altfel?Aplicati oare si familiei regale aceleasi standarde inalte pe care le aplicati peresedintelui si intelectualilor? Daca da, banuiesc ca dezamagirea e crunta. Pe mine nu Basescu m-a facut sa sufar ca un caine, ci familia noastra regala.
          Atentie, domnul Mihaies nu a mai fost decorat. Probabil ca nu ati urmarit ce s-a intamplat (ca lui HRP i s-a acordat o medalie din 2010 pe care Basescu nu i-a inmanat-o la acel moment, o restanta adica). Pentru medaliile pe care Basescu a vrut sa le acorde conducerii ICR (pe speta conflictului constitutional intre palate) se pronunta astazi CC. Si nu mi se pare deloc o dovada de lipsa de coloana vertebrala faptul de a te duce sa primesti o medalie din partea unui presedinte care s-a luptat asa cum a facut-o Traian Basescu. Cand ai rusii in coasta si un Ponta care se joaca cu destinul european al tarii tale, Basescu, cu toate defectele lui, e o oxigen curat. Daca al doilea om in statul american felicita pentru lupta pe care ai dus-o pentru consolidarea statului de drept, e nefiresc sa fii dispretuit de intelectualii din tara ta.
          Scuze ca m-am lungit nepermis de mult, dar voiam de mult sa intru in dialog cu dumneavoatra. Cele bune!

    • ALX spune:

      @Lupul monarhist
      Pentru unii dintre noi, faptul ca anumiti intelectuali l-au sprijinit pe Traian Basescu a fost o adevarata gura de oxigen. Pentru ca am inteles inca din 2006: pentru noi nu existau trei variante, Nastase, Basescu si un al treilea care sa fie presedintele din visele noastre. Nu, pentru noi au existat in tot acest timp doar doua variante: presedintele PSD-ului si Traian Basescu. Ceea ce nu e deloc totuna. Imi amintesc si acum o emisiune de prin 2007 in care Gabriel Liiceanu spunea ca Traian Basescu a clatinat vasul cu mal, si la acel moment mi s-a parut enorm ca cineva a clatinat vasul cu mal. Apoi s-au intamplat mai multe lucruri bune si da, mult mai putine decat am asteptat si mi-am dorit. Dar un lucru e sigur: m-am simtit in siguranta cu Traian Basescu. Numai si privind la singura alternativa posibila (pentru ca nu ma pot iluziona, cum fac altii, ca ar fi putut sa existe in tot acest timp o alta; sa nu uitam deziluzia numita Constantinescu) si pot spune ca Basescu a meritat din plin sa fie sprijinit. Ma ia cu vertij numai gandindu-ma ca in ultimii zece ani am fi putut avea ca presedinte pe cineva din PSD. Acum, Basescu are doua posibilitati: sa ne propuna un candidat viabil la presedintie, cineva pe care sa-l votam din toata inima sau sa ne propuna un candidat nevotabil, asa cum a fost Prigoana la primariie (o umilinta pe care cu greu o voi putea uita vreodata). In primul caz, voi considera ca da, Basescu, cu bunele si relele lui, a fost presedintele meu.

      • Lupul Monarhist spune:

        @ALX – Foarte frumos, nimic nu i-a împiedicat și îi împiedica pe distinșii intelectuali să facă politică. Problema este că atunci când ocupi o funcție publică, în administrația unei țări -în esență director ICR- nu e în regulă să faci pe agentul electoral al lui TB sau al oricărui politician pe care îl îndrăgești. Altfel, prin alte părți se lasă cu demisii. Dl. Liiceanu nu a ocupat o funcție în administrație, a fost foarte discret în relație cu TB până de curând, l-am apreciat atunci când l-a criticat pe președinte în câteva rânduri (vezi interviul acordat acum câțiva ani unei stații din Brașov când a declarat că nu crede în “gogoșlle lui Băsescu”). Din nefericire, ne-a “bucurat” când l-a încoronat pe jupân “președintele intelectualilor”. Mie mi se pare un abandon semnificativ tocmai de la valorile pe care le-a propăvăduit de la 89 incoace. Justificările sunt șubrede. A menține distanță între un intelectual de marcă și un politician controversat, care nu a pierdut ocazie să se dea în petec în public, era poate mai potrivit.
        Nu înțeleg la ce fel de reacție din partea PSD se așteaptă intelectualii din cercul de încredere prezidențial? Ești în deplină cunoștință de cauză că Intri în mocirla politică, când îi porți laudele lui Traian Băsescu prin ziare și la televiziune, apoi ești împroșcat cu noroi iar în final te lamentezi de murdărie!

      • Lupul Monarhist spune:

        Pentru reîmprospătarea memoriei… un moment de sinceritate din 2010 cu GL:

        http://adevarul.ro/locale/brasov/Si-gabriel-liiceanu-leapada-traian-basescu-1_50ae3b647c42d5a6639ae4fc/index.html

  7. Andrei A. spune:

    Cred că traumele din perioada comunistă au produs mutații și mutanzi într-o direcție total opusă dar nu neapărat pozitivă. Secretomania și confabulația compulsive din acea perioadă au generat o sete de știri, care a degenerat în tabloidizarea societății. Faptul că “nu ni se poate ascunde nimic” tinde să suplinească lipsa de conținut prin bombardamentul cu “știri calde”. Absența unui consens și proiect national liber-consimțite și nu impuse cu forța sînt acum suplinite de surogatul “totalei transparențe”. Paradoxal, vechi reflexe s-au păstrat și dacă înainte se știa că în proporție masivă orice se spunea era o minciună, acum totul e suspectat de motive ascunse și evident malefice și tainice finanțări. Mai mult, cred că s-a trecut de la o decență și o modestie (impuse în oarecare măsură, trebuie recunoscut) la un fel de manifestare care corespunde acelei expresii americane de “in your face”. Bogatul român nu poate dormi liniștit dacă nu-și afișează limuzinele și casele- e total străin de discreția marilor averi occidentale. Pseudo-intelectualul român (pentru că încă nu I-am pierdut pe cei adevărați), “băiatul dăștept”, este prin excelență un verbalist. “Deșteptăciunea” lui sau talentul, nu se pot manifesta discret prin crearea unei opere, ci răcnit, prin orice canal media dispus să îl curteze. Până și credința a ajuns să sufere de astfel de metehne. Piosul român trebuie să aibă un mare simbol vizibil, să-l știe lumea că e pravoslavnic. Până și cerșetorul român este in your face- și de ce să blamăm coada.
    În condițiile astea, decurge logic faptul că există o categorie de oameni pentru care și patriotismul trebuie să fie tot in your face. Nu poți să-ți iubești țara discret și să o arăți prin ce faci și nu neapărat prin ce spui. Trebuie să te declari, nenică, altfel ești suspect- oricum, noi știm tot ce mișcă și nu te poți ascunde.
    Și desigur, nu trebuie să uităm nici linșajul mediatic- ședințele de “înfierare” dinainte, nici n-ar fi visat la așa acces- și liber-consimțit, pe deasupra. Înainte vreme, viețile oamenilor erau făcute praf într-un cadru oarecum restrâns- acum însă, ești “livrat” mâniei naționale. Noțiunile de patriotism presărate în acest cernoziom al celor mai josnice instincte=nationalism=șovinism. Unde duce, am mai văzut- s-a mai încercat, în diverse epoci. Ca și comunismul, nu funcționează… tovarăși. Dar ați ști asta studiind ceva mai mult și vorbind mai puțin.

  8. euripide spune:

    daca ar fi citit n ar mai fi ajuns in fruntea partidului ! minunea de la scornicesti, analfabet, era cel mai intelept si iubit fiu al patriei. o data la patru ani batem magareata slabita si subnutrita sa traga la cotiga. si de un sfert de veac ne scarpinam in cap ca nu exista vraci s o poata vindeca. intrebari peste intrebari, analize peste analize. toata floarea cea vestita isi da cu parerea si si framinta mintea la fiecare ciclu electoral. cuvintele care nu sint urmate de fapte nu valoreaza nimic. lucrurile s mai simple. fara economie functionala, cu un mediu ostil muncii oneste care sa produca valoare adaugata si cu un stat nereformat vom avea mereu un electorat captiv care va genera aceeasi clasa politica inepta si cleptocrata. cu forta activa si creativa in afara, cu bugetari, functionari si pensionari inauntru, minunea nu se poate produce. cine sa reformeze societatea?politrucii ? cei care mint precum respira ? ar insemna sa si semneze actul de deces. altundeva trebuie cautate solutiile. bratianu si generatia lui aveau substanta. astia de acum, prosti patentati, fara idei proprii, purtatorii vorbelor goale (ale altora), in fapt progeniturile vechii nomenclaturi

  9. Horia spune:

    Nu mai e mult domnule Tismaneanu! Vine ea si ziua noastră! Nu vedeți, deja vi se subtiaza articolele la adresa lor. Ce sa mai scrii ce n-a fost scris, ce sa mai spui ce n-a fost spus? Cât sa scrii despre minciuna, prost gust, despre tampenie in general? Si slagarele cele mai indragite ajung intr-o zi sa nu le mai suporti, daramite prostia repetata prosteste. Puteți sa-mi spuneti ce vreți. E legea firii, ti se apleaca si de la prajitura pana la urma. Si cand ti se apleaca, stiti ce urmează. Nu-i academic, dar e firesc.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vladimir Tismaneanu


Vladimir Tismaneanu

Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)