joi, aprilie 18, 2024

PPDD: mic îndreptar geografic

(Micul îndreptar geografic cu privire la ARD se află aici. Cel care are ca subiect USL se află aici).

Analizând rezultatele alegerilor din 2008, mulţi oameni cred că sistemul defavorizează partidul aflat pe locul unu ca voturi la nivel naţional, adăugând mandate partidului de pe locul trei (ex. cu 18% din voturi iei 22% din mandate). La aceste alegeri vom vedea ceva diferit, în special dacă există un număr mare de judeţe în care USL câştigă multe mandate cu 50%+1, PPDD şi ARD putând suferi o reducere semnificativă a procentului de mandate prin comparaţie cu procentul de voturi primite (ex. cu 15% din voturi iei 11% din mandate).

Pentru că acest lucru e foarte important pentru PPDD, îl voi explica în continuare folosind un exemplu familiar.

Situaţia A: un judeţ cu 5 colegii în care, indiferent de colegiu, avem aceleaşi rezultate: USL 49%, ARD 26%, PPDD 25%.
USL obţine 2 mandate (49% din 5, rotunjit în jos).
ARD 1
PPDD 1.
Un mandat se duce la alocarea naţională.

Situaţia B: un judeţ cu 5 colegii în care, indiferent de colegiu, avem aceleaşi rezultate: USL 51%, ARD 25%, PPDD 24%.
USL obţine 5 mandate, câştigând „din prima” cinci mandate.
ARD are dreptul la 1 mandat (adică 25% din 5 = 1.25)
PPDD 1 (24% din 5 = 1.2).
Nu mai există trimitere de procente la redistribuirea naţională.

În ambele situaţii PPDD a obţinut un mandat. Dar…
În „situaţia A” acel mandat este unul din 5, adică 20% din mandatele alocate în acel judeţ. Poate că la alocarea naţională PPDD mai primeşte încă un mandat, deci vorbim de 40% din mandatele alocate în acel judeţ.
În „situaţia B” acel mandat este unul din .. 7, adică 14% din mandatele alocate în acel judeţ.

La nivel naţional diferenţele vor fi semnificative. O victorie majoră a USL va pune ARD şi PPDD în aceeaşi barcă: o pondere mai mică în parlament decât le-ar permite-o procentele obţinute la vot.

Să vedem acum la nivel concret cum stă în teritoriu partidul lui Dan Diaconescu. Ce surprinde la PPDD este omogenitatea rezultatelor de la locale. Dacă înlăturăm mici factori speciali din punct de vedere statistic precum HarCov sau alte judeţe din Transilvania în care prezenţa la vot a etnicilor maghiari distorsionează rezultatele în defavoarea partidelor care se adresează etnicilor români… PPDD a obţinut la locale aproape peste tot rezultate între 6% şi 12%.

Aproape peste tot.

În Neamţ, Vrancea, Giurgiu, Gorj, Caraş-Severin, Brăila şi Bacău PPDD a obţinut un scor mai bun de 12%.
În Brăila şi Gorj PPDD a terminat la 3% în urma PDL.
În Caraş-Severin PPDD a terminat la un procent în urma PDL.
În Giurgiu şi Olt PPDD a depăşit PDL (!).

În funcţie de capacitatea organizaţiilor PDL din teritoriu de a performa, este posibil ca numărul judeţelor în care PPDD > ARD să crească. În majoritatea cazurilor de mai sus, vorbim de zone slab urbanizate şi lovite de sărăcie, în care impactul cooptării alături de PDL a unor figuri precum MRU sau Mihail Neamţu este zero. În schimb, o campanie inteligentă a PPDD care să se îndrepte spre electoratul asistenţial ar putea avea succes, subtilizând voturi de la USL.

Factori adiţionali, dar importanţi:

1. Ultimele săptămâni şi luni, incluzând aici şi afacerea Oltchim, nu au adus mari modificări în intenţia de vot pentru PPDD.

2. Sondajele dau o imagine contradictorie cu privire la PPDD. Într-unele electoratul potenţial al acestui partid este considerabil. În altele, PPDD pare să aibă un electorat stabil, bine definit şi foarte limitat. Cel mai probabil vorbim de o „spirală parţială a tăcerii”: oameni care nu recunosc întotdeauna sau în toate sondajele că ar vota PPDD.

3. În Transilvania, chiar ajustând cifrele pentru a vedea cât a obţinut PPDD din voturile etnicilor români, atracţia pentru partid este foarte slabă.

4. Fenomenul „PRM 2000” pare să nu se repete. Motivele sunt numeroase, în principal putându-se face vorbire despre un preşedinte de ţară care nu şi-a abandonat electoratul mai puţin educat, necreându-se astfel haos pe scena opţiunilor politice.

5. La exit-poll-uri mulţi din votanţii PPDD evită să spună adevărul apropo de votul lor, mulţi indicând „USL” sau refuzând să răspundă. Ca şi la locale, mă aştept ca scorul real al PPDD să fie cu câteva procente mai mare decât cel indicat de exit-poll-uri.

articol preluat de pe blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. COMUNICAT […] Întrunit în şedinţă extraordinară, în data de 26 octombrie 2012, Comitetul Executiv Central al Partidului Poporului a analizat situaţia politică a ţării, în perspectiva alegerilor parlamentare, programate pentru data de 12 decembrie 2012. Această analiză a pus în evidenţă următoarele:

    1.) Partidul Poporului a fost înfiinţat de către reprezentanţii milioanelor de susţinatori ai Legii Cojocaru, reuniţi, din toate judeţele ţării şi din municipiul Bucureşti, în adunare generală, la Bucureşti, pe data de 3 iulie 2010.

    2.) Scopul pentru care a fost infiinţat Partidul Poporului, scop care este înscris atât în Statutul cât şi în Programul Politic al partidului, constă în punerea în practică a Legii Cojocaru privind construcţia economiei democratice, prin împroprietărirea cu capital productiv a tuturor cetăţenilor ţării, realizarea, pe această cale, a unui amplu program de investiţii, de cele puţin 30% din PIB, în fiecare an, care să asigure o creştere economică anuală de 8-10%, să creeze cel puţin 6 milioane locuri de muncă, în primii 10 ani de aplicare a Legii, să repună pe picioare economia românească şi să-i facă stăpâni pe români în ţara lor, România.

    3.) Imediat după înfiinţarea Partidului Poporului, aşa-zisa clasă politică din România, speriată de apariţia pe scena politică a noului partid, dar mai ales de Legea Cojocaru, a pus la cale escrocheria mediatică şi politică, prin care s-a creat Partidul Poporului-Dan Diaconescu (PP-DD), cu scopul de a crea confuzie în rândul românilor, de a discredita Legea Cojocaru şi Partidul Poporului. Cu ajutorul postului de televiziune OTV, dar şi al multor altora, autorii escrocheriei au furat cele peste un milion de semnături pentru susţinerea Legii Cojocaru si a Partidului Poporului, pe care le-au folosit pentru a înregistra partidul-clonă, prin care au escrocat un milion de români, cărora le-au prezentat făcătura politică a lui Dan Diaconescu ca fiind Partidul Poporului, cel înfiinţat de susţinătorii Legii Cojocaru.

    Au instituit un embargou total împotriva Partidului Poporului, a preşedintelui acestuia, autorul Legii Cojocaru. Deşi îl prezintă pe Dan Diaconescu ca fiind preşedintele Partidului Poporului, televiziunile nu acordă dreptul la replică adevăratului preşedinte al adevăratului Partid al Poporului, pentru a-l demasca pe impostorul escroc. Au reuşit, astfel, să fure aproape un milion de voturi, în alegerile locale din 10 iunie 2012.

    4.) Escrocheria mediatică şi politică numită PP-DD continuă şi este pe cale să înşele multe milioane de români, la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012. Escrocul este prezentat, în continuare, ca fiind preşedintele Partidului Poporului, în timp ce adevăratul preşedinte nu este lăsat să vorbească. În partidul escrocului, intră tot mai mulţi politicieni din toate partidele care au guvernat ţara în ultimii 23 de ani, care vor să-şi ascundă crimele împotriva poporului român şi să ajungă, încă o dată, în Parlament, să continue să se îmbogăţească, prin furt şi înşelăciune. Sunt pleava clasei politice ticăloşite, dar au mulţi bani, cu care vor potoli lăcomia escrocului şi vor plăti televiziunile pe care le controlează, cu ajutorul cărora vor încerca, din nou, săi înşele pe români şi să le fure voturile.

    5.) La escrocheria otevistă, se adaugă o nouă mişelie a clasei politice, care a introdus, în legea privind alegerile parlamentare, obligaţia ca fiecare candidat să constituie un depozit bancar, adică să depună, la CEC BANK, suma de 3.500 RON, respectiv, 35 milioane de lei vechi. Aceşti bani sunt pierduţi, adică sunt confiscaţi de stat, dacă partidul în numele căruia candidează cel în cauză nu obţine cel puţin 2% din numărul voturilor tuturor românilor.

    Această prevedere legală este neconstituţională. Ea încalcă, flagrant, articolele 16 şi 37 din Constituţia României. Articolul 16 din Constituţia României prevede că:
    “(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
    (2) Nimeni nu este mai presus de lege.
    (3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia şi domiciliul în ţară.”

    Articolul 37 din Constituţia României prevede că:
    “Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).”

    Deci, Constituţia României nu condiţionează, în nici un fel, dreptul de a fi ales în vreo funcţie sau demnitate publică, de posesia vreunei sume de bani. Prevederea obligaţiei constituirii depozitului de 3.500 lei reprezintă un abuz făcut de cei care s-au instalat la conducerea statului român prin lovitura de stat din 22 decembrie 1989, cu scopul de împiedica accesul în Parlament al românilor cinstiţi, care nu s-au îmbogăţit prin înşelăciune şi prin furt de la stat.

    Pentru românul care nu s-a îmbogăţit prin “privatizări” şi prin contracte făcute de “băieţii deştepţi” cu statul, suma de 35 milioane de lei reprezintă banii de supravieţuire a familiei sale pe multe, sau foarte multe, luni de zile. El nu îşi poate permite să rişte pierderea acestei sume, mai ales, după ce i-a auzit şi i-a văzut, la televizor, pe politicieni spunând că, la referendumul pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012, s-au fraudat peste un milion de voturi, ceea ce înseamnă 10% din voturi, de 5 ori mai mult decât pragul de 2%, la care se pierde depozitul de 3.500 lei. Asta înseamnă că “organizatorii” alegerilor pot manipula rezultatele alegerilor, pot face să “dispară” nu 2%, ci 10% din voturi, astfel încât orice partid antisistem poate fi adus în situaţia de nu realiza pragul de 2%.

    6.) Partidul Poporului este constituit din români care nu s-au îmbogăţit prin “privatizări” şi “contracte” cu statul. El este format din oameni care îşi câştigă existenţa prin muncă, fie ca salariaţi şi pensionari, fie ca mici întreprinzători. Din nefericire, şi nu din cauza noastră, ci a celor care s-au îmbogăţit pe căi necinstite, salariile şi pensile noastre sunt foarte mici. La fel şi profiturile micilor întreprinzători. Ele deabea ne ajung ca să supravieţuim de la o lună la alta. Veniturile noastre nu ne permit să economisim, să facem investiţii, cu atât mai puţin să riscăm cele 3.500 de lei pentru a candida pentru o funcţie în Parlamentul României. Noi, cei care trăim din munca noastră, reprezentăm 90% din cetăţenii acestei ţări. Ori, nu este drept ca noi, care suntem majoritari, să nu putem face parte din puterea legislativă a ţării noastre, din motivul că nu avem de pierdut cei 35 milioane de lei.

    Din cei 454 de candidaţi ai Partidului Poporului pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie, numai o mică parte dispun de cei 3.500 lei şi îşi pot permite să rişte pierderea lor, mai ales când ştim, chiar de la politicieni, că pot fi fraudate peste un milion de voturi. Cei mai mulţi dintre noi nu au această sumă şi nu îşi pot permite să se împrumute, în condiţiile date.

    7.) Alegerile parlamentare din 9 decembrie a. c. nu reprezintă altceva decât o nouă farsă electorală, la fel ca şi cele din 1990, 1992, 1996, 2000, 2004, 2008, prin care clasa politică, formată, în cea mai mare parte, din autorii loviturii de stat din decembrie 1989, de continuatorii acestora, de cei care au adoptat legile prin care i-au deposedat pe români de avuţia productivă acumulată în timpul regimului comunist – mii de fabrici, uzine, spaţii comerciale, de birouri, hoteluri, bănci etc – şi de profiturile realizate cu aceată avuţie în ultimii 23 de ani, au vândut, pe nimic, cea mai mare parte a acestei avuţii străinilor, încearcă să înşele, din nou, electoratul român, să-i fure voturile, să-şi trimită slugile lor în Parlamentul şi Guvernul României, pentru ca aceştia să continue să adopte legi antiromâneşti, anticetăţeneşti, să perpetueze starea de sclavie în care au adus poporul român, să perpetueze starea de colonie în care au adus România.

    Românii sunt puşi, din nou, în situaţia de nu avea pe cine vota, de a nu putea vota oameni care să le reprezinte interesele. De 23 de ani, românilor li se tot cere să voteze “schimbarea”, iar rezultatul votului lor este rotirea la conducerea statului a aceleiaşi clase politice, “restructurată” şi “regrupată”, adică revopsită, aceiaşi nomenclaturişi ai PCR, revopsiţi în nomenclaturişti FSN, revopsiţi în nomenclaturişti USL şi ARD. Pentru a mări confuzia, în această nouă forsă electorală, vor fi scoşi pe scenă şi cei revopsiţi în PPDD.

    Comitetul Executiv Central al Partidului Poporului a hotărât următoarele:

    1. Partidul Poporului nu participă la farsa electorală reprezentată de aşa-zisele alegeri parlamentare din data de 9 decembrie 2012. Partidul Poporului nu va avea candidaţi la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012.

    2. Partidul Poporului cere tuturor membrilor şi simpatizanţilor săi, tuturor susţinătorilor Legii Cojocaru, să nu participle la farsa electorală din 9 decembrie, să nu îi mai voteze pe cei care i-au deposedat de capitalul acumulat în timpul regimului comunist şi de profiturile realizate cu acest capital, pe cei care le-au distrus 4 milioane locuri de muncă, pe cei care le-au făcut salariile şi pensile cele mai mici din Europa, pe cei i-au adus în starea de sclavi, în ţară şi în afara ei, pe cei care le-au transformat ţara în colonie.

    3. Partidul Poporului cere abrogarea imediată a prevederilor legale prin care cetăţenii României sunt obligaţi să plătească 3.500 lei ca să candidezele pentru un loc în Parlamentul României.

    4. Partidul Poporului cere amânarea alegerilor parlamentare astfel încât acestea să aibă loc la 90 de zile de la data la care au fost abrogate prevederile referitoare la constituirea de către candidaţi a depozitului de 3.500 lei.

    5. Partidul Poporului cere demisia Guvernului României şi instalarea unui guvern provizoriu, format din persoane care care nu sunt membri ai niciunui partid politic şi care nu au ocupat nicio funcţie în conducerea statlui român, sarcina acestui guvern fiind aceea de a organiza alegerile parlamentare şi de a gestiona treburile curente ale ţării, până la alegeri.

    Constantin Cojocaru
    Preşedinte
    Partidul Poporului
    28 octombrie 2012

    Alegerile parlamentare din 9 decembrie a. c. reprezinta o noua farsa electorala : http://www.universulromanesc.com/ginta/showthread.php?2096-Alegerile-parlamentare-din-9-decembrie-a-c-reprezinta-o-noua-farsa-electorala

  2. Desi am terminat o facultate pe bune, sunt programator si nu am probleme materiale am sa votez, am convins si am sa mai conving oamenii sa voteze PPDD. De ce? Este singurul partid care isi bate joc de politica. Pana acuma politicienii si-au batut joc de noi, urmeaza sa ne batem noi joc de ei. Prea siguri erau ei ca privatizarile le aduc bani in pragul campaniei,,, si iata ca privatizarle s-au oprit. Prea siguri sunt ei ca in parlament va fi caldut, sa-i trimitem in parlament pe anarhistii de la PPDD, poate reusesc sa il faca nefunctional :)

  3. @radu, interesant punctul tau de vedere… in alta ordine de idei nu inteleg articolul… cum adica daca usl ia 49 la suta? pai nu sunt alegeri uninominale? se voteaza iar liste de partid? cine ia 51 la suta, ia mandatul, e clar. dar cum calculezi 51 la suta din 5 colegii? in fiecare colegiu e alta situatie… ma rog, parerea mea e ca articolul e greit.

      • @Yuji – articolul este corect. In acest moment in Romania se foloseste „votul uninominal mixt prin compensare”.Sistemul este o strutocamila intre cel de vot uninominal intr-un singur tur si vechiul sistem de vot reprezentativ, cu o cireasa pe tort: numarul de parlamentari este variabil (vezi exemple in articol)

        De fiecare data cand citesc cate un material despre actualul sistem de vot imi aduc aminte de intrebarea de la referendumul din 2007:

        „Sunteți de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toți deputații și senatorii să fie aleși în circumscripții uninominale, pe baza unui scrutin majoritar în două tururi?”

        As fi tare curios sa aflu cum ar arata distributia mandatelor parlamentare la alegerile de anul asta in cazul unui scrutin majoritar cu doua tururi.

        • Nu ştim cum s-ar vota în al doilea tur :( , în special cum şi dacă s-ar reorienta votanţii PPDD şi UDMR. (bineînţeles că vorbim de colegii unde USL nu câştigă din prima – în special Transilvania, deci factorul UDMR e crucial, ca să nu mai vorbesc de cazuri gen în turul doi intră candidat UDMR vs. candidat ARD sau USL – ar vota românii „pro-forţa politică care nu intră în turul doi în acel colegiu” pe criterii etnice sau ar sta acasă?)

  4. Nu conteaza cat obtine PPDD, ci cat obtine USL:
    a) Daca ia peste 51%, PPDD nu ajunge la guvernare.
    b) Daca nu, atunci popularii lui Diaconescu se contopesc cu poporenii lui Blaga … sau invers, da’ tot aia e!

    • „Daca ia peste 51%, PPDD nu ajunge la guvernare”. Eu unul nu-s chiar asa sigur… Exista posibilitatea reala ca PSD sa-i dea cu tifla PNL-ului dupa alegeri (in cazul in care PNL va avea un scor mic, ceea ce nu-i chiar imposibil), sa constate ca nu mai are nevoie de el si sa faca majoritate (si guvern) cu PPDD.
      Daca traiesc sa vad un guvern cu Ponta PM si DD ministru al economiei, pot sa zic ca deja le-am vazut pe toate…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro