joi, martie 28, 2024

Prea repede v-aţi aliniat în faţa regimului Ponta, stimaţi procurori din CSM!

Este deprimant când vezi că onorabilii procurori din CSM nu au vrut să înveţe nimic din lecţiile „pactului de coabitare” şi din rezultatul catastrofal ale acestei înţelegeri, propulsarea Alinei Bica la conducerea DIICOT. „A dat dovadă de spirit de iniţiativă, (…) a manifestat deschidere faţă de noi tehnici şi metode de investigare a infracţiunilor”, anunţa, plin de entuziasm, un comunicat CSM din mai 2013, când a fost avizată numirea doamnei Bica. Circa 20 de luni mai târziu, doamna ajungea în arest. Vreun regret, vreo autocritică, dinspre secţia de procurori a CSM?

Am urmărit – prin intermediul presei, pentru că CSM nu publică pe site stenogramele discuţiilor – audierea posibililului viitor şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu. Mi s-a părut de un ridicol desăvârşit  întrebarea venită de la unul din membrii Consiliului: “Indicați trei calități care vă recomandă pentru ocuparea acestei funcții, plus 3 defecte”. Modest, Horodniceanu a răspuns: “Ca aspecte negative, sunt nemulțumit că nu fac mult sport”. Asta este problema şefului DIICOT, că nu face sport? Iertaţi-mă, dar decât să îşi bată joc de această procedură, procurorii din CSM puteau să dea un vot formal şi să încheie în trei minute acest spectacol ieftin. În afară de Oana Hăineală – cea care şi în 2013 s-a opus numirii Alinei Bica – nimeni nu l-a deranjat pe Daniel Horodniceanu cu vreo întrebare serioasă. Cum este posibil să nu ştim: de câte dosare s-a ocupat acest procuror pe parcursul carierei sale, ce rată de condamnări a obţinut, ce dosare majore a rezolvat? Teoretic, ar trebui să găsim aceste informaţii în dosarele ajunse la instanţele de judecată, nu este nimic secret. Cel mai scandalos mi s-a părut însă faptul că şeful DIICOT Iaşi, Daniel Horodniceanu, nu a fost invitat să îşi spună opinia despre scandalul din oraşul pe care ar trebui să-l protejeze de grupările interlope, oraş în care primarul PSD Gheorghe Nichita a transformat poliţia locală în gardă pretoriană şi, potrivit unor informaţii din presă, ar fi apelat inclusiv la persoane din celebrul clan al Cordunenilor pentru a-şi ameninţa partenera de viaţă.

Revin la exemplul pe care l-am dat acum câteva luni, când remarcam superficialitatea audierilor din comisia parlamentară de control a SRI: să ne uităm puţin peste modul în care procedează congresul SUA. În ianuarie, când noul procuror general, Loretta Lynch, a trecut prin procedura audierilor în comisia juridică a Senatului, dezbaterea a inclus mărturii ale:

–        unui jurnalist de investigaţie

–        unui şerif din statul Wisconsin

–        mai multor profesori de drept

–        câtorva apropiaţi ai Lorettei Lynch, inclusiv un prieten de familie

Audierea Lorettei Lynch a durat ore întregi. Stenogramele sesiunilor de întrebări şi răspunsuri se întind pe peste 300 de pagini.

Sigur că nu am aşteptarea naivă ca procurorii din CSM să aibă exigenţele senatorilor americani. Totuşi, prea repede au cedat aceşti magistraţi puterii politice, indiferent care ar fi fost ea. Are cineva vreun dubiu că domnul Cazanciuc, având la dispoziţie informaţii consistente, a selectat pentru conducerea DIICOT un personaj convenabil pentru PSD şi pentru Victor Ponta?

Am informaţii, din zona presei, că preşedintele Klaus Iohannis a decis să semneze decretul de numire a lui Daniel Horodniceanu la conducerea DIICOT. Sper ca aceste informaţii să fie infirmate, dar nu îmi fac multe iluzii. Suntem în plin proces de distrugere a tot ceea ce s-a realizat bun în domeniul Justiţiei în ultimii zece ani (nu idealizez acei ani, sunt şi multe lucruri care trebuie îndreptate). Dinspre Parlament vin aproape zilnic iniţiative de încorsetare a procurorilor şi judecătorilor sau de limitare a atribuţiilor ANI, iar opoziţia, atât din presă, cât şi din politică, este tot mai anemică. Nu aveam aşteptări de la acest Legislativ, mi se pare însă îngrozitor faptul că prea mulţi magistraţi se grăbesc să se predea noii Puteri politice. De aceea, fac un apel la toţi oamenii buni din magistratură, de la judecătorii Alina Ghica şi Cristian Danileţ la procurorii curajoşi precum Oana Hăineală: este momentul să interveniţi public! Nu trebuie să se repete ceea ce s-a întâmplat în regimul Adrian Năstase-Rodica Stănoiu. Apăraţi-vă libertatea şi onoarea, domnilor procurori şi judecători.

P.S. În curând se împlinesc 25 de ani de la mineriada din iunie 1990. Aţi mai auzit ceva despre acel dosar, pe care procurorul general Teodor Niţu a promis să-l finalizeze? Eu cred că anunţul său a fost o diversiune. PSD nu se atinge de Ion Iliescu, principalul responsabil pentru crimele şi violenţele din acele zile.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Sa nu aruncam anatema doar pe Nitu:
    https://www.facebook.com/PresedinteleTraianBasescu/videos/vb.361235817223309/1011946312152253/?type=2&theater
    Nitu, acum, este ocupat cu a-i descide dosare lui Basescu.
    Doar l-a auzit pe Ponta: „Şi am mai promis ceva: Băsescu şi Udrea la închisoare! Parţial realizat”.
    CSM, cu fiul de general de Securitate in frunte, nu gaseste ca Ponta atenteaza, prin declaratiile sale, la onoarea Justitiei, ci doar „pensionarul postac” si Udrea.

    • Asi , i-a trecut :D :D :D

      Victor Ponta a declarat luni, referitor la cerința președintelui Klaus Iohannis către guvern de a aproba cumpărarea unui avion prezidenţial, că acest lucru este de demnitatea unei țări. În plus, proiectul ar fi mult mai economic din punct de vedere al cheltuielilor, mai susține premierul.

      ”O să luăm o decizie și o să vă anunțăm. Nu știu să vă spun ce proceduri, procedurile durează. Grupul de lucru care se formează o să ne facă o propunere”, a spus Victor Ponta.

      Victor Ponta l-a acuzat pe fostul presedinte Traian Basescu ca nu a mai vrut sa aiba avion prezidential, in ultimii ani ai celui de-al doilea mandat, „din populism”.

  2. Daca „reforma” din ultimii zece ani s-a redus la niste numiri, oricat de inspirate, atunci tot doar prin niste numiri, la fel de inspirate, se poate reseta tot ce s-a facut bun in ultimii zece ani. Nu trebuia sa fii vizionar pentru a intelege aceasta logica simpla.

  3. Numirile strict pe criterii politice dovedesc din ce in ce mai des cat de paguboase sunt. Cred ca e greu de cuntificat daca produc mai mult rau pentru ca numitul raspunde si „rasplateste” functia sau pentru ca e slab pregatit si necalificat pe pozitie si pe cale de consecinta are un management defectuos, care duce la pierderi sau la nefunctionarea institutiei unde e numit. Cu cat pozitia e mai sus in organigrama, cu atat mai mari mizele financiare in discutie.
    Incepuse acum multi ani o discutie si s-au ingramadit toate partidele sa promita ca vor promova criteriu de selectie competenta. Vorbe in vant, praf in ochi. Cred ca prostia si incompetenta produc pagube infinit mai mari comparativ cu coruptia, cu toate cifrele astronomice pe care le-am vazut in dreptul coruptiei in ultimii ani.

  4. Procesul de confirmare pentru Lorreta Lynch o fi fost temeinic si minutios, dar nu a facut cinste senatului american. Republicanii au lungit confirmarea 166 de zile (mai mult decat ultimele patru confirmatii la un loc) din considerente politice care nu aveau nimic de aface cu meritele sau neajunsurile candidatei.

  5. Dl. George Mioc compara ce s-a intimplat intr-o comisie a Congresului SUA cu ce se intimpla in CSM. Nu precizez decit ca CSM este un amestec romanesc intre elemente ale puterii judecatoresti (judecatorii) cu altele din puterea executiva (procurorii) la care s-au mai adaugat citiva membrii din prin alte parti ale societatii. Si oricum avizul CSM este consultativ hotaritoare fiind vointa persoanei care numeste. Observ ca aveti ceva experienta americana si cred ca ar fi fost mai de folos sa oglinditi diferenta dintre cele doua state fata de modul in care se respecta separatia puterilor in stat si mai ales cum se face controlul reciproc al celor trei puteri. Si poate aminteati si de modul in care sint ocupate functiile de judecatori in SUA nu ca in Romania unde judecatorii sint numiti. Daca nu se rezolva aceste probleme prin revizuirea constitutiei nu vom avea in veci o justitie independenta de factorul politic. Ma asteptam sa fiti angajat intr-o astfel de actiune si nu sa repetati ideile foarte expuse de un domn Danilet (nu stiu dece era sa scriu Patilinet) care parca are interesul sa perpetueze elemente de organizare a puterii judecatoresti ramase din vremea comunismului.
    In rest gargara ( chiar si la majoritatea comentatorilor), un fel de lucrare recomandata pentru SRSC.

  6. Cum, audierea procurorului general a fost facut in Senat, de politicieni? Nu le-a spus nimeni din Romania ca nu e voie, ca Justitia e independenta si nu raspunde in fata nimanui, cu atat mai putin in fata unora alesi de populatia inculta juridic ? Cred ca CSM ul trebuie sa ia pozitie fata de asemenea lipsa de democratie si sa emita un comunicat prin inspectia juridica, altfel te pomenesti ca le vine unora ideea si prin Romania sa adopte asemenea modele antidemocratice ce stirbesc grav independenta Justitiei ! Ba, daca se mai afla ca in corupta America ca cei care nu trec prin Senat sunt alesi direct de popor, iar procurorii sunt membrii ai Baroului si nu magistrati, atunci chiar se confuzeaza toti deontologii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

George Mioc
George Mioc
George Mioc este antreprenor, CEO al unei firme americane (PSI Industries). Este stabilit in SUA din 1976. Este inginer: CDS, Scranton, Pennsylvania (1985) Associate Degree in Mechanical Drafting & Design Technology.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro