Home » Analize »Politica & Doctrine »Reactie rapida »Societate/Life » Citesti:

Rețeta eșecului total. PSD vrea să organizeze referendum cu o lege dezlânată, din anii ’90

Septimius Parvu septembrie 5, 2018 Analize, Politica & Doctrine, Reactie rapida, Societate/Life
13 comentarii 5,162 Vizualizari

Campania pentru modificarea Constituției este un instrument populist, folosit de coaliția PSD-ALDE constant pentru a surescita spiritele. Politicienii de vârf din partid au tot rostogolit subiectul și au amenințat periodic că vor organiza referendumul. Cu toate acestea, nu a avut loc până acum. Următorul termen vehiculat este 7 octombrie. Dar putem oare organiza referendumul? Avem legislație? Avem resursele necesare? Am explicat în cel mai recent policy brief de la Expert Forum de ce nu putem organiza referendumul – referindu-ne doar la motivele tehnice, nu la cele care țin de obiectivele finale ale modificării Constituției.

Discuția de până acum a avut loc doar în termeni populiști, cu privire la procedura de inițiere a referendumului și despre conținutul articolului de modificare a Constituției. Dar nimeni nu a discutat public despre chestiuni de bun simț, cum ar fi procedurile de organizare a referendumului. Legea 3, care reglementează referendumul a fost promulgată în 2000, a fost modificată în câteva rânduri, însă, pe substanță, este o lege învechită, cu multe articole neclare și cu reguli care reflectă o filozofie din anii ’90. Multe dintre referințele din Legea 3 sunt, de altfel, la legislație din anii 1991 sau 1992, întrucât normele nu au fost actualizate.

Dacă s-ar organiza în luna octombrie un referendum, ne-am baza practic pe normele din Legea 3, care se completează în anumite secțiuni cu reglementări din Legea 208/2015, ce se referă la organizarea alegerilor parlamentare și la funcționarea Autorității Electorale Permanente.  Cu alte cuvinte, s-ar crea un mozaic de reguli, care cu siguranță ar crea confuzie și în rândul autorităților care au atribuții în organizarea referendumului, dar și în rândul alegătorilor. În 2012, Biroul Electoral Central a stabilit că se aplică prevederile titlului I din Legea 35/2008 (pentru parlamentare): cu alte cuvinte, se aplică toată legea, deși există deja un act normativ specific pentru referendum, Legea 3/2000.

Legea 208/2015 stabilește că Prevederile prezentei legi privind corpul experților electorali, secțiile de votare, Registrul electoral și listele electorale permanente se aplică în mod corespunzător alegerilor pentru Președintele României, alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale, alegerilor pentru Parlamentul European, precum și referendumurilor naționale și locale. Dar sunt multe alte reglementări foarte neclare în Legea referendumului, care nu sunt acoperite de articole suplimentare. Ce o sa facă BEC? O să aplice din nou legea în bloc?

Sistemul românesc include două instituții principale de management electoral: BEC, care este o instituție temporară care gestionează fiecare scrutin după care se dizolvă și AEP, care ar trebui să fie instituția permanentă, care deține expertiza electorală și care asigură aplicarea legislației, asigură logistica, verifică finanțarea partidelor etc. BEC se formează de la zero la fiecare scrutin; deși unii dintre reprezentanții partidelor sunt constanți în BEC-uri, nu există neapărat o memorie instituțională, iar interpretarea legislației se poate face diferit de la un scrutin la altul, referitor chiar la aceleași norme. Conform Legii referendumului, AEP nu face parte din BEC, chiar dacă asigură expertiză și suport. Cu alte cuvinte, singura instituție permanentă care gestionează alegerile din 2007 nu face parte din BEC și deci nu participă direct la decizii.

În ultimii ani, Autoritatea Electorală Permanentă a făcut un progres semnificativ în elaborarea unor mecanisme care să ajute la organizarea mai eficientă a alegerilor și la transparentizarea procesului electoral. Unul dintre aceste exemple este SIMPV, un sistem care are scopul de a verifica alegătorii la intrarea în secția de votare și de a combate votul multiplu. Sistemul poate fi folosit chiar și la validarea proceselor verbale de la finalul zilei alegerilor, care dau bătăi serioase de cap membrilor birourilor electorale. Dacă ne aducem aminte, în 2012 și 2014, când am avut circumscripții naționale, am avut secții de votare cu prezența 3-400% pe listele suplimentare; acum nu am mai vedea aceste iregularități în timp real. Conform articolului 43, Biroul Electoral Central ar trebui să înainteze copiile listelor electorale permanente și tabelele electorale către AEP, care ar trebui să le verifice aproape manual în termen de 60 de zile de la data referendumului. SIMPV este, pe de altă parte, un instrument eficient, proactiv, care nu ar bloca o instituție (așa cum s-a întâmplat în 2012, la referendum) pentru verificarea milioanelor de semnături.

O altă mare problemă este neclaritatea legii cu privire la observare, având în vedere că se face referire doar la acreditarea reprezentanților mass media, nu a și observatorilor. Cu alte cuvinte, este posibil ca un referendum cu o miza semnificativă, care a divizat puternic societatea, să nu poată fi observat din cauza unei legi care promovează filozofia anilor ’90, când transparența alegerilor nu era neapărat o prioritate.

Multe dintre articolele care reglementează operațiunile din timpul zilei alegerilor sau de la închiderea urnelor sunt foarte neclare. De asemenea, campania pentru referendum este definită prin trei alineate ale unui articol și acesta foarte generic. Nici la capitolul sancțiuni legea nu stă mai bine.

Una dintre cauzele pentru care s-a ajuns aici este faptul că legiuitorul nu are o viziune integrată asupra modului în care ar trebui să arate legislația electorală și pentru referendum. Nici nu vorbim de Cod Electoral, care să aibă norme unitare pentru partea tehnică; pentru asta sigur nu există voință politică. Am fost alături de colegii din Coaliția Politică fără Bariere la lucrările comisiei parlamentare cu nume lung – prescurtat pentru Cod Electoral – în 2015 și am văzut că de fapt nu există decât viziune pe termen lung. Normal ar fi fost ca toate legile electorale și pentru referendum să fie modificate la pachet pentru a nu ajunge în 2018 să organizăm o consultare națională cu referințe la legi abrogate în 2004.

Pe scurt, până acum discuția s-a purtat numai în termeni populiști. Nu s-a discutat despre tehnică, despre rolul AEP, despre softul pentru centralizarea datelor, despre rolul STS în operaționalizarea SIMPV și despre lucrurile care contează pentru a organiza consultarea în mod profesionist. Referendumul nu poate fi organizat în condiții decente în octombrie. Și până nu rezolvăm legislația, nu ar trebui organizat deloc.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , , , , ,



Currently there are "13 comments" on this Article:

  1. Serban Pretor Serban Pretor spune:

    De fapt actuala majoritate nu are nicio nevoie sau dorință de organizare a referendumului pentru că acesta, indiferent de rezultat, nu duce cu nimic la rezolvarea problemelor juridice ale lui Dragnea, singura problemă care îi preocupă cu adevărat. Despre familia trdițională sau netradițională nu le pasă nici cît negrul de sub unghiile Irinucăi Tănase. Referendumul este amintit doar ca un instrument de menținere captivă a acelei părți bigote și needucate a electoratului pe care se sprijină PSD. Pe măsură ce se vor apropia alegerile, PSD va accentua propaganda pentru referndum și va arăta cum statul paralel și alte oculte se opun intențiilor sale nobiile. Probabil că nu uită și de o decizie a curții constituționale conform căreia la prima modificare a constituției trebuie luat în seamă referendumul cu 300 de parlamentari și o singură cameră. Numai acest motiv este suficient ca referendumul să nu se țină niciodată. Dar flacăra lui trebuie menținută vie pentru mințile primitive pe care se sprijină mințile luminate ale lui Dragnea, Dăncilă & co.

    • Curiosul spune:

      As dori sa citesc si eu decizia CCR care va face obligatorie, cu ocazia proximei modificari a Constitutiei, punerea in aplicare a rezultatului referendumului cu 300 de parlamentari.

      Puteti indica o sursa, va rog?
      Multumesc.

    • Septimius Parvu Septimius Parvu spune:

      @Serban Pretor – Legea ar trebui modificata oricum, fie ca se tine sau nu acest referendum. Nu cred ca se va tine pe 7 octombrie. Dar si daca avem un referendum la anul, acesta sau altul, tot trebuie sa modificam Legea 3 astfel incat sa fie functionala.

      • George spune:

        Cum facem cu Art. 90 din CONSTITUȚIE: ” Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național.”?!

        • silviu_dumitrescu spune:

          avem o Constitutie de mare … efect
          vorbind strict despre art 90: “Presedintele poate cere … poporului … sa-si exprime, prin referendum, vointa” – nu se mentioneaza ce se intampla cu aceasta “vointa exprimata”, cum-cand se transpune ea in legislatie / poporul isi exprima vointa, ca si cum ar urla in pustie, iar apoi CCR decide ce vrea muschii lor “apolitici” si mintile lor foarte “savante” cu vointa poporului
          Caz absolut tipic de aberatie a CCR este aceasta decizie legata de refrendumul “300+unicameral” – prevederea cu 300 putea fi pusa in practica imediat, fara modificarea Constitutiei (!!), si trebuia sa devina OBLIGATORIE odata cu prima Lege de organizare a alegerilor – fara discutie !
          pentru “unicameral” insemna sa modificam poate >20% din Constitutie si asta necesita o noua procedura = a fost amanat / dar asta nu justifica in nici un fel treaba cu “300 devine valid dupa modificarea Constitutiei”
          in final, acest referendum a ramas o oribila demonstratie a nefunctionalitatii Constitutiei intr-unul dintre cele mai importante puncte ale sale, acela de definire a suveranitatii: Art 2 (1) / s-a ajuns astfel exact la ce se spune in Art 2 (2) ca nu trebuie sa se intample, cand “un grup” (CCR) a exercitat suveranitatea sa “in nume propriu”, peste decizia suverana a poporului exprimata clar prin referendum

  2. donquijote spune:

    Care anume dintre argumentele prezentate credeti ca l-ar opri pe dragnea, daca ar vrea sa organizeze referendum sau, orice.
    Ieri a reiesit ca nici CSAT-ul nu poate sa-l opreasca daca muschii lui nu vrea.
    Poate sa citeasca impreuna cu Gargamel si o hotarare a CCR si s-o prezinte invers dupa care nu mai conteaza, o data ce fapta devine trecut.
    De altfel, acum tara se guverneaza citind deciziile si comentariile CCR si luand decizii in mod convenabil mai ales ca si CCR pare sa asculte de anumite comenzi.

    • Septimius Parvu Septimius Parvu spune:

      @donquijote – Probabil sunt argumente prea subtile sa opreasca vointa politica. Dar trebuie sa avem si o discutie despre capacitatile tehnice. Nu putem sa vorbim numai despre planuri politice, daca nu avem la indemana aparatul administrativ si legislatia

      • donquijote spune:

        Eu zic ca “vointa politica” pe care o folositi in raspuns, este o exprimare prea eleganta si, de aici impresia mea ca nu se folosesc mijloace adecvate.
        Individul (si banda care il sustine) forteaza legile, chiar pe cele existente, atat de tare incat ma gandesc ca ar trebui ca argumentele sa fie opozabile.
        Ar trebui ca juristi de meserie sa sesizeze ca este un atac agresiv si sa-i contrapuna reactii de blocare pe masura; daca de exemplu se ignora CSAT asta inseamna un atac la siguranta nationala, si poate pune pe cei care il produc, in situatia de “tradare” sau ceva de genul asta…
        Pana cand judecam fiecare cauza in proces indelungat, gangsterii au trecut deja de bariera moale, ridicata in urma lor.
        Este ca si cum ai comanda de la distanta un vehicul pe Marte: daca vezi pe un monitor cum cade o stanca peste el, deja e prea tarziu sa mai dai comanda de evitare (evenimentul s-a intamplat deja).

        • eu****** spune:

          Nu stiu de ce inca nu se intelege ceea ce ati explicat Dvs.

          Cu gangsterii nu poti lucra decat in forta –
          Forteaza nota ei atunci Presedintele trebuie sa joaca tare si sa fluiere offside-ul astora.

  3. Zev spune:

    Inteleg si aprob pozitiv argumentul. Cu toate astea nu cred ca imperfectiunea tehnicii este in sine suficienta pentru blocarea unui demers de gen, indiferent de caracterul de ‘pocnitoare’ a cazului in speta, aici si acum. Un nou referendum, daca asta cat de penibil ar fi el va fi blocat vsau invalidat sau contestat pe ratiuni de integritate procedurala va arunca o umbra asupra unui potential exercitiu similar ulterior. De care s-ar putea sa avem realmente nevoie. Decat zic. Bineinteles ca un alt exercitiu, organizat cogent, poate beneficia de suport procedural si implicit de legitimare din partea, sa spunem, IFES. Dar probabil se va opta pentru supravegherea si validarea lui Burduja or some crap.

  4. eu****** spune:

    Nu imi ramane decat sa zic ca daca se va organiza acel referendum va conta enorm cine sunt observatorii si cum se numara prezenta si scorul – adica arbitrii daca ei sunt din Rai sau din Iad…

  5. Zagura spune:

    Inainte de orice referendum sa se puna in practica cel precedent: Legislativ unicameral si max. 300 de parlamentari, asta a hotarat electoratul la ultimul referendum. Daca dupa atatia ani nu s-a facut nimic in acest sens (politicienii de toate culorile se fac ca au uitat), pe buna dreptate electoratul se va intreba: De ce sa ma duc la vot daca oricum nu se tine cont de parerea mea ? Si se pare ca se mizeaza pe absenteism, pentru a nu se valida. De altfel, daca aruncam o privire mai larga, se constata ca cel putin la nivel european referendumul – ca suprem mijloc de manifestare a democratiei – a devenit cosmarul politicienilor. De unde si o campanie de presa anti referendum, inclusiv acest articol.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Septimius Parvu


Septimius Parvu

​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiecte... Citeste mai departe


E randul tau

Dragi Comentatori, apropiindu-ne de sfîrşitul acestei discuţii din care eu am învăţat mult (ş...

de: Szilágyi N. Sándor

la "Scrisoare de suflet românilor indignați despre români și unguri, puțin altfel"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

noiembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)