Home » Politica & Doctrine » Citesti:

Remanierea noastră cea de toate zilele

Serban Dan Blidariu aprilie 2, 2014 Politica & Doctrine
3 comentarii 930 Vizualizari

Vremea schimbării profunde mai are de așteptat. Acum suntem în perioada modificărilor de suprafață, când lucrurile arată altfel, dar rămân fundamental la fel. Ne aflăm deja în timpul guvernului Ponta 3. Când văd cifra mă duce gândul la scorul unui meci de fotbal câștigat la masa verde, dacă tot se discută atât despre fotbal fără a se aminti foarte mult despre sport în sine. Dacă ne uităm la PDL ca la un partid de opoziție, în 2012 chiar părea un adversar absent, iar USL a intrat pe un teren aproape gol și a făcut ce a vrut. Doar că, din păcate, USL nu a câștigat doar împotriva PDL-ului, ci și împotriva societății care și-a pus speranțele în ei, votându-i copleșitor. Ponta 3 – România 0.

Schimbări însă au fost mult mai multe, și vor mai fi, nu doar în cabinetele ministeriale ci și în cele parlamentare. Faptul că la o zi după numire secretarul general adjunct al Senatului a fost găsit incompatibil arată cât de departe s-a ajuns, acum că PSD este aproape singur la putere. Nu mai e vorba doar despre guvern de mult. Dar acest eveniment pare minor în comparație cu ruperea USL-ului, cauzat, oficial, de lipsa unei remanieri mai importante care să schimbe structura executivului. În timpul negocierilor am fost o țară întreagă martori la un spectacol de circ(umstanțe) așa cum doar politica românească poate să ofere. Liberalii erau ba la guvernare, ba în opoziție, după cum bătea puțin vântul (și se balansau sferele de influență) în cadrul partidului. Unii, în momentele noastre libere, le urmăream reacțiile contradictorii cu toată (com)pasiunea.

În guvern, cel puțin ca explicație de suprafață, Klaus Johannis nu putea fi și ministru de interne și vicepremier pe probleme de siguranță națională pentru că atribuțiile sale s-ar fi suprapus cu cele ale lui Gabriel Oprea, pe atunci doar vicepremier dar cu atribuții în domeniul securității, cum altfel, tot naționale. Anumite înțelegeri nu pot fi încălcate (precum încrederea electoratului, presupun) și nici anumite lucruri asumate pe hârtie, deși majoritatea parlamentară le putea oricând schimba prin vot. Au dovedit asta indubitabil mai târziu. Păcat însă că logica elementară nu este cel puțin la fel de puternică…

Conform structurii guvernului, funcția de ministru de interne nu venea la pachet cu cea de vicepremier, însă cea de ministru de finanțe da. În condițiile în care Klaus Iohannis dorea să fie adjunct de prim-ministru în structura de atunci a executivului, trebuia să conducă ministerul de finanțe si nu pe cel de interne. Ținând cont că a lansat inclusiv ideea păstrării funcției de primar, nimic nu mai părea exagerat. Doar că la noi e întotdeauna loc de mai mult (rareori și de mai bine…), iar după refuzul liberalilor de a mai rămâne alături de social-democrați la guvernare, noi și noi extreme au avut loc, depășindu-le pe cele precedente. Una dintre ele este demisia lui Călin Popescu-Tăriceanu, fost prim-ministru și fost președinte al partidului, din PNL. A fost lansată astfel în sfera publică un nou capitol din volumul atât de realist politic și mult prea puțin poetic Călin, file de poveste (sumbră).

Dar cu adevărat tristă și sumbră rămâne perioada interimatelor, atunci când, rămași fără PNL și înainte să îi aducă pe cei de la UDMR, în guvernul Ponta 3 au rămas 9 posturi vacante pentru care a trebuit să se găsească interimari. Locul lui Daniel Chițoiu, fost ministru al finanțelor dar și vicepremier din partea PNL, a fost ocupat temporar de Victor-Viorel Ponta. Că nu puteau fi și Klaus Johannis și Gabriel Oprea vicepremieri cu responsabilități identice poate părea logic, până la un punct, așa, de dragul evitării redundanței guvernamentale. Însă motivul adevărat sigur a fost altul. Dacă respectarea logicii și ocolirea paradoxurilor ar fi însemnat ceva pentru Victor-Viorel Ponta, cu siguranță nu ar fi ocupat ca interimar poziția vacantată de Daniel Chițoiu. Poate fi o provocare pentru orice profesor de logică din această țară să explice elevilor săi cum, într-un stat de drept, cineva poate fi în același timp și prim-ministru și vicepremier, fiindu-și simultan șef și subaltern.

Ne aflăm, din nou, în situația în care putem afirma cu tărie că, dacă în America se află țara tuturor posibilităților, România este țara unde totul este posibil (Diferențele de nuanță se înțeleg de la sine…). Iar la cum decurg lucrurile, nu cred că asta se va remania foarte curând.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. euripide spune:

    dac ar fi piesele lui caragiale pe scena scolii am ride cu gura pina la urechi.
    din nefericire joaca ionescu eugen iar scena este romania.
    risul este tonic, dar nu i risul nostru. daca n ai bani sa te operezi la viena mori in romania. studiosii se desavirsesc la spiru haret iar cei in care mai pilpie viata hamalesc la roma, madrid sau londra.
    ca un ritual, chibitii analizeaza si voteaza elitele natiunii. care odata alese, intre doua rigiituri la televiziune isi fac timp sa guverneze si viseze : taxe pe stilpi si impozite pe munca.
    cu cintec de manele spre viitor in zbor…

  2. TT spune:

    “cineva poate fi în același timp și prim-ministru și vicepremier, fiindu-și simultan șef și subaltern”.
    *
    Multipla personalitate a premierului cameleonic este boală grea: “grando-mitomanie degenerativă ireversibilă” (obsesia pentru propria imagine glorioasă îi provoacă pierderi de memorie deconspiratoare: imaginea falsă îi distrage atenția, uită ce-a spus anterior, nu realizează ridicolul reacțiilor sale contradictorii și persistă în minciună; nu are leac).
    Nu-i în prima audiție cu tandemuri simultane de autoapărare și atac, de una-alta, de orice pentru toate gusturile: premier vs deputat ( pro-lege RM în guvern și contra-curentului propriu în camara deputaților), “ca om” (ar fi una, pentru Gică Popescu) vs prim-ministru (altceva, probabil neom) [ până la urmă l-ar grația la treia înfățișare, ca președinte ales, sîc! ]; în ultimul caz, ca premier îl mănâncă, iar ca vicepremier se scarpină. :)

  3. costica spune:

    Remanierea noastra ar trebui sa fie asa: cu nemti si numai cu nemti, vreo 10 ani macar sa puna Romania pe sinele democratiei si progresului!!!
    Cu alde Ponta si Basescu si Boc si Antonescu ne-am lamurit ca nu se poate !!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Serban Dan Blidariu


Serban Dan Blidariu

Șerban Dan Blidariu este absolvent al Facultății de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Continuarea studiilor a însemnat înscrierea... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)