joi, martie 28, 2024

Sange, minciuni si whiskey, sau cum a murit Ceausescu

Unii dictatori mor in propriul pat (ori pe patul de spital, ca Dej si Tito), altii sunt impuscati, apoi scuipati si spanzurati cu capul in jos (ca Mussolini) ori se sinucid (ca Hitler), altii sunt ucisi fara mila de fostii lor subalterni transfigurati in „revolutionari” si „exponenti ai vointei poporului” (Ceausescu). Juramintele de credinta se evapora, ditirambii sunt uitati, tradarile abunda. Intr-un articol aparut acum cateva luni in „New York Times”, istoricul britanic Simon Sebag Montefiore amintea ca muribundul Stalin insusi a zacut ore in sir intr-o balta de urina. Doctorii Kremlinului erau prea timorati pentru a atinge „trupul sacru” al tiranului care declansase anchetele impotriva „asasinilor in halate albe”. Criminalii fara sira spinarii din Biroul Politic erau deopotriva euforici (scapau de monstrul sanguinar) si terifiati (dar daca psihopatul nu moare?)

Sala fost plina luni seara la Institutul Goethe din Washington, lumea a urmarit cu atentie filmul care reconstituie procesul sotilor Ceausescu („Ultimele zile ale lui Nicolae si ale Elenei Ceausescu”, realizat de Institutul pentru Studierea Omorului Politic pe baza spectacolului de la Teatrul Odeon). A vorbit in deschidere dl Wilfried Eckstein, directorul acestui prestigios centru cultural. Mentionez ca in cladirea de pe Seventh Street s-a deschis o expozitie dedicata arhitectului Daniel Liebeskind, un mare vizionar al spatiilor in care se salveaza memoria, intitulata “Architecture for the Angel of History”. Cititorii vor recunoaste aluzia la un faimos tablou al lui Paul Klee, al carui titlu („Angelus Novus”) a inspirat pesimistele reflectii ale lui Walter Benjamin despre istorie ca dezastru necontenit.

In introducerea pe care am fost invitat sa o fac, am explorat fundalul istoric al procesului cuplului Ceausescu, psihologia liderului debarcat si a sotiei sale, scopurile urmarite de cei care au regizat acel show-trial de inspiratie stalinista. Am incercat sa propun cateva ipoteze psihobiografice pentru intelegerea comportamentului lor la acel simulacru de proces. Am accentuat faptul ca actul de acuzare era centrat pe cei 25 de ani cat Ceausescu a condus Romania, dar nu vorbea despre institutiile care au facut posibila dictatura sa: PCR, Securitatea, propaganda, organizatiile de masa, pseudo-justitia etc Metodele si obsesiile ideologice ale lui Ceausescu nu erau doar ale lui, ci ale aparatului de partid pe care l-a condus si ale carui interese le-a servit. Cititi memoriile lui Dumitru Popescu ori pe cele ale lui Stefan Andrei si veti fi de acord.

Dupa decenii de idolatrizare abjecta a celui aclamat drept “erou intre eroi”, a urmat blamarea sa pentru toate aberatiile sistemului. Intre capetele de acuzare utilizate in proces a fost si acela al depozitarii in conturi secrete, in Elvetia, a circa 400 de milioane de dolari. Unul dintre spectatori s-a apropiat de mine si m-a intrebat ce s-a intamplat cu acei bani. Am dat din umeri jenat, nu aveam ce sa-i raspund. S-a scris mult despre “averea diavolului”, dar conturile, din cate stiu, au ramas o enigma. Daca au existat, atunci acesti bani au fost insusiti de noua putere prin varii intruchipari. Daca nu, cum sustinea Ceausescu, nu era decat praf in ochi. La fel, acuzatia de genocid (64.000 de morti) s-a probat a fi fost o imensa exagerare.

Un proces politic real ar fi avut destule lucruri de lamurit privind un sistem care a spoliat si a terorizat Romania vreme de decenii. Dar nu adevarul istoric era obiectivul farsei sangeroase de la Targoviste, ci reglarea de conturi cat mai rapida in interiorul nomenklaturii. Un fals exorcism devenea argumentul pentru o esuata regenerare democratica. Victor Stanculescu povesteste in film ca, inainte de a intra in sala unde s-a tinut acea mascarada, s-a spalat pe maini, precum Pilat din Pont (sunt cuvintele lui, nu ale mele). Cum nu curgea apa, a folosit whiskey. Sange, minciuni si whiskey: iata formula care sintetizeaza finalul comunismului din Romania si debutul intortocheatului, buimacitorului post-comunism.

Distribuie acest articol

41 COMENTARII

  1. Prin 1980 citeam intr-o revista de prestigiu din Vest (nu-mi mai amintesc in care anume, cred ca in Der Spiegel) un articol in care se spunea ca toate realizarile si laudele sunt atribuite lui NC cu un scop precis: pentru ca, atunci cand va fi cazul, tot in seama lui sa fie trecute si toate nenorocirile.

    • Au vrut la fel si cu Basescu. Din dictator nu l-au scos sperand ca poporul e tot la fel de schizofren ca in ’89 si va marsa la ideea de „executie”. Bineinteles, nu o executie fizica, ci de data asta una politica. Au incercat si „mineriade” cu profesorii si politistii.

      Pe scurt, au incercat o reteta deja probata insa bineinteles nu la acelasi nivel (josnic) pentru ca nu mai era bulversarea aceea generala de la finele lui ’89… Credeti ca daca il mai tineau pe Ceausescu vreo cateva luni in inchisoare mai puteau sa-l execute?

  2. Stimate Vladimir Tismaneanu: Sunt un cetatean Roman stabilit cu familia de ceva timp(10ani) in Portugalia. Am fost nevoit din cauza traiului indecent in Romania sa-mi iau familia si sa emigrez, nici aici viata nu este asa de roz,doar ne descurcam binisor.Doar nu asta este problema pe care vreau so aduc in discutie ci cu totul alta: Am aproape 50 de ani nu am fost membru de partid(nici macar utecist, numai ca vreau sa va aduc la cunostinta ca Nicolae Ceausescu a mai facut si bine cetatenilor romani! prin legile care le dadea erau si bune erau si rele, de ce sa nu recunosc. Una din legile bune era ca dadea casa sau apartament la tot nacajitul de avea omul unde sa locuiasca cu familia lui.Eu dupa ce am absolvit studiile m-am angajat si la nici un an de zile am primit o garsoniera in orasul meu Constanta! dupa satisfacerea stagiului militar mam casatorit si la ceva timp mi-sa oferit apartament cu 3 camere , nu am avut pile relatii sau pe cineva sa ma ajute in acest sens. AM OBTINUT TOTUL PRIN MUNCA SI CINSTE. Aveam un salariu decent 2715lei si niste sporuri, in total cam 3200lei sotia mai contribuia si ea cu vreo 2400lei deci era ceva bani cu care puteam sa traim o familie compusa din 3per. Si de mincare se mai gasea te mai duceai pe la tara cumparai un purcelus o gaina,e.t.c. si viata mergea inainte.Acum sunt milioane de Romanii care nu au nimic(casa ,bani,servici) si traiesc din mila altora. Eu nu zic ca nu trebuia sa-l schimbe pe Ceausescu zic ca nu trebuia inpuscat. Acum ce ar trebui sa facem noi cetatenii cu fostii presedinti de dupa revolutie(daca putem so numim asa) sai inpuscam pe totii acei ce au fost la putere????? va multumesc cu stima,Sorin CIoroaba .

    • Asa este! Astept si eu ziua in care se va vorbi cu obiectivitate despre acea perioada. Ceea ce se face acum este exact ceea ce se facea inainte de revolutie: ăia dinainte erau răii, burghezii, clasa asupritoare iar cei de acum sunt băieţii buni, făuritorii unui viitor de aur, etc….
      Aştept o prezentare fără pasiuni a măsurilor benefice pentru România acelor ani precum şi a celor nocive, împotriva propriilor cetăţeni. Toate acestea tratate în contextul istoric respectiv.
      Acum vedem tratări preponderent oportuniste şi sentimentaliste. Nu trebuie neglijate nici vocile acelora care au trăit în acele vremuri şi care spun că nu a fost atât de rău pe cât se vorbeşte acum.
      De ce spun aceşti oameni că a fost bine? Ce a fost bine şi ce nu? Ce categorii sociale de atunci şi de acum spun asta ? Care sunt motivele de atunci şi de acum pentru care o spun ? Răspunsuri serioase la aceast gen de întrebări ne-ar ajuta (aşa ar trebui!?!?!?!?!) să găsim unele soluţii la problemele actuale (acesta-i şi rolul istoriei, nu?).

      • Comunismul a fost un urias experiment social ratat. Printre cobaii folositi suntem si noi. Oranduirea sociala comunista e o infectie. Nu pot sa caut bine in Raul absolut.
        Sa fortam bunul simt, totusi, pentru ca asa ne-o cere contemporanul: evident ca printre masurile luate au existat si unele considerate bune, totusi comunismul se baza pe clasa muncitoare, care trebuia sa traiasca. Nu scapati din vedere contextul insa: se tot spune ca se dadeau case, mese. Daca dvs. numiti „casa” o cutiuta intr-o cutie mai mare dintr-un cartier-dormitor, plasat langa diverse furnale, cosuri, fabrici si alte asemenea, atunci avem idei diferite despre umanitate.
        Sa nu uitam ca acest experiment ratat s-a soldat cu distrugerea unor intregi clase sociale, si cu crearea unui tip nou de om, care in cazul romanesc, este la putere: omul descurcaret, fara scrupule, fara identitate, fara cultura.
        Bref, eu – care aveam aproape 15 ani cand l-au omorit pe Ceausescu – am trait suficiente situatii care m-au condus la convingerea ca societatea comunista n-a adus absolut nimic bun, doar a distrus cele cateva lucruri bune si le-a inlocuit / transformat cu /in ceva gaunos si toxic.

    • @Sorin – un singur lucru nu v-a facut Ceausescu : nu v-a invatat sa scrieti romaneste! Eu sunt chiar mai batran decat dumneavoastra si m-ati facut gelos : fiindca eram economist si nu muncitor, nea Nicu nu mi-a dat nici casa, nici mancare iar salariul era mai mic ca al dvs.! Fiindca am invatat, tovarasul Ceausescu m-a pedepsit! Veti spune ca asa patesc cei care gandesc si nu muncesc! Ba am muncit in draci, inclusiv fizic, am fost si la muncile agricole si la demonstratii, m-au pus sa car si portretul tovarasului! Nimic nu l-a induplecat pe marele lider! Ce vieti interesante am avut amandoi, Sorine!

      • Stimate domn,
        Din pacate si cu tot respectul tin sa va contrazic. Si eu am „invatat carte” si in ”85 dupa ce am absolvit Universitatea, am primit apartament in oraselul mic de munte unde primisem „legarea de glie”. Nu acesta era criteriul de departajare. Cine muncea si avea tupeu si coate ascutite se catara repede pe craca superioara. Seamana cumva cu zilele in care traim??? Nenorocirea pe care a adus-o comunismul a fost schimbarea mentalitatii omului: aceea de a nu mai aprecia proprietatea! Acesta e cel mai rau lucru pe care l-a facut comunismul. Acele zeci de mii de apartamente care nu sunt privite ca o casa! Acele milioane de oameni care au creirul spalat si care au spalat la randul lor la copiii si nepotii lor, numai buni sa fie carne de tun pe plantatiile din Spania, Portugalia si de aiurea! A deschis usa celor smecheri si neinstruiti pentru a accede la guvernare, putere si bani. Asta e cel mai rau lucru. Si eu am 50+, adica sunt expirat, dar mi-am gasit o slujba in inginerie intr-o corporatie. Insa acum am ajuns la concluzia ca am stat degeaba in tara asta si prin urmare am decis sa emigram. Am gasit un job decent in vest si ne mutam acolo! Asta a facut comunismul stimate domn!!! Ne-a gonit din propria tara ca sa facem loc capuselor si capusarilor!

    • Nu inteleg legatura dintre repartitiile si apartamentele date din cer, tuturor si „munca si cinste”. De ce era buna pomana, mai exact ?

    • Comuniștii au luat puterea prin frauda (hoție ca să nu fie dubiu) în alegeri, susținuți de ruși. L-au izgonit pe rege, au făcut republică.
      Au naționalizat (tot furt) case, terenuri etc. și au băgat în pușcării și asasinat cam tot ce credeau că li se împotrivește.
      Au construit socialismul, după cât i-a dus mintea până când în 1982 când România a intrat în incapacitate de plăți, adică faliment – un pic mai rău ca Grecia azi. Până în 1982 i-a ținut benzina, atât.
      Nimeni nu ne-a întrebat atunci dacă vrem să mai fim conduși tot de cei care ne-au băgat în faliment. Și uite așa am trăit o agonie, ca în vreme de război, cu alimente cartelate, rație de benzină, fără căldură, autobuze și tramvaie hiperaglomerate, fără medicamente, deodorant, lame de ras, săpun, cafea, măsline sau banalul acum telefon fix dar din plin cu spectacole omagiale din ce în ce mai grandioase, ziare cu articole omagiale și fotografii imense, TV cu vizite de lucru și congrese interminabile. Anii în care omul nou s-a format, dar în alt fel, furând tot ce se putea din fabrici, de pe câmp, făcându-se că muncește, făcându-se că învață pentru că profesorii aveau normă la 12 clase obligatorii, orientându-se în armată, scriind o notă informativă apoi despre vecini, descurcându-se într-un cuvânt.
      Bunicul meu, învățător de țară, a fost trimis cu un proces-verbal doi ani la canal. Am fost la CNSAS cu mama, pentru că vroia să știe DE CE. Am citit împreună dosarele informative și nu am găsit NIMIC. Turnătorii ordinare, ca la șpriț cu prietenii vorbeau de rău noua orânduire (probabil mai ușor decât antenele regimul Băsescu), că face comentarii răuvoitoare la filmele de la căminul cultural și că ar fi declarat că armata americană e superioară celei sovietice și o să-i spulbere în Coreea. Pentru asta au distrus viața unui învățător și a familiei lui. De-aia nu înțeleg cum poți scrie ce scrii.
      Cum am putut răbda asta, vorba Hertei Mueller? Suntem niște viermi fără coloană vertebrală și fără memorie?

    • Avand aproape 50 de ani, inseamna ca ati prins exact sfarsitul anilor 70 cand banii din cele 20 de miliarde luate de Ceausescu nu se terminasera si se mai construia din ei, iar obsesia platii datoriilor nu aparuse. Inca se „primea” de la stat apartament. Nu stiu cum statea treaba in Constanta, daca erau multe apartamente de stat construite dar in orasul meu dupa anii 80 „repartitiile” au devenit o adevarata problema de la butelie, televizor de apartament nu mai vorbesc. Se statea pe liste si desi erai pe locul 2 sau 3 aflai cu stupoare ca 7-8 apartamente s-au data fara ca tu sa stii de ele. Lucurrile nu mai erau asa de roz incepand cu anii 80, pentru cine e nostalgic ii recomand un „stagiu” de 6-12 luni in Correa de Nord sa isi aduca aminte de „anii de aur”. De ce trebuia sa te „descurci” sa ai un pui pe masa si carne de porc de craciun?

  3. „Dar nu adevarul istoric era obiectivul farsei sangeroase de la Targoviste, ci reglarea de conturi cat mai rapida in interiorul nomenklaturii. ”

    Intreaga nomenklutura trebuia salvata. Amenintarea revolutiei pentru nomenklaturisti si generali era nesemnificativa fata de moartea sigura, ca pedeapsa din partea dictatorului. Sa nu uitam ordinele precise ale dictatorului de a se trage in romani. Nomenclatura, politia, armata, nu s-au grabit sa execute aceste ordine criminale. Pedepsele lui Ceausescu ar fi fost teribile, impotriva tuturor, daca ar mai fi reusit cumva sa se impuna.

    Iarasi nu va inteleg, de ce ar fi riscat cineva sa-l salveze pe scelerat ??!! De ce i-ar fi cineva credincios ??!! De ce sint tradatori cei care s-au codit sa execute ordine criminale ??!! Cum sa ignoram baia de singe produsa de haitele de securisti, in cazul tergiversarii executiei dictatorului ??!!

    Nu ma indoiesc ca stiati informatiile precizate de mine. Ce fel de logica va determina sa ridicati stacheta procesului lui Ceausescu la rangul de proces de pace, cu proceduri, tam-tam, presa, martori, maimute si tobe ??!! De unde si pina unde este legea mai importanta decit vietile oamenilor, fie ei si nomenclaturisti ??!! Am indoieli ca intelegeti teroarea Romaniei comuniste.

    • Cum sa se mai impuna? Toate instrumentele dictaturii (sefii armatei si ai securitatii) trecusera de-acum cu arme si bagaje de partea auto-desemnatului „Consiliu al FSN”. Ploua cu adeziuni fierbinti si declaratii de solidaritate cu noua putere. Chiar si Paul Niculescu-Mizil si-a oferit serviciile, ba chiar a devenit scurt timp ministru. Gogu Radulescu si Popescu-Dumnezeu s-au dus si ei la Televiziunea „Libera” sa adere. In rest, va propun sa fim de acord ca ne aflam in dezacord :)

      • FSN-ul si noua putere de stat s-au consolidat mai tirziu domnule Tismaneanu, dupa moartea lui Ceausescu. In jurul armatei, garantul puterii politice, se invirteau multe hiene, dornice de putere. Iliescu a tras lozul cistigator, a fost preferat de armata, plus ca avea renumele consolidat si in vest.

        Amintiti-va prima televizare a procesului, nu s-au aratat decit fetele cuplului de dictatori. Nu s-a putut vedea, ci doar auzi completul de judecata. Toti cei implicati in executia lui Ceausescu (si procesul sumar) erau in pericol de moarte. Asta nu era vreo gluma, sau vreo masura banala de securitate. In orasele tari se tragea cu arme de foc, in general aiurea, dar asta-i alta discutie.

        Pina la urma sint obligat sa va respect parerea. Dar regret ca un expert de renume rateaza (cred eu) importanta revolutiei. Condamnarea goanei dupa putere (o realitate banala, usor previzibila) are o mare hiba: minimizeaza curajul romanilor, curajul unor generatii care au transformat Romania.

        • Chiar aveti impresia ca asa-zisii teroristi ai Securitatii pacaneau de pe blocuri in diverse orase intru apararea lui Ceausescu? E absurd! De ce ar fi pacanit? Sa-l salveze pe dictator? Cum s-ar fi realizat asta concret? Poporul terifiat de puscaturi ar fi iesit iar in strada sa ceara eliberarea lui? Daca trupele alea fantomatice ar fi fost fidele lui Ceausescu,ar fi organizat un grup de comando care l-ar fi extras din cazarma de la Targoviste in doi timpi si trei miscari ( ca doar,cica,erau superantrenati,masini de ucis etc.)Nu cumva „teroristii” aveau cu totul alta misie,anti-Ceausecu? Si anume justificarea anihilarii sale cat mai rapide….

    • Esti /// neinformat;singurul merit al apartului de scuritate dupa cum stie toata lumea a fost faptul ca au pus armele in rastel si nu s-au bagat ina afacere.
      Ceusescu a spoliat poporul dar a lasat in urma o padure de blocuri si case, o padure de fabrici si uzine, o penurie de someri, un metrou si altele.Nimeni nu face nimic fara sacrificii.
      A avut greseli mari dar a platit pentru ele dar a merge pana la a afirma ca nu a facut nimic bun este o greseala frecventa a romanilor in general si nu numai cu Ceausescu.

      • Mi se face parul maciuca cind citesc opiniile despre Ceausescu, cum ca ar fi lasat case.
        El a distrus case, cartiere intregi, sate, si a construit in loc blocuri strimbe si cenusii, date cu chirie. Asa au patit ambii mei bunici, asa am patit si noi in 89, in cartierul Lacul Tei din Bucuresti, unde aveam o casuta mica si veche, dar cu o curte imensa, splendida, plina de flori si pomi fructiferi, un mic paradis. Pe fundul curtii au construit un bloc confort n!, restul este batatura si gunoaie. Bravo Ceausescu !
        Ne-au lasat practitc pe drumuri, de atunci traiesc in Germania, unde a trebuit sa incep de la 0. Daca ramineam in rom, primeam un apartament de 3 camere in ferentari, deja era stabilit. Cool.

        Merge si altfel. Termini facultatea, nu trebuie sa vina statul sa ti dea locuinta daca nu ai, pui mina pe ziar si cauti una si o inchiriezi. Te insori, pui iarasi mina pe ziar, si te muti la una mai mare. Ai ceva bani economisiti, cumperi ceva. Care e problema ?

    • Sa fim seriosi! Va aduceti aminte de seara de 22 decembrie, din Piata CC? Daca existau forte loiale lui Ceausescu, ar fi trebuit sa traga in liderii de la tribuna (ei erau adevarata amenintare pentru vechea putere), luminati de reflectoare. Si totusi tinta teroristilor era multimea adunata in piata (indiferent de unde si cum trageau „teroristii” – din multime sau de pe cladirile din jur). A fost o inscenare a unei amenintari meninta sa legitimize noua putere, ca salvatoare a poporului. A fost un cost imens si nenecesar, din pacate.

      • De acord cu Dvs. Scenariul s-a repetat, evident cu variatiuni, in iunie 1990 (mineriada), apoi si in alte parti. Se pune in scena un „razboi civil”, urmeaza lugubrul spectacol cu „teroristii” niciodata identificati, cu „fortele anarhice”, sute de morti (acestia insa reali). Pentru a-si cimenta puterea, noii lideri nu au ezitat sa recurga la provocari menite sa genereze o stare de panica universala in care ei sa apara drept aparatorii „legii si ordinii”. Ganduri bune.

      • eu imi aduc aminte de un 22 sau 23.era cam ora 23 si crainicul popescu,(cel ce ishi ceruse iertare ca prezentase minciuni in telejurnalele dinainte)facea apel la populatzie sa mearga sa i ajute pe cei din consiliul fsn,aflatzi in regionala de partid si care erau atacatzi de teroristi.o sa zimbitzi,dar eu m am dus.sa ajut!?dumnezeu shtie ce era in capul meu….oricum,pe strazi pustii si dind un ocol,imi facusem planul sa ajung din partea cea mai protejata spre acea piatza,am ajuns cu inima cit un purice(cei care nu shtiu,au fost destui impuscatzi de lunetishti)
        dar ce sa vezi:acolo erau adunatzi vreo 30-50 de oameni,care strigau:noi nu plecam acasa…la la la.ole,ole la la.cu toata hotarirea pot spune ca unii erau betzi de alcool.am stat vreo 15minute,cind a ieshit doamna Cornea la balcon(erau doua difuzoare mari ashezate pe balustrada balconului)si le a cerut oamenilor sa plece linistitzi acasa ca situatzia e sub control.dupa citeva luni,m am gindit oare sub ce control?la intoarcere pe traseu m am incrucishat cu un grup de rivolutzionari,aveau ceva drapele.se pare ca le a luat ceva timp pina s au adunat ,ca buni vecini si tovarasi de munca,dupa apelul televiziunii libere.shtitzi,gloata te ajuta sa tzi infringi frica.
        oricum,atunci am aflat un detaliu pe care am sa vi l spun altadata.
        si acum,daca nu plictisesc,despre ievenimentele de la Tg.Mures;prin 96,am ajuns in satul Hoghizi.un sat ruminesc cu doar citeva famili de unguri,dar care vorbeau si ei rumineste,dupa cum mi a fost prezentat de gazda mea.la un pahar de palinca,atingem subiectul.si acesta imi povesteshte cum intr o zi apare un domn in sat.si impreuna cu secretarul de la primarie,intra din casa in casa si le cere oamenilor ca miine dimineatza sa se prezinte in fatza primariei unde ii vor ashtepta autobuzele.sa shi ia cu ei furci,topoare ca ungurii ii omoara pe rumini in mures.

  4. Ceausescu n-a fost nici macar simbolul comunismului in Romania anilor ’70-’80. Daca a reusit initial sa se impuna atat pe plan intern cat si extern, a fost mai mult pentru nemarginitul sau orgoliu. Cine a contat si a dictat cu adevarat in tragica Romanie a acelor ani a fost pragmaticul aparat de stat comunist care a ajuns in final sa-l controleze si pe asa-zisul dictator. In buna traditie balcanico-bizantina: spunem ca tine dar facem ca noi, avand oameni cu reale abilitati politice, cu interese personale si de grup bine conturate, nomenkaltura a reusit sa puna la punct una dintre cele mai reusite lovituri ale secolului trecut, sa intoarca foaia si sa mearga mai departe.
    Respectele mele, domnule Tismaneanu.

  5. De necrezut ce paine alba se poate manca de pe urma lui Nicolae Ceausescu, un roman sadea, caruia nici macar moartea nu i-a putut infrange verticalitatea: se scriu carti, se fac filme, se tin discursuri… Probabil ca sunteti considerat expert, si asa este, in fenomenul Ceausescu, care nu a fost mai putin presedinte decat niciunul din presedintii Americii (nu o spun retoric, acest lucru l-au recunoscut reprezentantii poporului american cand s-au referit, elogios, la reprezentantul poporului roman). Plecati insa de la o premisa fundamental gresita, care va naruie intreg esafodajul publicistic, atunci cand puneti moartea lui Ceausescu pe seama „reglarii de conturi in interiorul nomenklaturii”, in primul rand pentru ca nu tineti seama de contextul revolutiilor est-europene, care au maturat regimurile comuniste, iar cel din Romania nu putea face exceptie, in al doilea rand pentru ca decizia ca Ceausescu trebuia sa moara a apartinut celor mari, drept pedeapsa ca s-a incumetat sa-i infrunte, atunci cand i-au cerut sa-si abandoneze de buna voie postul de comanda. Iar ultimul stalinist, din umbra revolutiei, pe care-l treceti sub tacere, a fost Silviu Brucan, care, din ranchiuna politica, i-a vrut cu orice pret capul lui Ceausescu si, pana la urma, l-a si obtinut, dupa cum s-a vazut. In rest, numai de bine!

    • Daca va va interesa si veti avea vreme, poate va uitati pe o care unde discut aceste revolutii si efectele lor. Itinerariul politic al lui NC intre 1965 si 1989 a cunoscut mai multe perioade. Nu se poate face abstractie de influenta lui Ion Gh. Maurer si de optiunile relativ autonome in politica externa in perioada 1965-1971 si chiar dupa aceea. Aceste actiuni, diferite de sugestiile imperative ale Moscovei, au contribuit la imaginea externa a lui Ceauesescu despre care vorbiti.

      Nu aveti dreptate ca l-as trece sub tacere pe Brucan. Se intampla ca sunt unul dintre cei care a polemizat intens cu acest veteran al intrigilor de partid–convertit in reformist dupa venirea la putere in URSS a lui Mihail Gorbaciov–inca de cand traia. N-am fost niciodata, sub nicio forma, un admirator al personajului Brucan, nu am fost impresionat de analizele sale teoretice pe care le-am descris drept banale, schematice, simpliste si adeseori tendentioase. Am scris in acest sens in revista „Orbis” inca de prin 1988, cand Brucan publica in Statele Unite carti despre reformele intra-sistemice in care avea grija sa nu pomeneasca absolut nimic despre Romania. Una dintre aceste lucrari se intitula „Worlsd Socialism at the Crossroads” („Socialismul mondial la rascuce”). Brucan nu a fost un disident, ci un fractionist, exponentul unei linii diferita de aceea a lui Ceausescu, mai putin primitiva, desigur, dar nu al pluralismului (pe care l-a detestat). „Scrisoarea celor 6” era de fapt o platforma fractionista, nu o propunere de ruptura cu un sistem abominabil. Faptul ca era semnata de incercatul cominternist Constantin Parvulescu, un om care nu s-ar fi abatut in ruptul capului de la leninism, spune totul. Pe Ceausescu, „Scrisoarea” l-a enervat teribil, dar nu se poate spune documentul ca a dus la un cutremur politic. Niciun singur intelectual cunoscut ori mai putin cunoscut, niciun singur disident nu stiu sa se fi raliat acelei platforme. Si nu fara motiv.

      Analizand atent lucrurile, e greu de crezut ca Brucan putea sa le ordone lui Iliescu, Magureanu si Stanculescu ce urma sa se intample cu sotii Ceausescu. Oricum, veti concede ca un articol este limitat prin forta lucrurilor, ca nu poti epuiza in el atatea teme si sub-teme. Ganduri bune.

      http://www.polirom.ro/catalog/carte/reinventarea-politicului-europa-rasariteana-de-la-stalin-la-have-2758/

      http://www.revista22.ro/dubioasa-convertire-a-lui-silviu-brucan-3100.html

  6. D-le Tismaneanu, explicati-mi va rog cum Iliescu a preluat puterea (ca om), sau cum a confiscat revolutia? Stanculescu l-a sprijinit pe Iliescu, dar asta nu inseamna ca armata si Securitatea si poporul l-a sprijinit. Nu credeti ca Iliescu a fost sprijinit de GRU-KGB ?

    Chiar asa de usor a infiintat CFSN-ul? Nu cred ca Iliescu reusea singur tinand discursuri la TVR.

    Eu cred ca complotul stalinist a fost de partea lui Iliescu cu multa vreme inainte.
    L-am intrebat pe Iliescu pe blogul lui de ce tocmai dumneavoastra, Iliescu mi-a raspuns cine i-a oprit pe ceilalti, adaugand ca el si-a asumat responsabilitatea prin curaj iar CFSN la mandatat.
    In ceea ce priveste procesul, Iliescu s-a consultat doar cu 5 membri la WC, deci in calitate de lider CFSN, el trebuia sa se consulte cu toti membri ceea ce n-a facut. Din punct de vedere juridic Iliescu a subminat puterea de stat a Consiliul Frontului Salvarii Nationale.

    VEDETI AICI

    http://wp.me/pnJN9-zg

    • Subiectul este alambicat, plin de enigme si cat se poate de vast. Nu incape insa indoiala ca sovieticii il favorizau pe Iliescu. Era, din punctul lor de vedere, succesorul ideal. Cum stim, nu s-au inselat.

  7. ADEVARUL DESPRE SILVIU BRUCAN ION GHEORGHE MAURER SI NICOLAE CEAUSESCU (1962) CITITI DOCUMENTUL.

    Rep revista 22: Ati conceput acest complot dupa ce incepusera miscarile in celelalte tari?

    Silviu Brucan: Nu, eu m-am gandit la asta inca de prin ’81, din timpul complotului militar al generalului Ionita, care a fost ministru al Apararii

    Rep revista 22: Hotaraserati de dinainte omorarea lui Ceausescu?
    Silviu Brucan: Da!

    Rep: Ceausescu era antisemit?

    Silviu Brucan: In orice caz, el a fost primul care, ca secretar organizatoric, a dat ordin ca toti activisii centrali sa-si denunte numele adevarat si se referea in special la evrei. Erau foarte multi care aveau nume romanizate. Si eu am fost chemat la sectia de cadre si mi s-a cerut sa-mi spun adevaratul nume.

    Rep: Ca la inceput fuseserati pentru sovietizare.
    Silviu Brucan: Eu am fost pentru Stalin, nu pentru sovietizare.

    Rep: Vorbiti-mi de complot. Cu cine complotati?
    Silviu Brucan: Unul a fost generalul Militaru.
    ––––––––––––––––––
    Ceausescu i-a spus „Niet“ lui Hrusciov

    L-a apărat pe Maurer de atacul lui Hruşciov

    Curajul tânărului Ceauşescu, probat la întâlnirile la nivel înalt cu sovieticii, l-a entuziasmat pe Ion Gheorghe Maurer. După revoluţie, fostul prim-ministru a susţinut că, la moartea lui Dej, a fost unul dintre motivele pentru care a optat pentru Ceauşescu. Mai mult, din mărturiile sale, reiese că, în 1963, secretarul CC l-ar fi minţit pe Hruşciov să-şi scoată basma curată tovarăşul din Biroul Politic. La prima întrevedere cu scântei dintre români şi sovietici (iunie 1962), Hruşciov criticase conducerea PMR în public. Printre cei nemulţumiţi de ieşirea liderului URSS a fost şi Ion Gheorghe Maurer.

    Singurul care i-a luat apărarea lui Maurer a fost atunci Nicolae Ceauşescu. „Nimeni n-a spus nimic”, a povestit fostul demnitar („Maurer şi lumea de ieri. Mărturii despre stalinizarea României”, Cluj-Napoca, Dacia, 2001).

    „Cu excepţia lui Ceauşescu. Care a replicat: «Nu-i adevărat!» A spus că nu-i adevărat că eu îl criticasem pe Hruşciov. Adică a minţit. Dar a avut îndrăzneala să spună ceva în faţa lui Hruşciov în timp ce ceilalţi tăceau cu toţii. Bineînţeles că eu i-am confirmat lui Hruşciov poziţia mea şi motivele ce-au susţinut-o. Dar am socotit atunci că singurul care a avut curaj să dea replică unui conducător sovietic este Ceauşescu. Chiar dacă a minţit, a spus ceva. Pe când ceilalţi, nimic. Nici minciună, nici adevăr”. Gestul a contat, se pare. „M-a făcut să-l socotesc pe Ceauşescu un posibil conducător al României, cu o poziţie destul de puternică împotriva ruşilor”, a mai spus Maurer.

    • In asemenea situatii, rolurile erau atribuite. Era ca intr-o piesa de teatru. Daca N. Ceausescu a luat atitudine pentru Maurer, iesin in fata si sfidandu-l pe Nikita Hrusciov, o facea cu aprobarea si la indemnul lui Gheorghiu-Dej. Nu degeaba i se spunea „bata lui Dej”. In 1958, fusese cel mai dur membru al Biroului Politic, in timpul cumplitelor epurari, tot din ordinul lui Dej. Fusese om de casa la Chisinevschi, candva protectorul sau, l-a atacat cu patima. Nu iesea nici mort din cuvantul acestuia. Era de o obedienta proverbiala. Era un stalinist suta la suta, respecta strict si fara murmur ierarhia partidului. Pentru el, Gheorghiu-Dej era partidul.

  8. D-le Tismaneanu, atunci cum explicati confruntarea taioasa dintre Gorbaciov – Ceausescu din 4 decembrie 1989. sau la altele intalniri. pe tema Basarabiei? vedeti mai jos stenograma.

    Eu nu cred ca Ceausescu a fost stalinist mai degraba il cred pe Sergiu Celac : “Cred ca vizita de stat in Marea Britanie, a fost un fel de ceremonie de incoronare. O recunoastere formala a statutului imperial al celor doi. Ceausescu avea un respect sanatos fata de regalitate ca simbolitate a ceea ce isi dorea el insusi. Eu cred ca Nicolae Ceausescu a vrut sa fie un presedinte regal al unei tari comuniste”.
    ––––––––––––––––––––––––––
    –––––––––––––––––-
    STENOGRAMA 4 decembrie 1989 (dupa 21 de zile Ceausescu a fost asisanat)

    M.S. Gorbaciov:Eu am gândit că ceea ce facem noi în direcţia reînnoirii socialismului, creşte gradul de interes pentru dezvoltarea socialismului.

    Tov. Nicolae Ceauşescu:Nu este acum timp să discutăm problema aceasta. Sunt lucruri bune, sunt şi lucruri care nu sunt prea bune şi dacă ar trebui să ne aşezăm acum să discutăm această problemă ne-ar trebui un timp lung. Sunt însă şi lucruri bune.

    M.S. Gorbaciov:Avem într-adevăr timp puţin. Dar să ne gândim la această problemă.

    Tov. Nicolae Ceauşescu:Eu nu aş dori să realizăm un grup de iniţiativă fără Partidul Comunist al Uniunii Sovietice.

    M.S. Gorbaciov:Chiar invers ar fi mai bine.

    Tov. Nicolae Ceauşescu:Cred că nu ar fi bine.

    Tov. Nicolae Ceauşescu:Începând din 1968 noi am spus: hai să ne apucăm să dezvoltăm economia, pentru că altfel n-o să ne ajute nimeni. Şi am lucrat în această direcţie.

    M.S. Gorbaciov:Aţi făcut mult.

    Tov. Nicolae Ceauşescu: Am lucrat şi am adus şi îmbunăţiri în dezvoltarea societăţii şi a economiei. Ceea ce faceţi dumneavoastră acum am încercat şi noi la un moment dat. Am creat atuci aşa-zişii mandatari, şi după un ande zile am văzut că se îmbogăţesc şi am lichidat complet această situaţie.

    http://wp.me/pnJN9-1r

  9. D-le Tismaneanu,
    Am trait evenimentele prabusirii comunismului ca si Dvs., din America, unde ma stabilisem cu zece ani inainte. Cunoscand bine limba engleza pe care, de fapt, o predam la un colegiu din Ohio, le-am urmarit zi de zi, incercand sa interpretez toate declaratiile liderilor de atunci (Bush, Baker, Gorbaciov, etc).
    In august 1989 revista Newsweek publicase un interviu cu N.Ceausescu pe care acesta il amanase de mai multe ori. In acel interviu, Ceausescu, pe langa multe alte aberatii, a lansat si celebra explicatie a magazinelor goale din Romania: romanii au prea multi bani si golesc magazinele imediat ce acestea sunt restocate.
    As avea doua intrebari, care, va spun sincer, m-au urmarit de atunci:
    1. Spre sfarsitul articolului, autorul comenteaza o aluzie a lui Ceausescu la „anul viitor” (adica 1990) si spune textual: ..”.s-ar putea ca Ceausescu sa nu apuce niciodata anul viitor”…
    Intrebare: Credeti ca marile puteri, inclusiv Rusia, se pusesera de acord asupra caderii comunismului?
    2. Nu credeti ca la intalnirea de la Malta dintre Bush si Gorbaciov s-a cazut de acord ca, daca evenimentele din teren se vor misca in aceasta directie, doar doua schimbari de granite vor fi permise in Europa: unirea celor doua Germanii si a Basarabiei cu Romania?
    Eu asa am dedus si din lectura unei carti scrise de M.Beschloss and S.Talbott , At the Highest Levels”, desi ideea este „implied, not stated”.
    Va multumesc si va citesc cu placere in continuare.

    • Va multumesc pentru densul comentariu. Nu stiu cat de cristalizata era la Malta ideea unirii celor doua Germanii. Ani de zile sovieticii au promovat strategia unei Germanii unite, dar neutre. Iarasi, ma indoiesc ca ar fi consimtit la unirea Basarabiei cu Romania. Era ultimul lucru care i-ar fi servit lui Gorbaciov care lupta disperat sa-si mentina puterea si sa mentina URSS in viata. Dar aceste lucruri le stie mult mai bine decat mine dl Mark Kramer, care conduce Cold War Project la Harvard si este editorul excelentei reviste „Journal of Cold War Studies” (MIT Press). Gnaduri bune.

  10. D-le Tismanaru. Am trait in vremea lui Ceausescu si cunosc destul de bine situatia. Intradevar cand ma uit in urma nu imi vine sa cred ca noi romanii am putut suporta atatia ani de intuneric cu un stoicism, zic eu, condamnabil.
    Sunt convins insa ca ne-am meritat soarta asa cum ne-o meritam si acum.
    Un popor ( in proportie de peste 85% crestin) care permite (mai mult, se bucura) executarea unor oameni in ziua de Craciun isi merita soarta.
    Am avut, avem si vom avea intotdeauna conducatorii pe care ii meritam. Stam toata ziua si-i criticam pe oamenii politici, criticam tot ce misca in tara asta si nu ne uitam de loc in gradina noastra.
    Romania va renaste ca tara atunci cand noi ca popor ne vom smulge prin constientizare si prin vointa din intunericul necredintei, al ignorantei, al duplicitarismului, al compromisului, al caracterului nostru vesnic conflictual, al barfei, etc,
    Atunci cand vom ignora nonvalorile prezentate de mass-media ca niste exemple de urmat, si cand vom schimba canalul televizorului si nu vom mai privi la emisiunile jalnice care ni se prezinta ce au adesea drept personaje principale niste oameni care se situeaza de fapt prin ceea ce spun si fac la periferia societatii.
    Chiar daca nu recunoastem noi suntem de fapt principalii vinovati pentru tot ceea ce ni se intampla.
    Un popor puternic, vertical, sustinator al adevarului si al dreptatii, un popor care isi respecta valorile autentice si le conserva nu va avea niciodata niste conducatori de tipul celor pe care i-am avut si ii avem noi romani din 1950 incoace.
    Romania va renaste doar atunci cand acest neam se va intoarce la adevaratele sale valori pierdute din pacate in intunericul comunismului : credinta adevarata, iubirea de tara, iubirea de oameni, iubirea dreptatii si a adevarului.
    In rest totul este…desartaciune.

  11. Despre conturile lui Ceausescu exista niste informatii indirecte din cartea lui Pacepa, Orizonturi rosii (sper sa nu ma insel). Parca Pacepa a acreditat ideea ca banii erau depusi in numele unor terti. Deci, dupa Revolutie e de crezut ca tertii respectivi s-au dus frumusel la banca, au scos banii si s-au transformat in niste decenti capitalisti.

  12. cum se intimpla oare ca ro a avut si are doar comunisti in conducera statului,de cind aceshtia au fost adushi de rusi?si indraznesc sa spun ca nu va mai avea, doar datorita fiziologiei.
    citind comentariile,imi zic,ori omul a fost un copil in 90(si atunci si educatzia a primit o cu marea rivolutie)ori e cu ochi albashtri,dar ma tem ca sint destui care confirma de ce ro este in curs de dezvoltare.
    d nule Tismaneanu apreciez rabdarea si curajul de a intra in dialog ptr a incerca sa schimbatzi putzin perceptziili.

  13. Intre capetele de acuzare utilizate in proces a fost si acela al depozitarii in conturi secrete, in Elvetia, a circa 400 de milioane de dolari. Unul dintre spectatori s-a apropiat de mine si m-a intrebat ce s-a intamplat cu acei bani. Am dat din umeri jenat, nu aveam ce sa-i raspund.
    -Avetzi prea putzine informatzi domnule Tizmaneanu mai sapatzi ,despre Tezaurul de la judetzeana din Sibiu furat de genistii si vinatori de munte din Rm.Vilcea,adusi in timpul revolutziei in Sibiu.Orasul unde sa tras un milion de cartuse si zeci de rachete si obuze pentru ce …si de care nimeni nu mai vorbeste un cuvint. Genisti care au plecat dupa jaf sa li se stearga urma in Boznia si mai tirziu au ajuns milionari. Oras care nu era inconjurat de cimpuri cu mine si nu a fost minat in timpul revolutziei . Revolutzie unde soferi aducea-u de pe Valea Oltului lingouri de aur si pachete cu hirti de banca gasite in msini ciuruite de glontze si abandonate.S-au batut intre ei dupa jaf, si azi se mai lichideaza.Revolutzie unde actori au disparut fara urma chir si preotul Streza din Rasinari care intimplator dadu-se peste tezaur in beciul judetzenei si lingea cu mintzile pierdute aurul crucilor agatzate de git . Acolo si atunci sa consumat o drama nu inainte de a fi jefuitzi de securitate sasi,evrei, romini, muzeele ,bancile . Romanie unde Securitatea ave din statistica regimului, peste 25 000 de case,vile si hoteluri conspirative in strainatate.De unde administratori lor apr triunfatori astazi ca antreprenori milionari.Iata o prte din banii ascunsi si spalatzi.Au existat si o infrasrtuctura sa sustzina un razboi civil si de aceia Ceausescu trebuia sa fie mort.
    O intrebare. De ce 30 de autobuze ale unei ambasade in timp de revolutzie au parasit Bucurestiul prin Bulgaria si ce transportA ???
    In timpul dictatorului in depozitul tezaorului se gasea peste 620 kg. de aur dupa revolutzie sa mai gasit 44. kg. raportate.

  14. Boala spiritului romanesc continua. Industrializarea comunista a fost o forma fara fond. Iliescu este un Dandanache trimis de la centru. Etc. Nu reusim sa ne gasim o coordonata abisala, nu reusim sa ne configuram o matrice proprie. Ne risipim…

  15. Ce rol a jucat CIA in Decembrie ’89 in Romania ?

    http://romanianrevolutionofdecember1989.com/tag/checkmate-romania-89/
    … Of course, because Brandstatter’s thesis is that the Revolution was essentially “made in the USA,” sparked and manipulated by American-trained agents, it is not surprising that she promotes the ideas of her interlocutors that the bloodshed and victims of December were intentional—part of a plan to stoke popular outrage against the Ceausescu regime and then to legitimate the leadership that replaced him.

    Unknown Snipers and Western Backed Regime Change
    http://dissidentvoice.org/2011/11/unknown-snipers-and-western-backed-regime-change-a-short-history

    The Russian investigative journalist, Nikolay Starikov, has written a book which discusses the role of unknown snipers in the destabilization of countries targeted for regime change by the United States and its allies. The following article attempts to elucidate some historical examples of this technique with a view to providing a background within which to understand the current cover war on the people of Syria by death squads in the service of Western intelligence.
    Romania, 1989
    In Susanne Brandstätter’s documentary Checkmate: Strategy of a Revolution aired on Arte television station some years ago, Western intelligence officials revealed how death squads were used to destabilize Romania and turn its people against the head of state Nicolai Ceaucescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro