Home » Analize »Politica & Doctrine »Reactie rapida » Citesti:

Șase priorități de reformă electorală pentru 2020

Septimius Parvu ianuarie 23, 2020 Analize, Politica & Doctrine, Reactie rapida
4 comentarii 1,311 Vizualizari

La începutul anului 2020 cea mai importantă reformă electorală pare a fi cea legată de reintroducerea sistemului majoritar în două tururi la alegerile locale. Și probabil este un moment care va defini modul în care se va face politică în următorii ani, mai ales că în 2024 toate alegerile se vor organiza într-un singur an, iar partidul care deține cei mai mulți primari are și șanse ceva mai mari să influențeze rezultatele prin rețelele locale. Dar cu siguranță legile electorale trebuie privite mai în detaliu pentru a înțelege care sunt prioritățile pentru un an în care vor avea loc alegeri importante, locale în vara și parlamentare în iarnă. De multe ori, cheile care pot schimba rezultatele unor alegeri sunt în detalii.

În primul rând, introducerea sistemului electoral în două tururi de scrutin la locale este importantă și este solicitată în spațiul public, chiar dacă unele dintre partide nu sunt tocmai încântate de idee. Din proiectul de lege – asumat prin răspunderea Guvernului – provine și prima propunere de reformă. PNL a introdus un amendament conform căruia alegătorii care și-au stabilit reședința într-o localitate cu 90 de zile înaintea alegerilor nu pot vota aici, ci trebuie să voteze în fosta localitate, pe liste suplimentare (de ce pe liste suplimentare nu este tocmai clar). Amendamentul limitează posibilitatea de a vota la adresa la adresa de reședință și mai tare, în condițiile în care și până acum legea prevedea că te poți înscrie la primărie pe listele permanente cu 45 de zile înaintea alegerilor. Articolul ar limita ‘turismul electoral’ care ar avea loc înaintea alegerilor. Dar datele strânse de EFOR în 2016 ne arată că la nivel de comună s-a înregistrat un grad relativ scăzut de migrație, care nu poate afecta rezultatul alegerilor decât într-un număr mic de localități. E adevărat că sunt comune unde s-a migrat, dar mare parte din reședințe sunt legate de municipii și orașe. Nu neg că poate exista migrație electorală, dar trebuie să punem cifrele în context și să vedem de unde vin ele – s-a construit un complex de locuințe, s-a construit o fabrică, este o localitate cu potențial din jurul unui oraș mai mare? Pe scurt, am solicitat ca acest amendament să fie înlăturat, pentru a nu limita posibilitatea alegătorilor de a-și exprima votul la adresa de reședință.

Doi. Dacă tot suntem la capitolul reprezentativitate, partidele politice trebuie să asigure mai multe locuri în Parlament pentru cetățenii din străinătate. În acest mandat, cetățenii din străinătate au fost reprezentați de 4 deputați și 2 senatori. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2019 au votat în străinnătate 926.574 de alegători. Comparativ, județul Iași are 17 parlamentari, în condițiile în care au fost 777.321 de alegători pe listele permanente. Este drept că una dintre dificultăți este să știm exact câți alegători sunt în străinătate și să ne asigurăm că date nu se suprapun, adică un alegător se regăsește pe o singură listă electorală. Momentan sunt mai multe proiecte în dezbatere parlamentară pe acestă temă. Un proiect al PMP crește numărul la 7. Senatul a respins un proiect al USR care ridică numărul la 14. Un alt proiect PMP stabilește că se iau în calcul informațiile furnizate de autoritățile străine privind numărul cetățenilor români înregistrați în străinătate, la data de 1 ianuarie a anului în care au loc alegeri parlamentare. Un al treilea proiect PMP stabilește numărul la 21. Oricare dintre aceste opțiuni (sau altele) vor fi alese, trebuie să țină cont de consens politic și să se realizeze pe baza unor consultări cu societatea civilă și reprezentanții românilor din străinătate.

Trei. Numărul de semnături necesar pentru depunerea candidaturilor trebuie redus. În unele cazuri – și această situație e rezolvată parțial de proiectul de lege PNL – organizarea alegerilor nu ar mai fi posibilă pentru că nu mai sunt suficienți alegători pentru a se respecta pragul de minim 1% din listele electorale sau pragul alternativ de 100 de alegători la comune. Dar oricum, legea ar putea reduce limita de 1%, procentul maxim recomandat de Comisia de la Veneția, la 0.5%.

În paralel, trebuie introdus un mecanism eficient de verificare a semnăturilor. Experiența de la prezidențiale ne-a arătat că Biroul Electoral Central sau orice alt birou care verifică semnături, nu prea are ce face dacă găsește nereguli. Pentru aceste alegeri, BEC a trimis o sesizare pentru opt candidați la parchet, întrucât existau indicii că acestea nu sunt reale sau sunt fotocopiate etc. Iar acum au fost puțini candidați, la locale sunt sute de mii. Mai mult, la locale din 2016 au fost 477 de candidați sub vârsta minimă de 23 de ani. Nimeni nu pare a verifica interdicțiile de a candida, pentru că mă îndoiesc sincer că membrii birourilor electorale au acces la informații sau verifică ei dacă persoana respectivă nu are cumva o condamnare cu interzicerea drepturilor electorale. Pentru credibilitatea procesului, candidații trebuie verificați pe bune.

Patru. Reglementarea campaniei electorale. În 2016, alegerile s-au desfășurat pentru prima dată cu o regulă nouă, și anume competitorii nu au voie să mai folosească bannere sau alte materiale de campanie stadală. Cu alte cuvinte, se pot folosi de radio-TV, internet, adunări publice și materiale tipărite. Pe stradă se pot pune doar afișe în locuri special amenajate de primărie, câte un afiș pe o parte a unui panou. Deși măsura ar fi trebuit să reducă din finanțarea neagră a campaniei, probabil singurul efect este că a redus din vizibilitatea candidaților mai puțin celebri. Iar la locale chiar va conta pentru campaniile partidelor cu tendințe locale. La afișele de pe panouri nu se uită nimeni. Sau cel puțin eu nu am văzut pe nimeni dezbătând despre un afiș A4 care nu exprimă nimic. Singurul interes pare a fi tot la partide care se ceartă pe stradă sau la birourile electorale că un competitor care nu e disciplinat a pus două afișe în loc de unul. Aceste reguli trebuie relaxate pentru că nu sunt în favoarea alegătorilor, întrucât campania a devenit invizibilă.

Cinci. Finanțarea campaniei. Pe de altă parte, competitorii au început tot mai mult să folosească în perioada de precampanie bannere, meshuri, mașini inscripționate etc pentru a se promova. Legal este și se încadrează la capitolul de promovare a partidului. Dar din punct de vedere al controlului, regulile sunt mult mai relaxate decât în perioada de campanie electorală, când toate materialele electorale trebuie însemnate cu numele candidatului, firma care le-a produs, nr de copii etc. În perioada de precampanie, adică înaintea celor 30 de zile de campanie, poți doar să îți dai cu presupusul cine a produs un anumit material. Iar Autoritatea Electorală Permanentă poate verifica doar documente, nu stă nimeni să numere bannerele de pe blocuri. Ca idee de reformă, toate materialele de campanie electorală ar trebui supuse acelorași reguli, adică să fie marcate, pentru a știi cine le-a produs.

Tot la capitolul bani publici, ne oprim la subvenții. Acestea au crescut foarte mult în 2018, la inițiativa PSD, de aproape 30 de ori. În 2019 limita maximă a fost de 269 de milioane de lei, iar anul acesta este de 181 de milioane. Suma rămâne mare și a fost limitată prin legea bugetului, nu prin legea finanțării partidelor. Cu alte cuvinte, trebuie modificată limita maximă, adică 0.04% din PIB și să se revină la formula inițială la 0.04% din bugetul național. Mai mult, partidele au putut folosi banii în 2019 pentru campaniile electoralle, fapt de care au profitat din plin. Legea trebuie modificată pentru a introduce limite pentru banii care pot folosiți pentru campania electorală, având în vedere că PNL a folosit exclusiv bani din subvenții, iar alte partide au plătit mai mult de jumătate de campanie tot din subvenții. Poate nu ar fi rău nici să condiționăm cheltuirea subvențiilor de acțiuni pentru dezvoltarea partidelor și de educație electorală pentru cetățeni.

Partidele primesc bani în funcție de voturile obținute la parlamentare (75%) și locale (25%). Anul acesta, logica alocării a fost modificată subtil în Parlament pentru ca și Pro România, partidul lui Victor Ponta să primească bani, deși nu a câștigat voturi în 2016. Ceea ce nu este tocmai recomandat: modificarea unui principiu important prin derogare stabilită de legea bugetului în prag de An Nou. Mai departe, legea trebuie modificată pentru a reduce procentul la 50-50%, astfel încât voturile de la locale să conteze mai mult. Urmând modelul nordic, ar trebui să primească bani și partidele care obțin să zicem un minim de 5 mandate de consilieri locali sau primari, pentru întreținere și dezvoltare organizațională. Acum legea prevede că iau bani doar partidele care obțin minim 50 de mandate de consilier județean sau general – adică tot partidele mari. Degeaba avem o lege care favorizează formarea de partide mici, locale, dacă nu le ajutăm să și crească și menținem monopolul partidelor clasice.

Șase. Un ultim punct – deși ar mai fi și altele de spus – ar fi organizarea votului în străinătate la parlamentare. Experiența din noiembrie 2019 ne-a arătat că se poate mai bine decât în mai sau în 2014, când organizarea votului în străinătate a fost un dezastru. E adevărat că eforturile din partea AEP, MAE sau chiar ale comunităților de români au fost mult mai mari în 2019. Dar rezultatul a fost unul pozitiv. Problematic în schimb a rămas votul prin corespondență, care deși a atras mai mulți alegători are nevoie de îmbunătățiri procedurale. Doar câteva dintre problemele care trebui rezolvate pentru toamnă ar fi:

  • Organizarea unor secții pentru votul din corespondență pentru fiecare 5.000 de plicuri sau mai puțin și nu la 10.000 ca la ultimele alegeri
  • Clarificarea regulilor de anulare a buletinelor de vot, pentru a nu crea situații de interpretare arbitrară din partea birourilor electorale
  • Clarificarea rolului instituțiilor care iau decizii. La prezidențiale răspunsul la probleme s-a plimbat adesea între AEP, biroul pentru secțiile de votare din străinătate (48) și Poșta Română. Biroul 48 chiar a recunoscut într-o adresă către BEC că este depășit de situație și nu știe cum să procedeze
  • Eficientizarea procedurii de votare și regândirea modului în care sunt realizate materialele de vot;

Este adevărat că la parlamentare nu vom avea aceeași cerere ca la prezidențiale, dar trebuie să învățăm să schimbăm legislația pe temen lung, nu pentru interese punctuale. Și asta mă duce la ultimul punct, și anume elaborarea unui Cod Electoral. După atâția ani suntem încă la punctul în care avem o lege pentru fiecare tip de alegeri, plus altele speciale, cu reguli diferite. Un exemplu minimal, este procedura de acreditare a observatorilor electorali cu care ne confruntăm de fiecare dată la Coaliția FiecareVot. Momentam avem mai multe proceduri, pentru locale e diferită față de parlamentare, iar observatorii nu înțeleg de ce e diferit. Nici noi nu înțelegem, dar cu siguranță procedurile vraiște nu ajută pe nimeni. În plus, dacă se întâmpă să uiți în ce hotărâre sau decizie sau adresă sau OUG sau lege sau instrucțiune ai citit un articol, îți ia o oră să o găsești. Pentru 2020 este poate tardiv să vorbim despre un Cod Electoral, dar pentru 2024 trebuie să fie un obiectiv primar.

Acestea sunt doar câteva dintre prioritățile pentru 2020. Lista continuă în raportul publicat de EFOR și transmis decidenților, în speranța că în 2020 discuțiile despre politici publice vor deveni mai constructive.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. Mircea Kivu Mircea Kivu spune:

    Dupa 2020 urmeaza 3 ani intregi fara alegeri. Ocazie unica pentru elaborarea Codului Electoral. Cu conditia sa se lucreze imediat dupa incheierea parlamentarelor. Altfel, anul 2024, cu cele 4 scrutine, va fi un cosmar.

  2. Constantin spune:

    :”am solicitat ca acest amendament să fie înlăturat,..”

    Așa este, dar membrii PNL invocă studiul Expert Forum în susținerea combaterii turismului electoral și nu-și mai clintește hotărârea nicicum. Poate reușește chiar Expert Forum să-i convingă.
    Oare, nu era mai practic votul online? Și n-ar fi utilă o implicare mai intensă a Expert Forum în punerea sa în operă?

  3. dorin valeriu spune:

    Chiar ma mir ca in acest proiect nu ridicati problema modului in care cetatenii sunt reprezentati in Consilii !? De ce pe liste “de partid”? De ce atata politizare in probleme de gospodarie locala-judeteana ? Chiar nu stiati ca exista sate- cartiere- zone judetene fara reprezentare in Consilii ? Oare un cetatean cu o problema personala legata de satul sau cartierul lui cui se adreseaza ? Cine il reprezinta ? Cine ar putea gasi solutii ? Doar unul – zic eu – care -si duce viata acolo, care cunoaste nemijlocit situatia locala.
    Va dau un exemplu personal. De mult, candva … eram medic “de circa” intr-un orasel din Ardeal. Apropiindu-se alegerile locale primarul m-a convocat si m-a anuntat ca voi candida ca reprezentant al cartierului X in Sfatul Popular. N-aveam chef de-asa ceva, am “bagat” si incompatibilitatea, nefiind membru PCR. N-a tinut. Mi s-au organizat intalniri cu “alegatorii” (eram candidat unic), le-am notat dolantele. Ulterior, in multe situatii am primit delegati din “circumscriptia” mea cu diverse probleme pe care le-am prezentat la Sfat. Si chiar am reusit sa-i ajut uneori…
    Sigur, nu am cunostinte aprofundate in domeniu – ca, presupun, Dvoastra – dar chiar nu stiu unde, in ce tara europeana mai sunt alegeri locale “pe lista”. Si daca sunt, de ce sa adoptam un procedeu nedemocratic si nereprezentativ ? Nu mai spun ca “sistemul” bareaza practic accesul candidatilor independenti . O persoana cunoscuta si respectata in cartier, unde cu siguranta ar castiga majoritatea voturilor, cu mare probabilitate nu va reusi sa atinga procentajul necesar pe ansamblul localittii. Si-atunci ?

  4. A310 spune:

    Domnule Septimius , cele propuse de dvs. sunt doar niste paleative .
    In cazul in care s-ar dori un sistem electoral care sa asigure reprezentativitate ,
    votul sa fie obligatoriu , sa se voteze numai in Romania , iar cei care au fost alesi intr-o anumita pozitie , si parasesc in timpul mandatului formatiunea politica pe listele careia a fost ales , sa isi piadra mandatul ,iar urmatorul de pe lista sa ocupe functia respectiva .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Septimius Parvu


Septimius Parvu

​​Septimius​ Pârvu​ este expert în bună guvernare și procese electorale​ în cadrul Expert Forum​. Are o experiență de peste ​nouă ani în coordonarea proiecte... Citeste mai departe


Carte recomandata

E randul tau

@adrian - trebuie neapărat să-ți spun un secret, acum, cât nu ne aude nimeni: numai progresimea ...

de: Harald

la "Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

februarie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Ian    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)