joi, martie 28, 2024

Scîrbit de politică? Mic ghid pentru votul protestului

Lehamitea față de politică și atitudinea anti-sistem e, pe calendarul nou, cool. Cîți nu au mustăcit că mămăliga nu explodează, că mînia națională nu dă-n clocot. Că am vegetat de-a lungul istoriei și că am plecat capul. Supt vremi și sub talpa imperiilor am stat cuminți. Acum e bine. Cu generația nouă știm că sistemul va ceda. Era ticăloșit și acum va fi domesticit. Oligarhia, cei 1%, baronii, mogulii, corporațiile haìne, politicienii corupți, toate bolile democrației și-au găsit nașul: absenteismul.

Ba bine că nu! Felul în care reacția anti-sistem își dă singură autogol merită toate aplauzele. Rareori combustia civică a fost mai aiurea direcționată. Pe o listă descrescătoare a ”răului cel mai mare” pentru boicotnici, voi expune cîteva opțiuni.

Votul Alb. Cea mai naivă opțiune este deranjul în ziua alegerilor pentru un vot alb. Intenția de a arăta că nimeni din competiție nu se ridică la exigențele așteptate va fi primită ca o pleașcă în secțiile de votare. Nu se știe niciodată dacă voturile albe nu vor fi ștampilate de altcineva, eventual împărțite proporțional în secție, că mecanismul să fie imparțial, ba chiar democratic.  Rezultatele finale ale BEC-ului nu vor număra voturile albe. Nimeni nu va vorbi despre ele în seara alegerilor.

Votul anulat. Opțiunea doi este să îți anulezi votul: pui ștampila pe mai multe partide, bașca afurisești candidații cu un mesaj religios. Sfeștanie, cădelniță, lumînare, imaginația populară n-are limite. În registre, ești trecut la voturi anulate. Din 1990 pînă în 2012, numărul voturilor nule a scăzut treptat de la 1.100.000 la circa 200.000. În seara alegerilor, redevii pios și speri ca voturile nule să fie interpretate ca voturi de protest. Candidatul ”Nobody” nu trece de coeficientul electoral.

Votul pentru independenți. În pofida condițiilor vitrege, nu mai puțin de 10 independenți au strîns semnăturile. Doar Remus Cernea a avut ghinion. Strădania lor a fost intensă. Însă merită? Candidații ”independenți”, dacă ajung în PE, intră într-o familie politică mare și, astfel, independența lor se încheie. Dacă nu găsesc nicio ușă deschisă, merg la grupul membrilor non-afiliați. Doar în acest colț se împrietenesc extremiștii Europei (de la Jobbik și Frontul Național și PRM). Dacă nu trec de coeficientul electoral, voturile pentru independenți se redistribuie proporțional și în beneficiul primelor 2-3 forțe politice. Indiferent de situație, eficiența lor e marginală: fie stingheri într-o familie necunoscută, fie izolați în ultimele locuri din PE.

Votul pentru partide care nu trec pragul. În știința politică, astfel de voturi se numesc ”sincere”: chiar dacă știi că alegerea nu se va concretiza cu un mandat, vrei să transmiți mesajul de încurajare. Pînă acum au capitalizat cu succes votul de protest două partide ale aventurierilor politici (PRM și PPDD). Electoratul lor s-a mai lămurit. Eroii anti-sistem sunt de carton și găunoși.

Absenteismul. Dintre toate opțiunile proaste, absenteismul merită medalia de aur pe podiumul strategiei civice. Paradoxul românesc este că absenteismul consolidează sistemul. Mobilizarea și demobilizarea sunt procese competitive, însă nu întotdeauna fair-play-ul stăvilește practica ”puiul și găleata” din mediul rural. E important cum afectează demobilizarea segmente electorale de stînga sau de dreapta, însă, fără dubiu, prezența la vot scăzută va semnala lipsa de legitimitate a construcției europene. Poate am uitat de unde am plecat.

După criteriile de la Copenhaga din 1993, Uniunea Europeană a stabilit că e nevoie de un update al fișierului democratieoriginala.exe. Pentru cardul de acces în UE, trebuiau instalate pe softul național aplicațiile economie de piață, democrație funcțională și stat de drept. Nu știm dacă instalarea aplicațiilor e definitivă sau ireversibilă. Dacă e să fim cinstiți, fără criteriile de aderare și fără presiunea UE, am fi rămas o țară sufocată de corupție și oligarhie, mai rău ca în Ucraina. Și fără cele două revoluții iscate din aceste cauze.

Din acest motiv, alegerile în România pentru PE au o semnificație simplă: indiferent de opțiuni politice, prezența la vot amintește valorile edificiului european: economie de piață, democrație funcțională și stat de drept versus economie clientelară, democrație de cumetrie și fărădelegea statului capturat de oligarhi.

Distribuie acest articol

38 COMENTARII

  1. Nu sunt de acord ca voturile „sincere” catre independenti sau partide fara sanse sunt forme de autogol. In software exista o vorba: „premature optimization is the root of all evil”. Mi-e teama ca filtrand de la bun inceput outsiderii nu faci decat o optimizare prematura cate iti limiteaza din start optiunile si te ghideaza pe calapoadele deja incercate ale baronilor.

    • Exact. E putin probabil ca outsiderii sa stranga impreuna mai mult de 10%. Iar daca o fac, nu mai sunt outsideri si proabil macar unul trece pragul. Deja se schimba ceva. Nu e ca si cum e momentul sa ne mobilizam ca sa impingem pe cineva de la 49% la 51%. Nu e genul ala de campanie. Acum sunt toti la cifre mici. Ce mi-e 14, ce mi-e 16. Dar daca un partid care n-a existat in carti face chiar si 4%, sunt sanse bune ca la alegerile generale sa treaca pragul si sa intre.

    • Bună,

      Kinn, eu spun că votul pentru independenți se va redistribui și nu vor intra în PE. Pentru partidele aflate la marginea pragului, totul depinde de mobilizarea de la vot. Unele merită o șansă. Altele, evident, nu.

      • Nu e o drama ca se redistribuie, mai trist este sa-ti „redistribui” tu insuti votul inca de dinainte spre altcineva despre care crezi ca-l merita mai putin.

        Pana la urma, ce naiba, alegerile sunt despre a alege preferatul, nu despre a face calcule sofisticate pentru a prezice rezultatul si a te alatura turmei.

          • Ba din contră aș zice. Mai ales că, ne place sau nu, oamenii votează în primul rând partidul, nu omul. Și e normal, pentru că ai nevoie să te reprezinte cineva care are și posibilitatea reală de a o face.

            • Pentru că așa au fost dresați, de asta votează partidul, nu omul. Și pentru că sistemul electoral a fost organizat în acest mod, cu scopul vădit de a face din România o partidocrație gen Austria, nu o democrație reală.

              La baza ei, democrația presupune ca cetățenii să aleagă membrii corpului legislativ. Asta e însăși ideea de democrație, pentru asta ne trebuie. Însă în cazul votului pe liste, cetățenii NU ALEG, cetățeni doar validează niște oameni aleși de partide. Deși în parlament acei oameni votează individual, în practică ei sunt responsabili în fața partidului care i-a pus pe listă, nu în fața alegătorilor. Adică democrația e doar de fațadă.

            • Nu e chiar așa. Oamenii votează partide pentru că e natural să votezi un grup care, cel puțin aparent, împărtășește aceleași valori ca tine. Mai mult, este aberant să te aștepți că votând un om, omul acela, singur, va putea să te reprezinte indiferent de interesele celorlați din legislativ. Pentru ca interesele tale ca cetățean să fie cât mai bine reprezentate ai nevoie de suportul unui grup care să gândească și să acționeze cam așa cum vrei tu.

  2. Deduc din articol ca singura modalitate de a nu da autogol este sa votezi unul din partidele „cu sanse”. Adica establishmentul. Adica fix pe aia care au provocat scarba. Ma scuzati, dar nu am suficiente vomitive pentru acest demers.

    • Daca dvoastra, in doar 24 de ani de exercitiu democratic, ati contactat o boala care necesita „vomitive”, cetatenii altor tari probabil ca sint morti de mult timp, si ceea ce ne imaginam noi ca ar fi englezii, americanii, par egzamplu, nu sint decit niste fantome.
      PS,
      vicepresedintele american este o facatura.
      (Putin este real.)

    • Ioana,

      Nu asta e concluzia articolului. E important votul indiferent de opțiuni. Daca e de ales intre independenti si partide, e de preferat varianta doi, chair dacă partidul intră sau nu în PE. Nu spun că votul sincer e complet inutil.

    • Ioana, ai putea sa eviti autogolul facand tu insati campanie/reclama candidatului preferat, asa cum se face in democratiile adevarate. Politica nu este doar pentru politicieni. Democratia participativa este adevarata democratie.. cea mai apropiata de modelul atenian.

      • pehash, simplu, logic si incredibil ca trebui explicate asemenea banalitati.
        azi multi englezi il aleg pe xenofobul Farage, pe motivul ca e „against establishment”.
        nici in America n-ar cumpara nimeni o masina de la vreun politician (car-dealer e cam acelasi loc in sondajele de incredere), si tot isi cumpara masini

        • Nu am un candidat preferat. Nu am gasit nici un candidat care sa ma determine sa cred ca, in afara de urmarirea avantajelor personale, ar putea fi manat macar de un rudiment de interes pentru binele oamenilor care-l voteaza. Asta e problema, stimati domni. Increderea in establishmentul politic s-a dus pe copca. Astfel incat nu am cui sa fac eu publicitate electorala.

          Cat despre extremistii de tip Farage sau LePen: ei ajung acolo tocmai pentru establishmentul politic e din ce in ce mai surd si orb la problemele reale ale electoratelor lor. Cand „prostimea” mult blamata voteaza extremisti e pentru ca politicienii care ar trebui sa stea intre extremisti si demolarea democratiei sunt ocupati cu altele. Democratia nu e o forma fara fond, un joc in care ne intalnim odata la patru ani ca sa rotim in functii bine renumerate aceiasi insi interesati in primul rand de capatuiala proprie. Sau nu asta ar trebui sa fie. In momentul cand a ajuns in stadiul asta, e cazul ca oamenii care stiu ca binele personal trebuie sa fie parte dintr-un bine comun sa-si puna niste intrebari. De exemplu, intrebarea daca nu cumva ar trebui resetat tot jocul.

          • Ioana, un partid „de stanga” este raspunsul celor care nu vor sa voteze un partid „de dreapta”. Evident, sunt multe nuante si putine partide care respecta o doctrina anume.
            Daca tu ai ajuns la concluzia ca nici un candidat nu merita votul tau, poate ca e timpul sa te folosesti de sistem si sa oferi alegatorilor o noua optiune – votati-o pe Ioana!…
            Altfel, ‘resetarea sistemului’ ce ar putea insemna? O noua revolutie? Impotriva cui? Miloanelor care voteaza? Renuntam la votul universal? Renuntam la egalitatea in drepturi?
            Poate ca nu e usor de acceptat, dar sistemul actual e functional, doar ca tu si multi altii ca tine nu il folosesc. Cand un „pesedist” de cariera isi dedica majoritatea timpului (si a banilor) ca sa castige voturi si sa ajunga la putere, tu crezi ca poti sa-l combati investind doar jumatate de ora la 4 ani ca sa votezi? 60% din populatie nu voteaza.. din aia 40% ramasi, peste 90% nu se implica in nici un fel in viata politica, in afara de vot.
            Scrie cumva in constitutie ca e dreptul tau sa ai tot timpul optiunea de a vota un candidat ideal? Crezi ca e cineva obligat sa faca pe Mesia si sa te salveze de politicienii astia pe care nu mai vrei sa-i votezi?

            • Bun. Spune-mi care e partidul de stanga onest si european din Romana si-l votez. Pentru ca da, simpatiile mele politice merg spre stanga.

              Nu exista. PSD e o mafie. Iar asa zisa dreapta e o chestie pentru mine indigesta. Imi repugna isteria asta de factura neocon care vede comunism peste tot, de parca comunismul ar fi marea problema a UE in anul 2014. Bine ca s-au oripilat de raportul Lunacek, dar ar vota cu ochii-inchisi tratatul de liber schimb cu tot ce implica, fara macar sa-si puna problema ca poate Europa ar trebui sa-si protejeze niste valori precum polarizarea sociala cat mai redusa, o societate stabila in care bogatiile sa nu se concentreze in proportie de 90% la varful piramidei si alte „stangisme” de genul asta. Care sa priceapa ca lupta impotriva coruptiei nu se va castiga decat odata ce va fi ost castigat razboiul cu saracia, ca nu e normal ca BOR sa nu plateasca impozite si tva, ca statul laic e una din chestiile alea mari si importante obtinute de civilizatia europeana moderna. Si tot asa, mai am si altele, dar nu are rost sa ma lungesc. Intelegi, cred, care-ar fi doleantele mele si cum vad resetarea jocului.

              Ma bucur ca mai exista oameni convinsi ca votul lor poate schimba ceva. Din pacate, nu ma mai numar printre ei. A vota e un drept, nu o obligatie, Ei bine, fac uz de acest drept, pentru prima data in 24 de ani. Nu astept nici un Mesia. Dar asta nu inseamna ca o sa votez la nesfarsit niste insi care nu mai conving prin nimic, a caror politica, daca asa se poate numi ce fac, imi provoaca sila, numai ca sa nu ajunga la varf alti neispraviti.

          • Ioana, incearca Noua Republica, partid nou format din oameni noi in politica, partid antisistem ticalosit. Din pacate este singura alternativa. Acest indemn poate fi considerat propaganda electorala.

            • Noua Republica e de dreapta, conservator. Ii respect pentru ca vor sa aduca oameni curati in politica, dar nu le impartasesc valorile.

          • Ioana,

            Iti inteleg frustrarea, pe partea stinga sunt mai putine optiuni si valorile tale nu se regasesc in spectrul de stinga. Aici intr-adevar monopolul e mai strins. Asta nu inseamna ca nu poate construi nimic pe stinga. Din pacate, Remus Cernea a facut un pact care a discreditat ulterior valorile in care te regasesti si dumitale. Iar Alternativa Socialista nu a depasit stadiul de gluma.

  3. Alegerile pentru Parlamentul European nu au o miză reală, cu-atât mai puțin în România. Nimic dramatic nu urmează să se schimbe, nici în România, nici în Europa, dacă doi români de pe lista unui partid ajung la Bruxelles în locul altor doi români, de pe lista altui partid.

    Asta ne arată de ce alegerile pe listă nu sunt decât o glumă proastă. Candidații considerați importanți de către fiecare partid au locurile asigurate, bătălia urmând a se da doar pentru cel mult 10-15% din totalul voturilor exprimate. Și cu o astfel de ”democrație” vreți să convingeți lumea să vină la vot?

    În toate mandatele lui Iliescu, votul pe listă a fost principala problemă, corupția ”de Partid și de Stat” de pe vremea lui Văcăroiu și Năstase tocmai pe aceste alegeri pe listă se baza. Iar astăzi, după ce România a scăpat în sfârșit de Iliescu, Parlamentul European este ales tot în baza unui vot pe liste? De ce? Ca să iasă cine trebuie?

    • Cred ca alegerile pentru PE au o miza reala. Toti actorii cu un cuvant de spus in politica transmit, intr-un fel sau altul, acelasi mesaj: „discutam dupa europarlamentare”.
      Scrutinul asta e un sondaj de opinie real, care va fi baza de discutie pentru eventuale negocieri si/sau aliante.
      De aceea trebuie sa mergem la vot si sa convingem cat mai multi oameni sa mearga.
      Mergeti si votati! Scoateti-va din cap „decat sa aleg raul mai mic, mai bine nu votez”! Perfectiune nu exista, in lumea reala. Mereu incercam sa alegem raul mai mic, chiar daca ne place sa-l numim „bine”.

      Mergeti la vot!

  4. Eu consider ca singurul mod de a transmite un mesaj de respingere a partidelor actuale este votul pentru un candidat independent, in nici un caz absenteismul.
    Sa nu uitam ca principalul indicator al performantei electorale a unui partid este procentul obtinut in alegeri. Ca importanta simbolica, numarul de mandate obtinute e in urma indicatorului „procente”.
    Astfel, chiar si in cazul cel mai rau (nici unul dintre candidatii independenti nu trece pragul), orice procent obtinut de acestia inseamna un procent in minus obtinut de unul din partidele compromise.

    Intrebarea care se pune e: de care din cazurile de mai jos se va teme un partid, suficient de mult incat sa isi schimbe comportamentul?
    cazul a: partidul obtine jumatate din mandate, cu 2,5 milioane de voturi din 5 milioane exprimate
    cazul b: partidul obtine tot jumatate din mandate, tot cu 2,5 milioane de voturi, dar din 7 milioane de voturi exprimate?
    In cazul a, partidul se va lauda cu un procent de 50%.
    In cazul b, procentul scade la 35,7%.
    Ce interes ar avea partidul respectiv sa schimbe ceva in modul lui de lucru in cazul a? Pe de alta parte, cazul b va reprezenta un semnal de alarma. Chiar daca „la masa verde” partidul a obtinut acelasi numar de mandate, isi va da seama de pericolul ca la urmatoarele alegeri voturile sa nu mai fie imprastiate.

  5. Eu am o alta idee: sa votez UDMR. Ungurii vor duce o politica pro-europeana si anti-romaneasca. Sper ca e un vot de protest suficient de bun. Optiunile prezentate in articol nu ma atrag la fel de mult. Am avut multi prieteni care si-a dat din spirit de fronda votul la tot felul de guru, printzi, banditi etc. Daca era ceva democratic voturile se numarau la nivel de tzara si primii N votati intrau in PE, fara praguri electorale. Asta e votul nominal adevarat, rusine UE, care spune ca e vot uninominal cand de fapt nu e.

  6. Sunt de acord cu toate mai putin cu votul pentru partidele care nu trec pragul. Pentru un partid mic conteaza foarte mult rezultatul chiar daca nu trece pragul. Un partid mic care insa poate sa arate de la o alegere la alta o crestere chiar daca e sub pragul electoral poate mult mai usor sa obtina donatii, sa atraga membri si sa mobilizeze acesti membri. Deci daca votantii chiar se identifica cu un partid, fie el cat de mic, stampila lor acolo are infinit mai multa valoare pentru ei. Inseamna o sansa in plus ca partidul in care cred sa reuseasca in viitor.

    • Alex,

      De acord ca forte noi merita sprijinul, unele sunt aproape de pragul electoral si merita o sansa. E neclar si daca sondajele au fost fair cu acesti actori noi. Unii au fost pur si simplu scosi ca optiuni din intrebari.

  7. Se face vorbire despre cei ce aleg forma de a vota, dar despre un ”necunoscut numar” de (asa-ramas-numele) ”soferi profesionisti” din toata UE (or fi ”zeci de mii”, or fi ”sute de mii”, or fi ”milioane”, eu n-am gasit inca, raspunsul) IMPOSIBILITATI a-si exercita votul, tinuti ”in zbor” precum isi tineau ”microbii”, ”tifosii” columbofili, porumbeii, confiscati fiind de catre mai ”iutii de mana” ai contemporanei Societati (cu deplina dumneaei, Societatii, complicitate.
    ”A vota” inseamna ”a da autorizatie de reprezentare. Nimeni nu poate fi in mai multe (in mai mult de unul) locuri deodata.
    Asa ca alegi cine sa-ti reprezinte ale tale interese, pe cineva in care te increzi. Nimeni nu te poate ajuta in efectuarea unei asa alegeri, in afara de tine insuti (asa cum faci cand alegi un loz, sa zicem, un numar la ruleta, sau cand alegi pe ce teanc de carti, de joc, sa pui miza). Sau, cand iti alegi un avocat sa te reprezinte intr-un proces.
    Este ciudat ca eu sa autorizez o persoana sa ma reprezinte in problemele prezidentiale, sau sa autorizez o alta sa ma reprezinte in PE, si pe urma sa vina altii, dintre cei ce nu au nimerit lozul (sau nici macar nu au catadicsit sa-si joace sansa) cu tot soiul de pretentii pontesti (adica ”absurde”).
    Este ca si cum nu ai da autorizatie sa te reprezinte, nici vreunui avocat, dar ai sta in preajma tribunalului sa vezi ce si cum se judeca cazuri de pe rol si ai face galerie uneia sau alteia dintre ”aparari”, desi nu e in discutie ”cazul tau” ci poate fi (cel mult) un caz asemanator cu al tau.
    Pai, poate sa fie, ”mult mai mult decat asemanator”, daca ”n-ai marcat banul” (votul este o ”valoare”, o valoare inestimabila, care nu se poate traduce in ”bani”, dar macar ca ”ban” daca i s-ar intelege valoarea) ce nas ai sa ceri (stimate elector care alegi sa nu alegi) sa ceri mai apoi sa ti se satisfaca cereri? Pe ”banii” cui, daca n-ai catadicsit sa pui in ”pusculita”, efort al propriei tale minti, un vot?

  8. Din toata discutia despre lehamitea față de politică și atitudinea anti-sistem, cred ca se nasc doua intrebari:

    – prin neprezentarea la vot poti sa ajuti dreapta ( aia inexistenta sau fragmentata asa cum este acum)?

    -prin prezentarea la vot poti ajuta dreapta la prezidentialele din toamna?

    • Frumos și mobilizator :P

      Mai rămâne o singură problemă, unde e așa-zisa ”dreaptă” în România? A venit MRU să vă spună că 24% este un TVA imens și că 18% este intenția lui? A venit Udrea să vă spună că statul nu trebuie să construiască săli de sport și bazine de înot? A venit Boc să vă spună că e nevoie de descentralizare fiscală, astfel încât administrațiile locale să înceapă să concureze pentru atragerea de investitori, nu să le perceapă șpagă, cum se întâmplă acum?

      Dincolo de motivele perfect justificate pentru care Ponta sau Antonescu nu ar trebui votați, puteți să dați exemple de măsuri reale de dreapta pentru care candidații așa-zisei ”drepte” ar trebui votați?

      • Presupunem ca vor ieși la vot in jur de 6.5 – 7 milioane de cetățeni.
        Probabil ca in jur de 2.5-3 milioane vor vota USD ( prin metode mai rafinate, mai putin rafinate,cu morti din Teleorman ,cu vii si calorii, asa cum am fost obisnuiti dintotdeauna).
        Mai exista posibilitatea ca 0.75 pina la 1.25 milioane sa voteze PNL( estimarea mea este ca PNL nu ajunge la 20%).
        Restul ar fi diferite grupări de dreapta ( eu le-as numi centru – dreapta sau centru) si independenți.
        Am precizat in textul comentariului meu ca dreapta este aproape inexistenta.

        Daca ar iesi la vot peste 10 milioane de cetateni , USD ar putea avea o mare problema,lesne de inteles.Am putea spune ca se pot crea conditiile ca dreapta sa inceapa sa se inchege intr-un mod real.

        Cred ca miza reala a prezentei la vot este faptul ca cetatenii ar putea sa schimbe avântul USD, prin prezenta (primo) si prin votul impotriva USD (secondo).
        Faptul ca nu avem ( inca) o alianta de dreapta consolidata nu inseamna ca nu va putea fi, dupa aceste alegeri.

        N-as omori dreapta si ideea de dreapta. Asta e defetism pur.Eu unul nu gândesc asa.
        Polaritatea stânga – dreapta trebuie sa existe( fizic si cu consecințe vizibile) si nu doar la nivel declarativ.

        Referitor la: „puteți să dați exemple de măsuri reale de dreapta pentru care candidații așa-zisei ”drepte” ar trebui votați?”
        Nu am argumente valide.Nici nu exista. Nici unul din ei nu prezintă masuri reale.
        Dar pot fi încurajați sa dezvolte adevărate masuri de dreapta.Cred ca trebuie contribuit pentru ca dreapta sa înceapă sa producă efecte.
        Eu unul am de gând sa încep cu un simplu vot.

        • Polaritatea stânga – dreapta nu trebuie să existe din simplul motiv că ea este doar un construct teoretic pentru a explica o situație de la un anumit moment și dintr-un anumit loc. Momentul nu este prezentul iar locul nu este România. Pe de altă parte, este perfect normal să existe anumite clivaje politice care să reflecte clivajele din interiorul societății.

  9. Nici o gradina nu da acelasi rod, indiferent cine o cultiva, nici o vaca nu da acelasi lapte indiferent cine o ”manageriaza”. Ca si la fotbal, fiecare om contribuie la existenta unei „alte echipe”. Nu este adevarat ca ”e totuna, indiferent de culoarea politica. ”Politica” sau ”rationament” este unul si acelasi lucru si, asa cum jucand intre noi ”sah” n-o sa castigam (sau pierdem) toti, n-o sa ne clasam toti pe primul loc, tot la fel in gandirea strategiilor de viata, unii dintre noi sunt . . . mai buni. Ramane problema, sa identificam corect. Dar asta e ”problema fiecaruia”.
    @ Ioana. Multa vreme am vazut si eu ”altruismul” ca pe o virtute, si chiar am crezut despre mine ca asta sunt. Multa vreme am crezut ca ”altruismul” este opusul egoismului. Asa este, doar ca amandoua sunt doua extreme (ca doua galeti, la fiecare din cele doua capete ale unei cobilite). Altruismului i se potriveste perfect zicala aia cu ”cainele moare de drum lung . . . ”. Fiecare om este dator sa faca ”pentru sine”. Restul sunt palavre. Ce poate sa devina pentru altii? Un exemplu de urmat.
    Imagineaza-ti ca ni s-a scufundat Titanicul si suntem (toti oamenii acestei lumi ”oameni la apa”. Ai in jurul tau bunicul, bunica, mama, tata, frate, sora, proprii copii (sa zicem ca ai 4). Pe cine salvezi? Prima conditie spre a salva pe cineva este ”sa fii”. Deci tu trebuie sa faci ”pentru tine” , iar daca toti fac la fel (fiecare pt el) procentualitatea sanselor de salvare, cresc (sau macar ”sunt”).

  10. ”Mintea” este cea mai puternica energie pe care a zamislit-o natura. Din pacate (sau, poate din fericire) nu a pus-o intrun singur ”terminal” ci a repartizat-o pe ”tartacute”, pe ”cap de locuitor”.
    ”Mintea” este o ”memorie auto-regeneratoare” (ca si Viata, dealtfel) si nu o ”memorie stearpa” (cum e memoria artificiala). Floare de camp versus floare de plastic. Omul, doar prin ”uniune mentala” (sau altfel spus, ”politica”) poate muta chiar si muntii din loc. Noi toti (mintile noastre, oricum reunite) conformam un gps, pe care-l impulsionam spre un anume ”inainte”. Este un gps in care ”suntem”, si astfel noi nu ii putem privi ecranul, asa cum privim gps-ul masinii.
    Depinde de fiecare din noi, spre care din cele 360 de grade ale cadranului busolei se va indrepta in fiecare urmatoare clipa ”sageata” care marcheaza ”inainte”.
    Pentru prima oara in viata am fost scos pe tusa. Sunt imposibilitat sa-mi exercit dreptul meu de a autoriza persoana care sa ma reprezinte pe mine, acolo unde consider ca trebuie sa fiu (pentru unii pare . . . indirect, dar eu ”vad” prin ochii celui pe care-l autorizez, simt (percep) prin simturile sale. Cand nu mai ”vad”, cand nu mai ”simt” prin simturile celui pe care-l autorizez, schimb ”hard”-ul cu altul actualizat, compatibil ”soft”-ului meu. Problema e . . . ca la alba-neagra: nu conteaza cum jongleaza cel ce vrea sa vanda (chiar si ”gogosi”) ci conteaza daca tu stii sa alegi fara gres, albul. Iar asta nu se ia ca gripa, ci se deprinde (nu prin imitare, ca omul-maimuta, ci prin utilizarea logicii, ca omul-om).

  11. Cred ca valul de articole ,de pe Contributor’s si nu numai, dedicate vestejirii absenteismului denota, in primul rand, o intelegere gresita a democratiei din partea autorilor! E dreptul fiecaruia sa se duca sau nu la vot, in Occident nimeni nu e certat pentru asta. E o afacere strict privata. Iar votantii nu o duc prost din cauza evazionistilor, ci taman datorita celor pe care ii aleg. Si din moment ce doar la presiunea UE si a SUA se mai misca lucrurile si prin tara asta, ce rost mai are sa pierzi timpul pe la ghiseele electorale? Din contra, daca s-ar ajunge ca prezenta la la urne sa fie una ridicola, alegeti Dvs procentul, baietii astia s-ar mai teme ca ar putea fi urechiti de la Bruxelles sau Washington.
    Singurul moment in care varianta raului cel mai mic a insemnat a avut sens a fost la alegerile prezidentiale din 2000, atunci era necesar sa pui mana la nas si sa votezi. Acum hei rup-ul civic la care ne invitati si Dvs si multi altii are doua explicatii. Prima ar fi legitimarea acestul joc cu suma nula cum au fost toate alegerile de pe la noi, iar a doua, favorizarea unui partid sau altul, al caror target electoral s-ar regasi intr-o proportie mai mare in esantionul evazionist. In rest, a ne slabi, Hitler nu candideaza!
    Decat sa faceti propaganda, mai bine va inscrie-ti intr-un partid, militantismul intotdeauna a fost mai onorabil!

    • Stimate/a domnule/doamna Genu,

      Aveti dreptate, lucrurile se misca la presiunea UE si US, de aceea, constructia europeana are nevoie de legitimitate si prezenta la vot contribuie direct la asta. Daca acest articol trece ca unul de propaganda, cred ca intelegeti eronat mesajul si intentiile. Spun doar ce se intimpla cu optiuni ale votului de protest.

  12. Ei bine, stimati domni si stimate doamne, am fost timp de 24 de ani un fanatic votant anti-stanga, visand la normalitatea care exista in vest; ei bine, toti cei carora le-am incredintat portofoliul sperantelor mele, au fugit cu toti „banii” mei; stau si ma intreb: conteaza cine ma fura? conteaza cine ma inseala? ca e rosu, albastru sau orange?cui sa-i cumpar bilet pentru Bruxelles? dnei din Plescoi? Nimeni nu m-a convins sa ies din casa duminica; si n-o sa ies!

  13. Constructia europeana si directia in care impimg UE si USA Romania sint gresite , nu-mi plac , si tocmai de aceea nu merg la vot : ca sa nu le legitimez.

    Reprezentantii nostri auto-alesi pe listele intocmite de ei pentru ei nu reprezinta interesele noastre , nu ne reprezinta pe noi, si prin neparticiparea mea la farsa electorala tocmai asta arat: ca ei nu ma reprezinta pe mine.

    Nu ma reprezinta, din doua mari motive: din cauza „calitatii” lor personale si din cauza ca sistemul lucreaza impotriva mea indiferent cine ajunge la putere.

    Prin neparticipare imi declar dezacordul cu jocul masluit si cu jucatorii si arbitrii necinstiti.

    Nu am pe cine vota si in primul rind nu am pentru ce vota. Chiar si de as trimite pe Maica Tereza sa ma reprezinte la UE, acolo ea va executa
    ce comanda Barroso si Merkel si Rompui si alti mafioti nationalisti si fascisti care comanda de fapt in UE.

    Eu nu semnez pentru asa ceva, nu le acord incredere si legitimitate. Nici persoanele care candideaza nu sint de incredere , nici sistemul in care urmeaza a lucra nu lucreaza in interesul meu. Eu nu trimit pe nimeni sa ma reprezinte intr-un sistem corupt , mafiot , asa cum este UE.
    Din punctul meu de vedere UE a fost de la bun inceput ilegitima , si continua a fi ilegitima. Nu ii recunosc legitimitatea deoarece legitimitatea vine doar din vot iar UE nu a fost votata niciodata de vreo majoritate a electoratului european.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Gabor
Alexandru Gabor
Doctor în științe politice, publicist, a predat 12 ani științe politice în două departamente de științe politice, a colaborat cu mai multe organizații ale sectorului neguvernamental. Absolvent al Universității București.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro