marți, martie 19, 2024

Spiritismul legal naște haos. Exemplul legii pensiilor

Litera legii:

„Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”

E ceva ambiguu în enunț? Nu. Poate că ultima propoziție, negativă și concisă, putea fi înlocuită cu una afirmativă – una echivalentă, care doar ar face legea mai ușor de înțeles. E ceva neconstituțional în enunț? Din nou, nu. De fapt, e un gen foarte comun de prevedere legală. În aceste condiții, ar fi de neînțeles haosul pe care l-a putut provoca, în lipsa unei explicații.

Sigur, e posibil ca o persoană afectată de articol să considere că acesta are alt înțeles decât cel dat de autoritatea care îl pune în practică. Pentru asta avem instanțele de judecată, să interpreteze legea. Și acestea ar putea fi, cine știe, în dezacord în această privință. Pentru asta avem Înalta Curte, să asigure o interpretare unitară a legii. De asemenea, o persoană afectată de articol ar putea să-l considere neconstituțional, pentru un anumit temei. Pentru asta avem Curtea Constituțională, să interpreteze legea și constituția și să decidă dacă, pe temeiul oferit în sesizare, ele se află în contradicție. Pentru asta avem aceste instituții: interpretarea legilor. Nu pentru altceva.

Ei bine, mai ales la aceste înalte instanțe, CCR, ÎCCJ, secondate de CSM, apar din ce în ce mai des cazuri în care judecătorii consideră că au dreptul, nu doar să interpreteze legea, ci și să o scrie. Uneori chiar declară asta pe față, cum au făcut-o cei de la ÎCCJ în procesul legat de sporurile magistraților. În cele mai multe cazuri, însă, abuzul e însoțit și de ipocrizie din cea mai grosolană, se întâmpla ca judecătorii să declare ritoși că le e interzis să scrie legea, după care să facă practic exact ce spuneau că le e interzis.

Două moduri de operare sunt folosite. Unul, la care m-am referit în alte articole, este inventarea de jurisprudență europeană. Celălalt e spiritismul legal. Termenul poate diferi, judecătorii vorbesc de ”semnificație”, ”înțeles”, ”implicație” a legii ș.a. – dar e vorba de același lucru: (re)scrierea ei. Prefer termenul de ”spirit” pentru că, deși e la fel de rău abuzat ca și celelalte în contextul interpretării legale, într-un alt sens el se potrivește perfect. Exemplul îl avem în fața ochilor.

Curtea Constituțională a fost sesizată pe articolul citat mai sus. Judecătorii au decis că semnificația – ”spiritul”, cu alte cuvinte, – prevederii legale mai sus citate este că din pensie trebuie dedusă suma de 740 RON înainte de aplicarea celor 5,5%. Recitiți pasajul din lege. Vedeți așa ceva? Scrie undeva de deducere, scădere, diferență, orice fel de alt termen echivalent? Nu. Nu vedeți. Nu vă alarmați! Oamenii obișnuiți nu pot vedea așa ceva. Doar indivizi în robe violete, cu prerogative oculte, pot să le descrie atât de clar. N-a fost o ședință de judecată acolo, ci una de spiritism. Cei 9 mari maeștri s-au luat fiecare de mână, au intrat în transă și, uluitor, aparent de nicăieri din lumea asta, spiritul legal și-a făcut apariția. Nu masa, ci textul legii s-a mișcat, s-a modificat.

Iar comparația merge mai departe: la fel ca în cazurile propriu-zise de spiritism, în realitate e vorba de șarlatanie și impostură. Fix la fel e și aici. Din păcate, din acest punct de vedere, România stă mult mai prost. Mă gândesc că, dacă s-ar întâmpla să aibă succes un individ ce pretinde că poate vedea și vorbi cu lumea de dincolo, s-ar găsi destui să-l demaște fără menajamente. Prin comparație, prea puțină lume demască înșelătorii similare făcute de spiritiștii în robă. Din contră din câte văd, ”judecățile” lor de acest gen sunt luate de bune.

În schimb, dacă nu stârnește revoltă, spiritismul legal reușește să producă, din plin, altceva: haos. Asta e ce se întâmplă acum, și acum devine perfect explicabil: cum ar trebui să calculeze autoritățile contribuția respectivă? Aplicând textul scris de Legiuitor, sau aplicând ”spiritul” văzut de CCR? Nu de alta, dar rezultatul e diferit! E explicabil, e de așteptat chiar ca instanțele să fie luate cu asalt. E îndeajuns de rău că textele legii sunt ambigue și hotărârile lor ne-unitare, asta le mai trebuia: o lege duplicată. Ar mai trebui doar ca la Înalta Curte judecătorii să decidă, pe calea recursului în interesul legii (ironic nume!), că de fapt la toate pensiile trebuie să se adauge 740 și apoi să se aplice 5,5%. Poate asta e semnificația văzută de ei. Da, ironia situației e că și ÎCCJ a fost în aceeași situație, de a se substitui Legiuitorului; ironia e că și ei practică spiritismul legal și că, iată, judecătorii constituționali le fac competiție neloială. Aș râde de asta, dacă ar fi un caz de ”cui pe cui se scoate”, însă mă tem că e invers. Dincolo de precedente, n-aș vrea să fac ÎCCJ proces de intenție în acest caz: poate că ar fi interpretat într-adevăr legea așa cum e scrisă, dacă CCR n-ar fi apucat mai înainte s-o rescrie. Mă tem să nu înceapă o competiție. Aș râde de ironia situației dacă acești judecători iresponsabili n-ar face praf Constituția pe spezele noastre. Tot haosul ăsta e o uriașă și ridicolă risipă de bani publici.

De asta, nu înțeleg de ce UNJR face apel la autoritățile politice să intervină ca să prevină blocarea instanțelor. Ce să facă? Să mai dea o lege? Cine știe ce spirit o să-i găsească o Curte sau sau alta! Ce trebuie să facă Uniunea Judecătorilor este să se uite frumușel în oglindă, și să ceară tuturor celor care îndeplinesc funcția respectivă, magistrați sau nu, să se rezume la a interpreta legea. Să lase scrierea ei pe seama celor care au această prerogativă.

Distribuie acest articol

88 COMENTARII

  1. doc, aferim si rezon. Argument suplimentar la ceea ce ai scris: OG in chestiune a fost atacata de la emitere in fata diferitelor instante. UNA SINGURA (Arges) a decis ca NU, celelalte au zis ca DA. Ca politic (ergo demagogic) unora le place sa faca tam-tam -fiind in opozitie, deci fara responsabilitate directa si imediata- e o alta discutie. Ce ma ingrijoreaza pe mine este ca NU numai ca sanatatea va fi si mai subfinantata, ci si ca din banii sanatatii cer unii sa se restituie si banii inacasati pana acum.

  2. Pai, tocmai spiritul legii ar fi trebuit sa ii impiedice sa spuna o astfel de grozavie. Singura ratiune
    a fost aceea de a se asigura ca nicio pensie nu scade, urmare a aplicarii cotei de 5,5%, sub 740 lei.
    Atat si nimic mai mult. In lipsa tezei finale din textul legii, redat de tine, ar fi fost posibil ca,
    spre pilda, cel cu pensie un pic mai mare, spre pilda 760 de lei, sa fie dezavantajat prin aplicarea
    procentului de 5,5% si sa ajunga la 718,2 lei lei, deci la o pensie mai mica decat 740 lei.

    • Micsunica,

      Da, in absenta tezei finale s-ar fi ajuns la o astfel de situatie, care ar fi fost neconstitutionala. Dar teza finala nu e absenta, e cat se poate de prezenta. E prezenta in text, nu in spirit! Curtea Constitutionala isi intemeiaza decizia pe faptul ca, daca ar scoate din lege anumite pasaje, rezultatul ar fi neconstitutional? Pe temeiul asta poate decide atunci absolut orice!

  3. Asa este. Exact de aceea am expus ratiunea textului, care este foarte simpla si se intalneste in multe alte reglementari.
    Dar interpretarea CC si chestia aia cu deducerile e halucinanta. Dincolo de faptul ca nu e in caderea CC sa faca interpretarea textelor de lege.

  4. UNJR este un ONG care jecmaneste niste fraieri ce cotizeaza lunar. Nu apartenenta la UNJR te face demn de profesia de jurist.

  5. Marturisesc ca nu va inteleg nemultumirea/nedumerirea asupra hotaririi celor 9 membrii ai CCR.
    Pina acum pensionarii cu pensie pina la 740 de lei nu plateau contributii, iar cei cu pensii peste, plateau contributie din intreg cuantumul pensiei, deci si din primii 740.
    In motivarea CCR, pe care nu o analizati, este specificata incorectitudinea ca unii sa plateasca, iar altii nu. Si s-a gasit modalitatea ca nici cei cu pensii mai mari sa nu contribuie din suma de 740 lei. Doar in felul asta a gasit CCR ca articolul buclucas (parca 259, alin 2) ar fi constitutional.
    Ori spui deducerea sumei de 740 lei din pensie si apoi calculata contributia ori spui ca doar din ce depaseste 740 de lei va fi calculata contributia de 5,5%. Nu e acelasi lucru in termeni juridici?
    Intreb nu dau cu parul. Caci dvoastra, dle Damian, in loc sa explicati, ati ales un stil ironic.

    • Incorect si IMORAL. Pensionarii pana la 740 lei aveau CAS platit de la bugetul de stat, adica din taxele si impozitele (si ale) mele. Un pensionar, din cauza varstei, este un consumator mai mare de servicii medicale. Prin disparitia acestor sume pe viitor nu cumva sanatatea va fi si mai subfinatata? Vrei sa intelegi ca bugetul este un joc cu suma zero? ca sa plusezi la un capitol trebuie sa diminuezi altul? PS. si lasa-ma cu meritele pensionarilor: cat au fost in activitatea au avut serviciile medicale ce li se cuveneau, nu s-au acumulat drepturi „medicale”.

  6. „Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”
    Aceasta a doua propozitie lamureste pe deplin lucrurile. CC a avut dreptate.
    Este o problema de logica si de matematica. Deci daca netul nu poate fi mai mic de
    740 si aplicam regula de calcul a guvernului (5,5 aplicat pe tot) inseamna ca cel care are o pensie de 741 de lei, va fi taxat cu max. 1 leu. Cel care are pensia de 780 de lei va fi taxat cu 40 de lei. Rezulta o penalizare nejustificata pentru cel de al doilea.
    In cazul in care taxarea se refera numai pentru suma ce depaseste 740 de lei dispare orice discriminare.

  7. Nu-mi vine să cred că citesc aşa ceva. Fireşte că această lege e neconstituţională. Încalcă principiul egalităţii în drepturi. E uluitor cum un „autor de analize politice” nu vede acest lucru. Presupun că din cauza sumelor mici. Dacă ar fi vorba ca angajaţii cu un venit de peste 1.000 de lei să plătească impozit de 50% pe întreagă sumă cîştigată, iar cei sub 1000 să fie scutiţi şi s-ar ajunge la situaţia ca unul care cîştigă 2.000 de lei sau 1.500 de lei să primească ambii 1000 de lei, aţi vedea, cel puţin aşa sper, nedreptatea imediat.

    • Draga Doc, juristii se feresc sa comenteze situatii de acestea – stiu ei de ce. Noi nu suntem juristi si, zic eu, din spirit civic macar, avem datoria sa o facem. Am evitat sa revin cu un articol nou pe aceasta tema insa, daca tot ai abordat subiectul dintr-o alta perspectiva – mai adaug si eu alta – poate cineva are totusi ochi sa vada.

      Toate articolele de lege invocate sau nu fac referire DECIT la deciziile in care CC s-a pronuntat constatind NECONSTITUTIONALITATEA unui text! In cazul de fata a constat ca acesta este constitutional. PUNCT. Restul nu mai conteaza iar, in opinia mea de nespecialist in ale dreptului, discutia nu isi mai are rostul (sa o vedem publicata, sa asteptam 45 de zile, ba ca nu este retroactiva, ba ca onarata curte s-a apucat sa legifereze – a se vedea si indrumarile metodologice date curtilor cum sa judece, ce dosare sa primeasca si pe care sa le respinga, etc.). Ordonanta fiind constitutonala – nerespectare ei este incalcare a LEGII nu a Constitutiei si drept urmare de competenta instantelor (in fond orice incalcare a legii este neconstitutionala – nimeni nu este mai presus de lege!). Pentru cei care nu au rabdare sa se uite in legislatie iata doua extrase:

      Constitutia Romaniei: Deciziile Curţii Constituţionale Articolul 147 – Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale ….”

      „LEGEA Nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale: Art2. al (3) Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … si Art. 31 al(3) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile..

       

      Nicaieri nu vedem ca deciziile CC intra in vigoare la 45 de zile daca ele constata constitutionalitatea! Este, din nou, ilogic, ce sa mai astepti?!

      In cazul de fata CC s-a pronuntat iar eu cred ca decizia ei nu are nici un fel de consecinte juridice – orice judecator fiind liber sa judece cazul asa cum apreciaza (desi nu mai exista dubii acum asupra solutiilor corecte). Rezolvarea juridica nu poate veni decit din partea Guvernului si evident a instantelor.

      PS. Cred ca derapajul CC ar trebui sanctionat – in cazul de fata CSM ar trebui sa constate ca prin cele doua decizii CC a stirbit autoritatea judecatoriilor. Cum un asemenea conflict de natura constitutionala nu are cum sa fie judecat tot de CC cred ca o solutie posibila ar fi sa i se ceara Procurorului general sa declanseze un recurs in interesul legii – iar ICCJ – ar putea, ca pe linga Hotarirea pe care ar adopt-o, sa constate in cuprinsul hotaririi si derapajul CC si sa recomande mai mult sau mai putin elegant sa nu o ia in considerare. Ar fi un precedent interesant si necesar. De ce? Pentru ca, asa cum am mai spus, nimeni nu trebuie sa fie deasupra legii! Nici macar CC – sau poate mai ales ea! Altfel, inamovibilii si imunii judecatori ai CC vor persista in astfel de LEGIFERARI tocmai bazindu-se pe precedentul creat de ei.

      • Sorin,

        nu, nu! Curtea a constatat ca doar in interpretarea pe care i-o da ea, textul e constitutional! A reusit sa faca un triplu abuz. Primul, asupra Legiuitorului, caruia i-a scris legea. Al doilea, asupra Legiuitorului, pe care il pune in situatia de a nu sti daca poate macar s-o schimbe pentru viitor. Trei, asupra instantelor de judecata, pentru ca a interpretat legea in locul lor.

        Da, si eu as putea spune ca ar trebui ignorata, dar uite ce spunem amandoi: haide sa ignoram ce spune garantul Constitutiei. Cum am ajuns la asta? Revolta mea e cat se poate de justificata.

        • Draga Doc,
          Trebuie sa recunosc ca am o adevarata obsesie pentru istoria politica a Germaniei interbelice, respectiv cum a fost posibila cucerirea puterii politice de catre un psihopat. Sigur, nimic nu este comparabil DAR – de ce ar trebui sa acceptam abuzurile de orice fel ca fiind NORMALE? Noi definim astfel un normal de care nu vom mai putea sa scapam ani si ani de-a lungul. Nu uita ca decizile CC sunt singurul izvor de drept din sistemul juridic din Romania. Daca decizia nu va fi sanctionata va deschide usa pentru repetarea a zeci si zeci de interpretari de acest gen – indiferent cine se va bucura sau supara din cauza lor si cine va fi la putere!
          Sorin

    • Fem!,

      Fireşte că această lege e neconstituţională. Încalcă principiul egalităţii în drepturi. E uluitor cum un “autor de analize politice” nu vede acest lucru. Presupun că din cauza sumelor mici

      … iar dupa asta dati un exemplu care ar fi neconstitutional, desigur, din cauza sumelor si diferentelor foarte mari! Pai, de ce nu dati un exemplu care sa va sustina cazul? Va spun eu, pentru ca pe aceeasi logica se poate scoate inafara lege orice fel de sistem de impozitare progresiv, si orice fel de scutiri si plafoane in materia asta!

      Haide sa luam chiar exemplul de fata. Nu sunteti de acord ca cineva cu pensia de 741 RON ar putea pretinde ca legea incalca egalitatea in drepturi intrucat contributia lui este infinit mai mare decat cea a unuia cu pensia de 740? Indiferent care din legi (sic!) s-ar aplica? Nu sunteti de acord? Cum nu? E limpede! Daca nu vedeti e probabil din cauza sumelor mici. Ca sa vezi.

      • Mă întristaţi. Recitiţi ce am spus. N-am zis că exemplul meu ar fi unul de neconstituţionale din cauza sumelor mari, ci că sumele mari v-ar putea face să vedeţi mai uşor neconstituţionalitatea. Între timp, am citit motivaţia Curţii Constituţionale. Nu-mi face nici o plăcere să v-o povestesc şi dumneavoastră. În primul rînd că pentru mine e greu s-o fac, în al doilea rînd pentru că ar fi trebuit să o citiţi înainte de a scrie despre ea.
        În ce priveşte „spiritismul” despre care vorbiţi, decizia Curţii Constituţionale răspundea apărării formulate de Guvern. Conform Guvernului, articolul contestat ar fi constituţional pentru că într-o decizie anterioară Curtea afirmase că impoziarea pensiilor este constituţională, iar Curtea răspunde că da, impozitarea este Constituţională, dar că dacă se fac deduceri ele trebuie făcute pentru toţi. Asta e esenţa. Citiţi motivarea Curţii şi o să vă lămuriţi.

        • N-am zis că exemplul meu ar fi unul de neconstituţionale din cauza sumelor mari, ci că sumele mari v-ar putea face să vedeţi mai uşor neconstituţionalitatea.

          Recititi raspunsul meu. Eu credeam ca intrebarea e retorica, dar daca nu este, atunci as dori un raspuns la ea.

          In rest, daca gasiti o afirmatie din articol pe care sa o contestati – n-am vazut asa ceva, doar o speculatie fara temei si irelevanta ca n-as fi citit decizia – atunci va rog. Ma tem ca daca as scrie doar articole care sa nu intristeze pe nimeni, n-as mai putea scrie absolut nimic, decat eventual scheciuri absurdiste.

          • Spuneţi mai sus că nu am contestat nici o afirmaţi din articolul dumneavoastră. Iat-o:
            „Curtea Constituțională a fost sesizată pe articolul citat mai sus. Judecătorii au decis că semnificația – ”spiritul”, cu alte cuvinte, – prevederii legale mai sus citate este că din pensie trebuie dedusă suma de 740 RON înainte de aplicarea celor 5,5%. Recitiți pasajul. Vedeți așa ceva? Scrie undeva de deducere, scădere, diferență, orice fel de alt termen echivalent? ”
            Reiau „vedeţi aşa ceva? Scrie undeva de deducere etc.?” ca şi cum Curtea Constituţională ar spune că din pasajul de mai sus ar reieşi că e vorba de deducere. Ori Curtea Constituţională nu spune nicăieri aşa ceva. Dimpotrivă, spune că textul este ambiguu. Şi că el poate fi interpertat ca deducere în baza altui articol de Lege ( art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006). Aşadar, despre ce vorbim?

          • Fem:

            Reiau “vedeţi aşa ceva? Scrie undeva de deducere etc.?” ca şi cum Curtea Constituţională ar spune că din pasajul de mai sus ar reieşi că e vorba de deducere. Ori Curtea Constituţională nu spune nicăieri aşa ceva.

            Extraordinar. Pai chiar cu asta ii citati intr-un pasaj de mai jus, unul din acelea pe care zice-se nu le-as fi citit. Va cititi macar citatele?

            Dar asta, ati citit?

            Or, Curtea constată că prevederile de lege criticate se referă, în mod expres, la „contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei”, reglementare ce are semnificaţia deducerii acestei sume de la obligaţia de contribuţie.

            Sau asta?

            Prin urmare, categoria de venituri asupra cãreia poartã sarcina fiscalã – contributia de asigurãri de sãnãtate -, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscalã este stabilitã asupra diferentei dintre cuantumul pensiei si suma deductibilã de 740 lei, iar prin modalitatea concretã de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, în privinta tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicatã asupra diferentei mentionate si la scutirea totalã de la plata contributiei a sumei deductibile de 740 lei.

            Nu doar ca CCR spune repetat ce pretindeti ca n-ar spune nicaieri, dar ASTA e chiar decizia ei: e constitutional pasajul doar daca se interpreteaza asa!

            Imi pare rau, dar deja devine ridicol, o pierdere de vreme si pentru mine si pentru cititori. Orice alt comentariu pe aceeasi linie va fi moderat fara avertisment.

  8. „De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe
    venit şi al contribuţiei de asigurări sociale să fie similare şi să ţină cont de protecţia constituţională de care acestea beneficiază, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la consecinţe inechitabile, întrucât persoana, deşi beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente raţiuni sociale, de o scutire totală de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament juridic similar şi în privinţa contribuţiei de asigurări sociale.”

    Trebuie sa recunosc ca explicatiile CC au o logica buna. Daca ne uitam si aici: http://codfiscal.realitatea.net/art-56-deducere-personala/, observam ca in sistemul nostru legislativ exista deja implementata ideea de „deducere”. Precedentul pe care l-ar crea noul mod de calcul ar complica si mai mult un sistem legislativ stufos – ar face ca in situatii asemanatoare sa se aplice logica diferita. Chiar nu pot pricepe de ce legiuitorul din Romania nu foloseste ideile de „mostenire” si „reutilizare” de reguli…

    PS. Sper ca Guvernul sa nu mai traga de timp si sa corecteze greseala pe care a facut-o.

    • RazvanM,

      in sistemul nostru exista o multime de contributii cu moduri de calcul diferite. Si progresive, si dinaltele. Oricum, si daca ar exista numai unul singur… practica legiuitorului nu schimba constitutia! Daca la un moment dat o putere politica decide sa adopte cota unica de impozitare, trebuie sa intelegem ca CCR ar putea (trebui?) apoi sa modifice (sic!) toate legile care prevad alt tip de impozitare? Discutia nu e daca autoritatile au luat decizia cea mai buna in acest caz! In niciun caz curtile de judecata nu au voie sa ia decizii politice, sa schimbe legile dupa cum considera ele ca ar fi mai bune – chiar si atunci cand au argumente excelente! Exista un proces politic pentru asta, scurtcircuitarea lui este un grav abuz. Si nu e impotriva politicienilor, e impotriva noastra.

      • Daca vorbim de arbitrarul din deciziile legiuitorului si presupunem ca legiuitorul este indreptatit sa se comporte arbitrar, atunci, pe baza acestei presupuneri se poate demonstra orice aberatie legislativa.
        Daca vorbim de principii de taxare, acestea trebuie gandite serios. Daca maine as deveni legiuitor as putea spune ca orice venit din pensii si salarii de peste 3000 lei este taxat cu 90% pana la limita de 3000 lei – si oricine castiga intre 3000 si 30000 lei ajunge sa castige fix cat vreau eu. Desigur ca as face un text de lege foarte clar, cu virgule puse acolo unde trebuie si cu referinte frumoase catre un precedent oferit de legiuitorul din anul 2012.

        • RazvanM,

          nu, nu. Legiuitorul are dreptul sa ia decizii politice (i.e. decizii pe baza de oportunitate) – de fapt, ar trebui sa adaug afirmatia cu accent, politicienii au dreptul sa ia decizii politice, nu altcineva. Insa aceste decizii, oricat de larga ar fi marja de apreciere, trebuie totusi sa respecte constitutia. Si in acest domeniu, al fiscalitatii, exista destule articole din constitutie care opereaza: dreptul la proprietate (care interzice un nivel de impozitare care ar putea fi considerat expropriere), egalitate in fata legii (care interzice ca legea sa opereze diferentieri *arbitrare* intre cetateni), asezarea justa a sarcinilor fiscale etc. Orice lege care nu le respecta trebuie anulata ca neconstitutionala. E rolul, datoria, prerogativa Curții Constituționale. Atât, și nimic mai mult.

          Nu inseamna, repet, ca politica fiscala, la fel ca orice alta politica, ar fi catusi de putin dreptul vreunei instante de judecata! CCR, la fel ca alta instanta, interpreteaza legea, nu o scrie. Acestea fiind spuse, da, e posibil ca in limitele largi ale optiunii politice oferite de Constitutie, Legiuitorul sa scrie legi proaste. Nu zic altfel. Dar sa inteleg ca daca dam prerogativa asta CCR, avem vreo garantie ca acestea vor fi bune? Cum asa? Nu, ce avem garantie e ca sistemul de check-and-balances se duce pe apa sambetei, la fel ca si drepturile *noastre* politice. Pentru ca, de bine de rau, politicienii ajung in demnitatile lor in urma votului. Judecatorii, in schimb, nu sunt votati.

          • Raspunsul dumneavoastra contine cateva afirmatii uluitoare, puteti confirma propriile cuvinte?

            1. ” dreptul la proprietate (care interzice un nivel de impozitare care ar putea fi considerat expropriere)”. Orice cota de impozitare aplicata asupra proprietatii ca procent X din valoarea proprietatii este expropriere pentru ca intr-un numar de ani Y=100/X proprietarul va ajunge sa plateasca 100% din valoarea proprietatii statului sau, daca nu are banii respectivi, ii va fi confiscata pentru stingerea datoriei. Y poate fi un numar mai mare sau mai mic, indiferent de valoarea lui proprietarul va fi expropriat.

            2. „asezarea justa a sarcinilor fiscale” – nu exista nici o modalitate prin care sa se stabileasca ce e just sau nu decat daca se merge pe premiza contributiilor fiscale egale, echivalente unei „taxa de cetatean” care are aceeasi valoare pentru oricine; e singurul caz in care nu exista discriminari, nimeni nu e mai cetatean decat altul si nu are obligatii mai mici sau mai mari decat alt cetatean in acoperirea cheltuielilor statului.

            3. „Orice lege care nu le respecta trebuie anulata ca neconstitutionala.” – puteti ajuta ca legile privind impozitele pe proprietate si orice impozite ca procente din venituri sa fie anulate ca neconstitutionale? Chiar si o indrumare privind pasii de urmat ar fi un bun inceput.

          • Suntem oarecum inafara subiectului, dar pot sa explic ce am zis, fireste.

            1. Orice fel de sarcina fiscala poate duce subiectul in situatia de a se lipsi de o parte de proprietate. Daca am considera acest punct de vedere atunci statul ar trebui sa dispara, ceea ce, desigur, nu e admis de Constitutie. De asta spun ca doar de la un anumit nivel se considera ca e expropriere. Ce va uluit la afirmatia asta, nu stiu…

            2. Asa este, si constat ca la acest punct suntem chiar la subiect. Acel articol constitutional nu are o valoare afirmativa, nu implica ca exista un astfel de sistem (exhaustiv) de asezare „justa” a sarcinilor fiscale, care e impus de Constitutie. Nu exista asa ceva. Articolul respectiv are o valoare negativa, interzice asezarea vadit injusta a sarcinilor fiscale. Curtea Constitutionala, pentru a nu calca prerogativa politica, trebuie sa dea o marja foarte larga de apreciere Legiuitorului in acest domeniu. Repet, nu stabileste ea ce e just. Ci doar declara neconstitutionale acele prevederi ale caror injustete este de ordinul evidentei. In acest caz, daca n-ar fi fost a doua teza din articolul de lege prezentat, ar fi insemnat ca un pensionar cu 760 RON poate ajunge, in urma contributiei la CASS, cu pensia neta sub unul care are 740. Injustetea unei asemenea asezari de sarcina fiscala e de ordinul evidentei.

            3. Orice lege poate fi atacata in acelasi mod: apeland la Avocatul Poporului, care poate sesiza CCR direct, sau pe calea unei exceptii de neconstitutionalitate intr-un proces pe legea respectiva. In speta, insa, ma indoiesc ca CCR ar decide ca orice lege privind impozitarea e neconstitutionala, din motivele prezentate la 1.

  9. Legea civila nu poate retroactiva – este un principiu milenar pe care daca il incalci darami tot ceea ce inseamna ordinea de drept….dupa cum se vede…de nu mai ai curaj sa
    candidezi nici macar ca primar in propriul oras.
    *
    Imprescriptibilitatea faptelor de omor nu poate fi luata in considerare pentru omoruri comise IANINTE de adoptarea legii care consacra o astfel de imprescriptibilitate.
    Se numeste principiul legii mai favorabile….mai blande….mitior lex .
    Daca esti atent in anul doi de facultate (la Drept…nu la Facultatea de Esisti-
    cunoascatori-a-totul-si-a-toate-dupa-ureche) cand se preda acest principiu (Drept penal – partea generala) atunci nu risti sa te faci tarziu de basm…mai ales daca nici macar asa nu
    reusesti sa-l inhati pe Iliescu pentru care ai personalizat Codul Penal.
    *
    Eu nu prea stiu latina dar fiind roman inteleg in mod natural italiana, spaniola , franceza sau moldoveneasca …precum si pe ici pe colo chiar latina ….si imi e clar ca
    o despagubire de 15% nu este o restitutio in integrum, intrucat
    lipsesc 85 % din integrum…daca gresesc va rog sa fiu corectat. Cred ca gresesc
    pentru ca reducerea la 15 procente asa a fost justificata ….cu principiul restitutio si sfintenia
    proprietatii.
    *
    Am evocat cateva din perlele juridice livrate in numele reformismelor de tot felul.
    Acum pot reveni la cestiune.
    *
    …exista intr-adevar o interpretare oficiala a legilor pe care o fac instantele ….las ca o fac mai tot timpul si cei din Executiv cu tonele de ”Norme metodologice” …o-ho-ho ce se mai modifica acolo legile…dar sa nu insistam ca si asa se clatina.
    *
    Mai exista si o interpretare artizanala …legea trebuie interpretata de fiecare dintre
    cei care au de-a face cu ea….pentru a o respecta musai sa o intelegem….deci
    sa o si interpretam….
    *
    Daca pe unii nu ne ajuta una-alta si ne impotmolim chiar si intr-o legea ultra limpede…

    …..de pilda daca dam inapoi 15%…desi in decalog scrie
    ”sa nu furi”
    nu ”sa furi maxim 85%” …

    ….trebuie sa ne verificam neuronii sau poate ADN ul moral
    (o gena a infractionalitatii ar putea explica rezonabi ura pe care anumite popoare
    o manifesta fata de tot ce inseamna justitie, judecatori etc…sau cum spunea
    un ganditor…orice cetatean are in traista un robinet de paispe furat ori de el ori
    de tac-so de la fabrica)
    *
    Desigur povara intelegerii unui text de lege devine de neinvins daca
    in loc de una sunt doua fraze. Este si cazul care a iscat tarasenia.
    *
    Parerea mea este ca pentru a nu ne impotmoli trebuie sa gasim macar o premisa stabila.
    De pilda premisa ca legea nu cuprinde texte inutile si ca deci fiecare
    prevedere are rostul ei.
    *
    Cheia este teza a doua a textului:
    ”Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”
    Atasarea ei la textul principal permite citirea respectivului text astfel:
    ”Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra ACESTOR VENITURI (…care DEPASESC PRAGUL de 740…deeeeducerea …) şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi”
    *
    Curtea Constitutionala a fost ELEGANTA si PRAGMATICA ,
    ELEGANTA pentru ca putea sa declare articolul neconstitutional …ceea ce ar fi dat mult
    mai rau la imaginea deja legendara a micului calcator permanent de Constitutie,
    PRAGMATICA pentru ca diminuand respectiva problema la nivelul
    unei ”interpretari” permitea executivului sa repare imediat si retroactiv pocinogul…
    …bani retinuti gresit prin aplicarea incorecta a unei legi…suntem inca in termenul de
    prescriptie de 3 ani – se puteau vira cu talonul de pensie din mai…
    *
    Din pacate pe cine nu lasi sa moara – nu te lasa sa traiesti si , in loc sa se caute de bani
    pentru repararea ”interpretarii” monstruoase trimite
    propaganistii peste tine.
    Pentru ca din tot ce am citit pe Contributors – si am cam citit – acesta este de departe
    cel mai revoltator articol.

    • Cheia este teza a doua a textului:
      ”Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”
      Atasarea ei la textul principal permite citirea respectivului text astfel:
      ”Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra ACESTOR VENITURI (…care DEPASESC PRAGUL de 740…deeeeducerea …

      Non sequitur. Nu, mai rau. Tocmai ca prezenta respectivului pasaj impiedica „interpretarea” fantezista respectiva. Daca s-ar opera deducerea respectiva, atunci teza a doua ar deveni inutila.

      Restul e verbiaj inafara subiectului. Pe viitor il voi modera.

  10. În plus, nici n-aţi citit decizia pe care o criticaţi. Altfel nu v-aţi fi îndemnat cititorii să citească articolul de lege din capul articolului dumneavoastră. Curtea Constiuţională nu spune nicăieri că acest articol ar prevede că suma de 740 de lei este scutită de impozit. Ea spune aşa:
    „Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă Constituţiei, ce rezultă, de
    principiu, din dispoziţiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, text – cadru care, scutind de la
    plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează
    practic o deducere în privinţa acestei sume, Curtea urmează să constate că textul legal criticat
    este constituţional numai în măsura în care, în privinţa veniturilor realizate din pensii, există o
    unitate între modul de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate şi al impozitului pe venit.
    Având în vedere faptul că neconstituţionalitatea este atât o sancţiune ultimă aplicată de instanţa
    constituţională cu repercusiuni asupra existenţei normative a legii, cât şi parte integrantă a ordinii
    juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României,
    nr.605 din 14 august 2008), Curtea va constata constituţionalitatea art.259 alin.(2) din Legea
    nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în interpretarea sa conformă prevederilor
    Constituţiei, respectiv în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică
    numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.”
    Vă rog ca pe viitor să vă informaţi asupra subiectelor asupra cărora vă daţi cu părerea.

    • „text – cadru care, scutind de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează practic o deducere în privinţa acestei sume”

      Singura omisiune din articol – pe care iata, o corectez – este ca pe langa „spirit”, „semnificatie”, „inteles” si „implicatie” trebuia sa adaug, citez, „opereaza practic”. Textul legii face o operatie asupra lui insusi.

  11. CC are dreptate. Analiza dvs este partinitoare si rau intentionata. Este evident ca ,,Litera legii” creeaza o discriminare ,,comunista ” intre pensionarii cu venituri mai mici de 740 lei si ceilalti. Daca le lua la toti nu era nici o problema. Dvs stiti foarte bine asta , dar apartineti noii clase de jurnalisti pentru care lipsa de onestitate este inlocuita cu tupeul intelectualo-grobian.

  12. ” Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri”
    Ma intreb daca nu am putea intelege textul astfel: ca este vorba doar despre acele venituri din pensii care depasesc 740 de lei, iar contributia este aplicata doar asupra acestor venituri? Este doar o intrebare in conditiile in care textul este dealtfel foarte clar!

    • Radu Florescu,

      chiar modul in care pui problema raspunde la intrebare: discutia nu ar mai fi care e intelesul textului respectiv, ci daca nu cumva putem sa ii dam un altul… care sa nu fie contrazis flagrant de el. Nu merge asa. Dincolo de asta, o astfel de interpretare chiar este interzisa flagrant de text – pasajul in care spune ca aplicarea cotei respective nu poate duce pensia sub 740! E limpede pentru oricine stie un pic de matematica, ca doar daca cota se aplica asupra intregii sume este posibil sa se intample asa ceva. Daca sensul primului pasaj ar fi de deducere atunci al doilea ar deveni – nu ambiguu, asa cum pretind aiurea judecatorii – ci fara sens. Prin urmare, textul si intentia legiuitorului in acest caz sunt cat se poate de clare.

  13. Afirmaţi la începutul textului că menirea Curţii Constituţionale este interpretarea. Iar de la Schleiermacher ori Dilthey pînă la Ricouer ori Eco interpetarea are ca obiect „spiritul”, „semnificaţia”, „înţelesul”, aşa că încetaţi.
    Vă repet, Guvernul susţine că articolul e constituţional datorită unei decizii anterioare a pensiilor. Iar curtea răspunde că în sensul în care articolul afirmă că pensiile trebuie impozitate e constituţional, dar că discriminarea cetăţenilor nu este constituţională. Citiţi şi o să vă lămuriţi.

    • Fem!,

      intr-adevar, o sa incetam dialogul de genul acesta aici: va rog sa interpretati articolul de mai sus ca o aprobare categorica a deciziei Curtii, ca un sir de laude la adresa membrilor ei si a modului in care inteleg sa isi faca datoria. Asta e spiritul, semnificatia, intelesul, asta opereaza el practic. Prin urmare, orice alt comentariu pe care il veti face plecand de la un alt inteles va fi moderat.

  14. De data asta judecatorii au dreptate stimate autor. Mai cititi odata articolul citat chiar de Dvs. si veti vedea unde gresiti. Uite il redau eu din nou:Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri(cele care depasesc 740 de lei n.m) şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.” Deci procentul de 5,5% se aplica acelor venituri care depasesc 740 de lei si nu veniturilor in intregul lor. Exista si precedentul privitor la impozitarea pensiilor care incepe dupa suma de 1000 de lei si nu se vede nicaieri ca in ce priveste CASS aplicarea procentului trebuie sa inceapa de la 0. Nici nu ar fi etic.

    • Gheorghe,

      „Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri(cele care depasesc 740 de lei n.m) şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi.”

      nu gresesc de niciun fel. Dvs faceti un non sequitur, de fapt chiar mai rau decat atat. Nu doar ca cele doua afirmatii nu se deduc una din cealalta, ci se contrazic. Un venit de 780 de RON depaseste 740; unul de 40 de RON, nu. E aritmetica elementara.

      „Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”

      Da, asa scrie in lege. Si, repet, acest pasaj ar fi – nu ambiguu, cum pretind judecatorii – ci fara sens daca s-ar opera deducerea aceleiasi sume. Prezenta lui in lege e justificata logic exact de faptul ca nu se face nicio deducere.

      „Exista si precedentul privitor la impozitarea pensiilor care incepe dupa suma de 1000 de lei si nu se vede nicaieri ca in ce priveste CASS aplicarea procentului trebuie sa inceapa de la 0. ”

      Tocmai ca se vede! Nu stiu ce intelegeti prin „precedent” in context. Exista un mod de calcul bazat pe deducerea unui prag de venit, cum e exemplul impozitarea pensiilor. Daca o sa cititi legea, o sa vedeti ca acolo se precizeaza explicit ca suma e dedusa din calcul, adica exact precizarea care aici lipseste.

      Ce considerati Dvs a fi etic e irelevant. Rolul CCR se rezuma la a interpreta legea si a decide daca e sau nu in acord cu Constitutia, caz in care sunt obligati sa o suspende de la aplicare. CCR nu „are dreptate” in niciun caz daca rescriu legea asa cum cred ei, X. sau Y. – oricat de intemeiat – ca ar fi etic.

  15. N-am citit decizia, CC nu se pricepe întotdeauna să explice, dar…
    Din respectivul artificiu aritmetic rezultă o rată de impozitare de 100% pentru tranşa de pensie între 740 şi 783 de lei. Poate aici să fi fost problema…

    • Nu vad in motivare un astfel de argument.

      Mai mult, dincolo de motivare, nu vad cum s-ar putea face un astfel de argument, cum poate fi judecata constitutionalitatea unei legi pentru un mod de calcul, in sine(!), nu prin prisma efectelor lui.

      Si mai mult, presupunand ca trecem si peste acest obstacol, si decidem ca intr-un fel sau altul Constitutia noasta se preocupa si de subtilitati privind modalitatile de calcul ale impozitelor, nu vad cum am putea sa determinam o regula generala care sa fie in acelasi timp obiectiva si rezonabila. Poti citi cateva exemple, apropo doar de prima dificultate, chiar in comentarii. Pentru unii e injust modul de calcul fara deducere. Pentru altii, modul de calcul cu plafonare. Altii ar putea opina ca e injust plafonul. etc.

        • Haide sa nu alunecam in sofisme usurele. Daca asta e argumentul atunci orice fel de impozitare devine neconstitutionala. In loc sa zic 16% din 1000 de lei (de exemplu), spun „100% din transa 840-1000”.

          Pensiile sub 780 se impoziteaza, chiar si in procent, nu doar in suma, mai putin decat cele peste 780. Daca aici ar fi confiscare, atunci peste tot ar fi confiscare, si problema nu ar mai fi cu modul de calcul ci chiar cu impunerea contributiei in sine. A oricarei contributii.

          • „In loc sa zic 16% din 1000 de lei (de exemplu), spun “100% din transa 840-1000″.”

            Ca să fie valid exemplul, ar trebui ca toate salariile între 840 şi 999 de lei să scadă la 840. Ceea ce nu se întâmplă.

            Diferenţa dintre cele două scenarii este substanţială matematic (apare un dinte în curba lui Gauss), logic (paragraful e doar o încercare stângace de-a cârpi compromisul imposibil dintre două sisteme de impozitare incompatibile) şi social (de ce după ce am muncit cu 5% mai mult ca altul am ajuns să avem pensii la fel?).

            Dacă vei admite diferenţa, vei vedea probabil şi problema de constituţionalitate.

          • Ca sa fie valid apropo de ce? :-) Repet, daca argumentul e ca asistam la o confiscare, acesta e invalid, l-am redus la absurd prin exemplul meu. Pentru acest argument oferit de tine, cu confiscarea, rationamentul meu era cat se poate de valid – in sensul ca era identic in esenta. Daca exista alt argument de neconstitutionalitate, vreau sa il vad exprimat. Scenariile or fi diferite, dar asta nu face unul sa fie constitutional si celalalt nu, evident. Nu stiu sa existe un articol in legea fundamentala care vorbeste de curba lui Gauss, si nici ce legatura are curba respectiva cu discutia noastra, de altfel…

          • „Ca sa fie valid apropo de ce?”

            Ca să fie validă comparaţia dintre cazuri. Nu este.

            Fiecare leu în plus dintre 840 de lei şi 1000 de lei este impozitat cu 16 bani. Fiecare leu în plus dintre 740 de lei şi 783 de lei este impozitat cu un leu.

            Ca efect, toate pensiile între 740 şi 783 de lei au fost aliniate la 740. Degeaba ai muncit încă doi ani, 42 în loc de 40, ca să iei nişte bani în plus la pensie. Nu iei nimic.

          • Pai, n-am pretins ca scenariile sunt similare. Exemplul meu e valid pentru a respinge argumentul de neconstitutionalitate pe motiv de confiscare. N-am sa repet asta.

            Caz in care imi trebuie alt argument. Or, nu-l vad. Repet propunerea (implicita) de mai sus:

            „nu vad cum am putea sa determinam o regula generala care sa fie in acelasi timp obiectiva si rezonabila”

            Poate nu vad eu. Astept o astfel de regula generala, care sa fie in acelasi timp obiectiva si rezonabila.

            Da, intr-adevar, prevederea legala asa cum e aduce toate pensiile sub 780 la plafonul de 740. E neconstitutional? Care ar fi regula obiectiva si rezonabila care l-ar pune inapoi pe zona constitutionala? Hm? Ca se poate face un mod de calcul bazat pe deducerea plafonului de 740? Sigur, putem spune ca o regula obiectiva ar fi existenta unei deduceri, dar 740 e o valoare stabilita arbitrar de guvern, la fel de arbitrar ca si modul de calcul. Si atunci de ce nu alt plafon ? Daca e musai constitutional sa avem un calcul cu deducere, fiindca altfel ar fi confiscari, muncit degeaba etc. etc. etc. atunci de ce sa nu avem unul cu deducere de 1 (un) RON? Pensionarul va fi astfel fericit sa afle ca nu a muncit doi ani degeaba ca sa incerce fara succes sa duca pensia la 760 de RON, ci ca a muncit doi ani cu spor ca sa o duca la 720. Nu? Ceva, ceva imi spune ca putini pensionari care s-ar vedea acum cu pensia de la 760 la 740 ar considera ca e rezonabila o astfel de „corectare” a asa-zisei neconstitutionalitati! Cu alte cuvinte, am redus si acest argument la absurd, ceea ce ar fi indeajuns ca demonstratie. Nu ca eroarea initiala ar fi atat de dificil de detectat…

          • Eroare :) Reiau:

            Curba.lui.Gauss,.care.arăta.cam.aşa…

            …………………………………………….DD
            ……………………………………….DDDDDDDD……………………………………
            ………………………………….DD888888888ZDDDDD………………………………..
            ……………………………..DDDD888888888888888ZZZDD………………………………
            …………………………DDD88888888888888888888ZZZDDDD…………………………….
            ……………………..DDD88888888888888888888888ZZZDDDDD……………………………
            …………………..DDD888888888888888888888888888ZZZDDDDD………………………..
            ……………….DDD8888888888888888888888888888888ZZZZODDDD……………………..
            ……………DDDD888888888888888888888888888888888ZZZZZZZZDDD………………….
            ……….DDDD888888888888888888888888888888888888OZZZZZZZZZZDD……………….
            ……DD88888888888888888888888888888888888888888ZZZZZZZZZZZZDDD…………….

            …a.ajuns.să.arate.aşa…

            …………………………………………….DD
            …………………………………………DDDDDD…………………………………….
            …………………………………….DD888888888ZDDDDD………………………………..
            ………………………………..DDD888888888888888ZZZDD………………………………
            …………………………….D88888888888888888888ZZZDDDD…………………………….
            …………………………….8888888888888888888888ZZZDDDDD……………………………
            …………………………….888888888888888888888888ZZZDDDDD………………………..
            …………………………….8888888888888888888888888ZZZZODDDD……………………..
            ……………DDDD888888888888888888888888888888888ZZZZZZZZDDD………………….
            ……….DDDD888888888888888888888888888888888888OZZZZZZZZZZDD……………….
            ……DD88888888888888888888888888888888888888888ZZZZZZZZZZZZDDD…

          • „Pai, n-am pretins ca scenariile sunt similare”
            Mie aşa mi s-a părut: „In loc sa zic 16% din 1000 de lei (de exemplu), spun „100% din transa 840-1000″. Dar să trecem.

            “nu vad cum am putea sa determinam o regula generala care sa fie in acelasi timp obiectiva si rezonabila”
            Nu poate exista regulă generală obiectivă şi rezonabilă.
            O impozitare de 0% n-ar deranja pe nimeni. 1% ar trece neobservată.
            10% era regula antică şi medievală.
            16% e un nivel considerat „stimulativ”
            35%? La unii se poate. Chiar şi 50%.
            La capătul celălalt, 100% e confiscare pur şi simplu.
            99%?? Cam acelaşi lucru.
            Dar 90%? Hmmm… mai degrabă da.
            Unde tragi linia

            În toată această plajă este treaba unei societăţi să găsească echilibru şi consens. Toate puterile statului au câte un rol în treaba asta: Guvernul se uită să se echilibreze bugetele, Parlamentul să apere interesele cetăţenilor, Justiţia să păzească principiile.

            Principiul după care funcţionează impozitarea este în cazul de faţă ăla marxist, procentual – de la fiecare după posibilităţi. Bun, rău, există un anumit consens social asupra lui.

            Mai departe, intervin declinările: fie procentul este uniform (cotă unică), fie creşte cu fiecare tranşă de venit (impozit progresiv). Cedezi cu greutate fiecare leu, iar statul îţi oferă în schimb tratament corect şi nediscriminator. Sau măcar se străduieşte. Rezultatul se materializează în curba lui Gauss, de care vorbeam mai devreme: ea poate fi mai acută sau mai lină, dar păstrează un relativ echilibru al proporţiilor.

            Cota unică are avantaje şi dezavantaje, impozitul progresiv la fel. Or, ce-a descoperit statul anul trecut? O inovaţie prin care să combine avantajele celor două sisteme în favoarea sa şi să arunce dezavantajele pe umerii contribuabililor.

            Apar probleme în trei locuri:

            Cea mai vizibilă, în cazul pensiilor care ar fi scăzut sub prag. Aici a venit cârpeala: „să nu scadă sub prag”.

            Cea mai puţin vizibilă dar tot gravă, în cazul pensiilor care se aliniază la 740 de lei.

            Cea şi mai puţin vizibilă dar încă destul de gravă, a pensiilor mai mari de 783 de lei, dar unde scăderea este tot disproporţionată pe un anumit segment.

            Reiau:

            Curba lui.Gauss, care arăta cam aşa…

            …………………………………………….DD
            ……………………………………….DDDDDDDD……………………………………
            ………………………………….DD888888888ZDDDDD………………………………..
            ……………………………..DDDD888888888888888ZZZDD………………………………
            …………………………DDD88888888888888888888ZZZDDDD…………………………….
            ……………………..DDD88888888888888888888888ZZZDDDDD……………………………
            …………………..DDD888888888888888888888888888ZZZDDDDD………………………..
            ……………….DDD8888888888888888888888888888888ZZZZODDDD……………………..
            ……………DDDD888888888888888888888888888888888ZZZZZZZZDDD………………….
            ……….DDDD888888888888888888888888888888888888OZZZZZZZZZZDD……………….
            ……DD88888888888888888888888888888888888888888ZZZZZZZZZZZZDDD…………….

            …a ajuns să arate aşa…

            …………………………………………….DD
            …………………………………………DDDDDD…………………………………….
            …………………………………….DD888888888ZDDDDD………………………………..
            ………………………………..DDD888888888888888ZZZDD………………………………
            …………………………….D88888888888888888888ZZZDDDD…………………………….
            …………………………….8888888888888888888888ZZZDDDDD……………………………
            …………………………….888888888888888888888888ZZZDDDDD………………………..
            …………………………….8888888888888888888888888ZZZZODDDD……………………..
            ……………DDDD888888888888888888888888888888888ZZZZZZZZDDD………………….
            ……….DDDD888888888888888888888888888888888888OZZZZZZZZZZDD……………….
            ……DD88888888888888888888888888888888888888888ZZZZZZZZZZZZDDD…

            …semn că a intrat cineva cu buldozerul pe unde trebuia să treacă cu grapa.

            Răspunsul Justiţiei: „Mai neteziţi!”

          • Despre ce anume discutam?

            “nu vad cum am putea sa determinam o regula generala care sa fie in acelasi timp obiectiva si rezonabila”
            Nu poate exista regulă generală obiectivă şi rezonabilă.
            O impozitare de 0% n-ar deranja pe nimeni. 1% ar trece neobservată.
            10% era regula antică şi medievală.
            16% e un nivel considerat “stimulativ”
            35%? La unii se poate. Chiar şi 50%.
            La capătul celălalt, 100% e confiscare pur şi simplu.
            99%?? Cam acelaşi lucru.
            Dar 90%? Hmmm… mai degrabă da.
            Unde tragi linia”

            1. Contributia in acest caz variaza intre 0 (sub 740) si 5,5% (peste 780).

            „Cea mai vizibilă, în cazul pensiilor care ar fi scăzut sub prag. Aici a venit cârpeala: “să nu scadă sub prag”.”

            2. Ideea in sine de existenta a unui prag minim, indiferent de modul de calcul care se foloseste, este sa opreasca suma ramasa sa cada sub el.

            3. Frumoasa reprezentarea curbei lui Gauss. Dar, inca odata, nu stiu unde vorbeste constitutia de ea, nu stiu unde vorbeste Curtea de ea si de netezirea ei, nu stiu unde apare macar in cazul asta. Poti sa spui macar ce anume ar fi reprezentat in curba respectiva?

        • Eu cred ca cei mai multi dintre cei care au postat mai sus au vrut de fapt sa spuna ca orice scadere a veniturilor e neconstitutionala. Cu un pic de efort, in cativa ani o sa scoatem somajul in afara legii, o sa declaram saracia neconstitutionala si in felul asta simplu se vor rezolva toate problemele romanilor.

    • @ Lucian
      Daca inteleg eu bine argumentul tau, sistemul de impozitare in trepte folosit inainte de 2005 a fost si el neconstitutional pentru ca un salariu brut x mai mare decat y se transforma intr-un net mai mic decat in cazul y daca depaseai treapta de impozitare. Corect?

      • @Mihai
        Nu-i corect, pentru că ceea ce spui tu nu s-a întâmplat niciodată.
        Pragurile progresive se aplică doar la diferenţe, nu la întreaga sumă.
        Şi asta, peste tot în lume, povestea în cauză e o găselniţă tristă.

        • „Nu-i corect, pentru că ceea ce spui tu nu s-a întâmplat niciodată” Nu stiu d-vs in ce tara credeti ca ati trait, dar ceea ce „nu s-a intamplat niciodata” CULMEA, s-a intamplat AICI la noi, in Romania, in perioada ’00-’04 cu ocazia „sistemului de impozitare progresiv”
          „Pragurile progresive se aplică doar la diferenţe, nu la întreaga sumă” Serios???? probabil erati la facultate in perioada respectiva….

          • Nu, nu. Calculul impozitului progresiv era intr-adevar cu deduceri explicit formulate in text. Insa e adevarat ca oricine poate creea un argument cu care sa spuna ca asa ceva e neconstitutional, ca e o confiscare samd.

  16. Material pur de propagandă. Pur şi simplu încercaţi cu o nonşalanţă rară să acoperiţi o tentativă de permanentizare a jafului instituţionalizat -prin aplicarea abuzivă şi discreţionară a unei legi oricum proaste şi discriminatorii- cu care acest executiv îşi rezolvă deficitele bugetare. Absolut jenant. Nu mai vorbiţi atîta de haos că nu reuşiţi decît să-l amplificaţi prin asemenea fumigene pseudojuridice [sincer, mă îndoiesc că aveţi vreo tangenţă cu domeniul dreptului constituţional, competenţa şi retorica par acelea ale unui studinte-n drept rătăcit şi îndelung întîrziat prin vreo cantină guvernamentală]. Eu nu ştiu cum vă imaginaţi că puteţi să prostiţi publicul contributors, realmente cultivat şi şcolit, cu asemenea baliverne. Aşa de tare vă place să vă exhibaţi cinismul cu care vă înarmaţi de cîte ori trataţi in acest fel, frivol, amoral, un jaf de proporţii [care de data asta afectează cea mai mizeră categorie socială a ţării], încît nu reuşiţi să reveniţi cu picioarele pe pămînt nici măcar după repetatele atenţionări şi apostrofări civilizate ale publicului. Preferaţi să ne atacaţi vitejeşte, in loc să faceţi pasul înapoi, la raţiune şi la principiu constituţional [pasămite mostre de „spiritism”]. Ţineţi in continuare isonul guvernului neo-comunist, dar să nu vă miraţi cînd o să vă treziţi fără publicul de dreapta care vă răsfoia comentariile de altădată. După asemenea paradă de loialitate deplasată, sofisme şi acrobaţii logice nu ştiu cine o să vă mai deschidă paginile virtuale.

    • „Material pur de propagandă. ”

      V-ati descris comentariul excelent :-) Daca puteti contra-argumenta afirmatiile din articol, va rog. Daca nu, genul acesta de opinie politica e permis o singura data.

  17. Ce ti-e si cu interpretarea asta a legilor! Dar hai sa mai redam o data textul articolului impricinat:
    „Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.”
    Autorului articolului de mai sus i se par toate limpezi, iar Casa de Pensii ar fi avut dreptate sa calculeze retinerile asa cum a facut-o. Or, eu cred ca sint citeva probleme care sar in ochi oricui are in vedere textul mai sus mentionat, dar si alte forme de impozitare a veniturilor pensionarilor de la noi. Deci, se spune: „contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri” – care sint veniturile in cauza, totalul sau cele care depasesc 740 de lei? La ce anume se refera exprimarea „aceste venituri”? Este limpede ca ar fi vorba de toate veniturile sau numai de cele care depasesc plafonul mai sus amintit? Daca ar fi vorba doar de aceasta imprecizie a ordonantei, ar mai fi cum ar mai fi, dar apare propozitia finala a articolului, care ne anunta ca, din aplicarea cotei de impozitare, nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 de RON. Pai daca se aplica impozitul de 5,5% la toata pensia in cauza, multe dintre pensiile care depasesc plafonul mai sus enuntat vor scadea sub acest nivel si atunci rezultatul va fi o incurcatura contabila de toata frumusetea, pe care ai nostri au rezolvat-o simplu – au ignorat prevederea alineatului final al articolului si pensiile au scazut sub 740 RON.
    Apoi, in sensul deciziei CC avem modul in care se aplica impozitarea veniturilor rezultate din pensii la ora actuala – se aplica impozitul numai pentru veniturile care depasesc plafonul de 1000 RON. Deci, pentru o pensie de 1200 RON, sa zicem, impozitul de 16% se va aplica numai sumei de 200 RON, nu intregii pensii. Ar merita facuta o comparatie intre textele legilor care stabilesc impozitarea pensiilor si cel al ordonantei care a creat controversa in cauza pentru a se vedea ce a vrut cu adevarat sa spuna Guvernul – iar nu legiuitorul, pentru ca Parlamentul nu mai este implicat in povestea cu facutul legilor de multa vreme.
    Nu se poate contesta faptul ca aici este vorba de proasta redactare a unui text de lege si nu de neconstitutionalitate, dar, pe de alta parte, bascalia cu spiritismul practicat de judecatorii CC mi se pare cu totul deplasata, in acest caz. Instanta a incercat, chiar daca poate depasindu-si atributiile, sa rezolve o problema de interpretare a legii. Acesta era rolul ICCJ, dupa cum spuneti, dar pentru promovarea unui recurs in interesul legii era necesar sa existe mai multe sentinte contradictorii in problema, or n-a fost cazul. Au existat cazuri in care judecatorii si-au luat atributii de legislatori – la urma urmei, cam toata lumea in Romanica isi ia cele mai diverse atributii, datorita faptului ca sistemul functioneaza execrabil iar incompetenta este ridicata la rang de lege. Este vina judecatorilor ca legile sint formulate sub orice critica si interpretarea lor poate da nastere la o gramada de decizii contrare? Ce ar trebui sa faca procurorul general si ICCJ, sa o tina tot intr-un recurs in interesul legii, cu decizii care sa fie valabile doua luni, pina se schimba iar textul legii? Sint judecatorii de vina ca mare parte din procesul legislativ se desfasoara la nivelul Guvernului, care da ordonante peste ordonante, care mai de care mai inepte si mai confuze, ale caror prevederi se bat cap in cap si sint imposibil de aplicat? Asta ca sa nu mai vorbim de pachetele de legi adoptate prin asumarea raspunderii, trecute prin Parlament pe repede inainte si care se constata dupa adoptarea lor ca sint inaplicabile. Se tot spune ca judecatorii isi iau atributii de legislatori – uneori este adevarat, mai ales daca se refera la drepturile proprii, dar, pe de alta parte, faceti, fratilor, legi inteligibile in limba romana, aplicabile si care sa nu se mai contrazica si sa se schimbe o data la doua luni! Este adevarat ca legea este materia prima cu care (sic!) trebuie sa lucreze judecatorii, dar care materie prima? Furajele astea produse de analfabeti certati cu logica, cu gramatica si limba romana, in general, care uita maine ce au legiferat azi? Ce nu se intelege este faptul ca ceea ce se intimpla in salile de judecata reprezinta doar un simptom al dezintegrarii totale a Statului nostru scump si drag intr-un haos general de prostie si incompetenta. Asteptati numai citiva ani ca sa vedeti ce fructe va produce babilonia generala din toate domeniile. Sa ne fie de bine!

    • Ar merita facuta o comparatie intre textele legilor care stabilesc impozitarea pensiilor si cel al ordonantei care a creat controversa in cauza pentru a se vedea ce a vrut cu adevarat sa spuna Guvernul – iar nu legiuitorul, pentru ca Parlamentul nu mai este implicat in povestea cu facutul legilor de multa vreme.

      Da, asa cum am explicat odata, pentru cine a urmarit, exista si legi unde plafonul minim se stabileste prin deducere, cum e cazul cu impozitarea pensiilor. Acolo unde s-a intamplat asta, legiuitorul a *scris explicit* ca se face deducere, ca se aplica cota procentuala la o diferenta. Aici n-a scris. Da, putem face si comparatii, daca cumva consideram textul neclar, ca sa vedem intentia. Or, si comparatia duce la aceeasi concluzie, acelasi calcul pe care CCR l-a modificat cu de la sine putere.

      Ca paranteza, legile sunt adoptate de parlament, inclusiv cea de care discutam. Guvernul initiaza proiectul, propune textul care urmeaza sa fie adoptat (sau nu) de parlament. E practica tuturor democratiilor parlamentare ne-originale. Dar asta e oricum alt subiect.

  18. Iata cu reactioneaza opinia publica. Daca in chestiuni atat de simple majoritatea persoanelor care au comentat au „luat-o pe campii” inclusiv oameni seriosi care se doresc a fi respectati in opiniile publice pe care le emit, ce asteptari sa avem de la societate si de la institutiile ei cele mai inalte. Cine sa-i puna la punct? Parerea mea este ca ne-am pierdut de mult busola si inca nu am regasit-o. Pana cand nu vom repune logica si ratiunea la locurile lor firesti, vom trai in continuare intr-un mediu bezmetic si confuz.

  19. Domnule Damian, va citesc cu multa placere articolele pentru logica lor perfecta si argumentatia eleganta, la obiect.
    Totodata, va admir pentru rabdarea cu care incercati sa explicati unor comentatori ceea ce ei oricum nu VOR sa inteleaga – va luptati cu morile de vant… Pacat de timpul si de nervii Dv. Sfatul meu este sa ii ignorati pe cei ce ignora logica si faptele.

    In ceea ce priveste articolul de fata, vreau sa fac o singura observatie, oarecum inafara subiectului propriu-zis. Oare este chiar atat de greu sa se scrie o lege in care frazele sa nu mai fie atat de usor interpretabile? Limba romana (ca orice alta limba, cred) are anumite dificultati in a fi in acelasi timp si precisa si concisa. Deci, ar fi fost mare problema ca textul sa fie ceva de genul:
    „Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra intregului venit din pensie… „?
    Dincolo de toate filosofiile, cum putem cere ca legile sa fie respectate de oameni daca sunt scrise intr-un limbaj ambiguu si/sau pe care oamenii nu il inteleg.
    Desi nu lucrez in „bransa”, am avut si eu nevoie sa inteleg cateva legi, pe care le-am citit cu mare atentie. Va spun sincer, desi inteleg bine limba romana iar la logica nu am fisuri, mi-a fost greu sa inteleg unele articole care sunt, intr-adevar, cel putin ambigue. Nici chiar cel care trebuie sa le aplice nu le intelege – daca sunteti PFA (de exemplu), stiti cumva daca trebuie sa platiti 5.5% sau 6.5% la Sanatate? Mie mi s-au calculat 5.5% mai bine de un an, apoi 6.5% (si a trebuit sa platesc retroactiv diferenta de 1%). Si mai am exemple cu nemiluita.

    Cat despre haosul sistemului judiciar, incepand de la CC, ICCJ si CSM si terminand cu deciziile unor judecatori care sunt demne de Kafka – cred ca totul porneste de la independenta justitiei de… interesele societatii. Cu actuala Constitutie, nici o speranta…

    • Da, sunt perfect de acord.

      De fapt, sunt primul care sa zic ca tocmai in acest caz metoda de calcul aleasa de guvern este proasta, in primul rand… fix pentru asta – ca e vulnerabila la o astfel de decizie a CCR. E o formulare proasta pentru argumentul, foarte valabil si pertinent, „nu te pune cu prostii…”.

      Si eu am scris ca ar fi putut clarifica negativul din ultima teza, ca sa nu dea prilejul sa se spuna ca e ambiguu (oricum nu e ambiguu). Dar acum nu mai sunt asa convins ca ar fi fost cea mai buna cale. Cea mai buna cale ar fi fost sa bage deducerile alea, dar de la un plafon mult mai mic. Asa toata lumea ar fi fost multumita, pentru ca se pare ca, intr-un articol neidentificat in legea fundamentala, moartea caprei vecinului e mandatata constitutional. Sa plafonezi orice intre 780 si 740 la 740 e neconstitutional, e o confiscare de-a dreptul; in schimb daca duci de la 760 la 720 e constitutional, cat timp stii ca si ala de la 740 e la 700. Cat timp ar fi pierdut toti bani, la modul elegant si pragmatic, vorba cuiva, lucrurile ar fi fost ok.

      Dincolo de legea asta, sunt multe alte legi in care, intr-adevar, legiuitorul e de vina. Nu e nicio indoiala.

      • În plus, aici nu e vorba doar de comparaţia cu ceilalţi ci şi cu propriile decizii.

        Reiau exemplul omului care a muncit 42 de ani în loc de 40, chiar dacă poate i-a fost greu. Nu ştia exact ce pensie o să ia, cu cât i-o va impozita statul, ce putere de cumpărare va avea. Dar ştia un lucru: că 42 de ani aduc o pensie ceva mai mare decât 40. Că va avea zece lei sau 20 de lei sau măcar 5 lei în plus, să le poată cumpăra o jucărie nepoţilor.

        Acum nu-i mai are. Îl pui în postura de-a regreta o decizie corectă, în momentul în care nu mai poate să schimbe absolut nimic.

        • Non-argument.

          Niciunul nu stim cum ne va afecta orice decizie politica, fie ca e vorba de guvern si parlament, fie ca – in democratia noastra originala – e vorba de decizia vreunei Curti. Fiecare dintre noi putem sa ne aflam in situatia de a fi afectati de o astfel de decizie. De exemplu, decizia curenta a CCR daruieste reduce pentru fiecare pensionar peste 780 contributia la CASS cu 40 de RON. Cineva va trebui sa plateasca diferenta respectiva. Ghici cine.

          • „Niciunul nu stim cum ne va afecta orice decizie politica, fie ca e vorba de guvern si parlament, fie ca – in democratia noastra originala – e vorba de decizia vreunei Curti. ”

            Unele lucruri nu le ştim, altele le ştim. O impozitare poate fi mică sau mare (asta nu ştim), dar se păstrează o corespondenţă dintre muncă şi beneficiu (asta ştim).

            Când nu se mai păstrează corespondenţa, „ceva la stat”/”ceva la contribuabil” devine „totul la stat”/”nimic la contribuabil”. Jucăria nepotului, care putea să fie de la Disney sau putea fi o chinezărie ieftină (asta nu ştim), acum nu mai e deloc (asta ştim şi e o problemă).

            Nici Ceauşescu nu şi-a permis să bage prag de 100%, „legea ilicitului” taxa averile nejustificate cu 80%.

            PPS Credeam că-i clar ce reprezintă curba lui Gauss de mai sus: pensionari (axa x) / pensie (axa y). Relevanţa ei este că reprezintă distribuţia „normală”. Sigur că nu e trecută în constituţie, dar ajută la percepţia unei stări de fapt.

          • „Sigur că nu e trecută în constituţie,”

            Cu alte cuvinte, Curtea rescrie o lege pentru a impune, intr-o anumita privinta, conformarea cu o distributie statistica particulara, fara sa aiba niciun fel de suport constitutional pentru asta. Bun, ma bucur ca in sfarsit ne intelegem.

            Cu celelalte, ma tem ca nu. Am sa notez (ultima oara) acest mod de a vedea enorm si simti monstruos ca confiscare, 100% etc. etc. ceva ce in fapt e o impozitare intre 0 si 5,5%. Ulterior voi modera, ca opinie politica repetata.

  20. „intr-un articol neidentificat in legea fundamentala, moartea caprei vecinului e mandatata constitutional”
    :)
    ~Acest principiu, negativ şi concis, există în Constituţie, dar înlocuit cu unul afirmativ – unul echivalent, care îl face mai uşor de înţeles~
    E vorba de Art.16, alin.1

    • Nu. Articolul respectiv este mult mai des citat decat este citit. Ideea ca ar reprezenta o mandatare a mortii caprei vecinului este cliseul popular si gresit apropo de el: „legea e egala pentru toti”, daca la unul de 760 ii ei o cota, musai musai ca si la unul de 740 sa ii ei una la fel. Nu exista asa ceva, o astfel de „interpretare” e diferita de text, si ridicola. Sigur, nu m-as mira ca la un moment dat vreo instanta sa ajunga sa vada ceva spirit de genul asta acolo.

      In realitate, articolul respectiv spune ca oamenii sunt egali in fata legii, si apare nu doar in constitutia noastra, ci intr-o forma sau alta peste tot, inclusiv in Conventia dupa care judeca CEDO. Interpretarea care i se da este ca autoritatile unui stat nu au dreptul sa faca discriminari *arbitrare*, sa trateze diferit cetateni aflati in aceeasi situatie juridica. Or, un cetatean cu pensia de 780 RON nu este in aceeasi situatie juridica, apropo de dimensiunea contributiei, cu unul care are 760 RON si cu unul care are 740 RON. Discriminarile intre ei, in aceasta privinta, nu ar avea caracter arbitrar. Statul are tot dreptul sa stabileasca o contributie de 5,5% pentru primul, 2,2% pentru al doilea, si 0% pentru ultimul. Capra vecinului nu trebuie musai sa moara.

      • Dacă ar fi aşa, atunci ar fi constituţională şi următoarea regulă de impozitare:
        1. Prima casă nu se impozitează.
        2. A doua casă o ia statul.
        3. A treia casă (devenită a doua) se impozitează cu 1% din valoare.

        • Nu, desigur. O asemenea formula de impozitare n-ar fi constitutionala pe doua temeiuri separate:

          1. ambiguitate: cum se stabileste ordinea caselor?
          2. caracter excesiv. Vorbim de o taxa de proprietate undeva la 33% din valoarea ei. Spre comparatie, aici vorbim de un impozit pe un venit, stabilit intre 0 si 5,5%.

          • (de acord că ambiguuitatea şi caracterul excesiv sunt motive de neconstituţionalitate)

            „1. ambiguitate: cum se stabileste ordinea caselor?”
            La fel ca acum. Impozitarea suplimentară pentru a doua şi a treia locuinţă se aplică de nişte ani.

            „2. caracter excesiv. Vorbim de o taxa de proprietate undeva la 33% din valoarea ei”
            E un mic bias statistic, care presupune că viaţa ar curge de la coadă la cap :)
            Cine şi-a făcut prima casă ar şti că a doua va fi luată de stat imediat ce o termină. Taxarea poate fi calculată la 50% sau 100% în funcţie de… „opinia politică repetată”.

            Apropo de ameninţarea că voi fi moderat pentru această „opinie publică repetată”, experienţa îmi spune că e timpul să mă retrag din discuţie :D

          • Pai, tocmai, acum ordinea e dezambiguata chiar de lege. Din cate stiu, e considerata prima casa cea in care proprietarul isi are domiciliul. Probabil ca exista o dezambiguare in legislatia secundara apropo de cum se stabileste ordinea celorlalte. Sigur, are mai putina importanta (in sens de impact) atunci cand adauga coeficienti de multiplicare unor valori de 0,1 sau 0,2% fata de situatia in care diferenta ar fi intre 1 si 100%; acolo ar conta foarte mult cum se stabileste ordinea locuintelor!

            O fi bias statistic, dar lucrurile raman asa cum le-am spus :-) O astfel de schema de impozitare ar fi neconstitutionala pentru caracterul ei excesiv. Or, in discutia noastra, nimeni n-a invocat vreun caracter excesiv al impozitarii. Repet (ca la copii, ce sa fac?) vorbim de impozitari pe venit cuprinse intre 0 si 5,5%. Cu alte cuvinte, exemplul tau, asa cum l-ai dat, e irelevant pentru discutie.

            Daca poti da altul, sau il poti modifica ca sa fie relevant, te rog. Anunt din timp ce anume va fi moderat, tocmai pentru ca moderarea are ca scop principal mentinerea dialogului. Discutam aici despre o schema de contribuie cu cote intre 0 si 5,5% din venit. Asta e un fapt obiectiv. In clipa in care un interlocutor ignora in mod repetat, explicit sau implicit (vorbind de „confiscari”, de cote de 100% etc.) acest fapt, dialogul devine superfluu. Nu suntem copii sa schimbam „ba da” / „ba nu” – uri. Daca poti aduce un argument valid, bazat pe fapte, moderarea e exclusa. Daca singurul argument e sa repeti o opinie, atunci intervine moderarea.

  21. Domnule Damian, multumesc mult pentru raspunsurile de mai sus. Pe scurt:

    1. Uluitoare e afirmatia ca statul nu ar mai exista fara impozite pe proprietate, care oricum ca procent din venituri sunt mici. Ba da, exista 3 surse de venituri importante din care 2 foarte constitutionale: 1. Firmele (nu au nici o protectie constitutionala, nu sunt cetateni, joaca dupa regulile decise de stat); aici intra si TVA atata timp cat e o taxa retinuta si platita de firma. 2. Taxele de mediu (pentru orice poluare a spatiului public poluatorul plateste la costurile reale, foarte constitutional) si 3. Taxele directe de la cetateni – discutabile daca nu sunt egale, momentan sunt taxe pe venit, oricum perceperea de taxe pe venit in general pare constitutionala intrucat acopera nevoile de functionare ale statului.

    2. In cazul de fata statul confisca orice suma intre 740 si 783 de lei. Nu o impoziteaza cu un procent de 5.5%, ci o confisca. Partea asta e neconstitutionala pentru ca e impunere fiscala injusta si tratament inegal in fata legii – cei cu venituri sub 740 nu platesc nimic, cei peste 783 platesc un procent din intreaga suma, exista tratament discriminatoriu din partea legii si atunci legea trebuie anulata. Oricum nu cred ca exista in Constitutie notiunea de deducere, asa ca orice scutire de taxe e neconstitutionala intrucat instituie un tratament inegal intre cetateni – unii isi platesc contributia fata de societate, altii nu, dar si unii si altii beneficiaza in mod egal de toate serviciile oferite de stat.

    • conform explicatiei d-vs de la pct2 orice sistem de impozitare progresiv devine „discriminatoriu”(impunere fiscala injusta si tratament inegal in fata legi) pentru ca imediat peste praguri apare fenomenul de „confiscare”..
      curat murdar! oricum e un pic in afara subiectului

  22. O „bagare di seama”:

    Ordonanta 107(era sa zic 1907)/2010 e data de mosh Niculae: 6 decembrie 2010.
    Foarte probabil ca cetateanul Nicolae sa doreasca o binemeritata revansa.Nu de alta dar e, indeoste cunoscut ca respectivul Mos se preocupa de ocrotirea copiilor nu de a pensionarilor…

    Pentru scrufulosi: mai e un pic si de la 13 martie 2012 se fac 45 de zile si ordonanta cu pricina se ridica la cer.
    Asta potrivit art. 147(1) mai sus invocat. Spre rigoare si cu ghilimele:
    ‘Dispozitiile din legile si ORDONANTELE in vigoare, precum si cele din regulamente, considerate ca fiind neconstitutionale, ISI INCETEAZA EFECTELE juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CuPe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale SUNT SUSPENDATE DE DREPT”rtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei.

    • Strajnik,

      stiu ce spui, dar decizia curtii spune ca dispozitiile legii (asa cum au fost ele modificate de OUG) sunt constitutionale, in interpretarea pe care le-o dau ei. CCR n-a declarat neconstitutionala legea, ci o interpretare a ei. Mai precis, orice interpretare alta decat au dedus-o (citeste, „rescris-o”) ei.

      • Recunosc, n-am cetit decizia onorabilei Curti.
        Tot ce stiu e ca o asemenea decizie nu poate admite decit o solutie de tip A sau B, zero sau unu.
        „tertium non datur” electa una via” scl. Cu alte cuvinte ori e lae ori balae. Actul normativ e costitutiunal sau neconstitutional(solutia bulgareasca, daca e, e, daca nu e, nu e).
        Orice alta decizie a onorabilei Curti ar putea fi calificata ca gluma.

        • Strajnik,

          cu totul de acord. Nu, mai putin cu ultima propozitie. A spune ca e o „gluma” e mult, mult prea putin.

          Dupa cum poti citi mai sus, destula cerneala virtuala curge in discutia legata de caracterul constitutional al calculului contributiei fara deducerea pragului. Or, asta e un aspect minor, prin comparatie. Daca CCR ar fi considerat ca in lipsa unui astfel de calcul se incalca Constitutia, ar fi trebuit sa decida asta. Articolul ar fi fost suspendat de la aplicare (pentru viitor, fireste!), guvernul l-ar fi corectat rapid impunand un calcul cu deducere, probabil cu un prag mult mai mic, instantele ar fi interpretat legea asa cum e ea scrisa inainte, respectiv dupa momentul modificarii. Simplu, clar, perfect functional.

          Asa, in schimb, CCR a decis ca textul se interpreteaza intr-un anume fel (altfel decat e enuntat, de fapt), ceea ce il face constitutional, si ca orice alta interpretare e neconstitutionala. In loc sa suspende aplicarea legii pe viitor, a rescris-o in trecut. In loc sa ceara (cu sau fara temei) legiuitorului o forma constitutionala a unei legi, a impus instantelor o interpretare paralela cu legea. Haos. Efectiv, n-as vrea sa fiu in pielea magistratului care judeca o astfel de speta. E limpede ca, daca am avut un caz (in Arges) de interpretare neunitara, acum si procesele si astfel de interpretari o sa explodeze. Ingrijorarea UNJR e perfect rezonabila, doar ca Uniunea evita sa spuna care e sursa acestui talmes balmes.

  23. @Lucian, Miron, Cred ca va indepartati de la fondul problemei. Daca impozitarea diferentiata, sau confiscarea (dupa gust) a sumei intre 740 si 783 nu este constitutionala, atunci rolul judecatorilor este sa cenzureze legea si sa o retrimita legiuitorului intru corectare. Nu sa o rescrie invocand diverse argumente de coerenta cu alte legi etc.

    • Fara indoiala. Cum spuneam, prin comparatie cu altele, acest aspect e absolut minor. Insa oricum, ca sa il declare neconstitutional, fie si netemeinic, Curtea trebuie macar sa formuleze un argument, in speta o regula obiectiva, rezonabila, generala care sa guverneze astfel de decizii…

  24. Un articol foarte bun, care nu justifica nervozitatile.
    Curtea trebuia sa ne spuna daca legea a constitutionala sau nu. Si de ce.
    Ca prefectul fata de autoritatile loocale alese: sa judece legalitatea formala, nu oportunitatea deciziilor, chiar proaste fiind.
    CC nu si-a indeplinit aceasta sarcina ci a facut altceva. Finalmente eu n-am inteles, e legea constitutionala sau nu?
    Daca este, de ce se baga in ea sa dea sugestii de schimbare?
    Daca nu este, ce articol din constitutie incalca?
    „Egalitatea de tratament in fata legii”? Atunci deschide cutia pandorei pentru toate politicile fiscale unde exista prelevari de tot felul, de la 0% la 100%.
    In decizia asta eu nu reusesc sa vad o idee cu caracter general care sa-mi spuna care e legala si care nu, pentru viitor

  25. Spiritismul! De dragul jocului de cuvinte, accept titlul, dar subiectul n-are a face cu „spiritul legii”. Legea e clara, asa cum spune Doc in deschiderea articolului. NU e nimic de completat, daramite de modificat.
    Ori atunci n-are ce cauta „spiritul” aici. De exemplu, pot exista zone neacoperite de o lege oarecare. Dar judecatorul nu poate refuza impartirea dreptatii, ci trebuie sa extinda cumva legea la acele situatii. Iar acesta ar fi spiritul legii, in opinia mea. Fiindca, asa cum spuneam, judecatorul nu poate sa nu judece o anumita situatie, invocand neprevederea ei in lege. Iar atunci cand legea ,,tace”, judecatorul trebuie sa judece in spiritul legii. Insa, repet, in cazul de fata totul este clar definit in lege.

  26. Art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
    nr.107/2010 are următorul cuprins: „(2) Contribuţia datorată de pensionarii ale căror
    venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”.

    Întrebare: -Cine plătește contribuția de 5,5% ?
    Răspuns: -Pensionarii ale căror venituri depășesc 740 de lei.

    Întrebare: -Căror venituri li se aplică procentul de 5,5% ?
    Răspunsul nr. 1: ”celor care depășesc 740 de lei”
    Justificare:
    Întrebarea este ”Cui se aplică procentul de 5,5% ?” și este cerută de cazul Dativ în care se află adjectivul demonstrativ antepus ”acestor” care califică substantivul cel mai recent referit în propoziție adică ”venituri care depășesc”.

    Comentariu:
    Paragraful pare că a fost conceput cu dedicație deoarece creează o confuzie între subiectul subînțeles al Legii – Veniturile Pensionarilor – și subiectul paragrafului (2) ”baza de calcul pentru contribuția de 5.5%”.
    Legiuitorul a oferit o sugestie despre existența unei capcane în text prin adăugarea ultimei propoziții, inutilă din punct de vedere al metodologiei de calcul dacă Legea ar fi considerat ca bază de calcul ”întregul venit al pensionarului”; ar fi fost suficient să se precizeze că ”la pensiile mai mici de 784 de lei nu se calculează contribuția”.

    Dar adevărul este că Legea nu are în vedere ca bază de calcul ”întregul venit al pensionarului” ci diferența dintre pragul de 740 și valoarea nominală a pensiei.
    Curtea Constituțională face lumină chiar dacă este prea târziu.

    În acest context Curtea Constituțională joacă rolul lui Pilat din Pont.
    Mai rămâne să-l descoperim pe Barabbas…

    • Am raspuns la asta mai sus, repetat. Atat textul cat si intentia din spatele lui sunt cat se poate de clare. Se impoziteaza pensiile care trec de 740 RON. Nu se vorbeste de nicio deducere, diferentiere etc.

      Curtea Constitutionala nu trebuie ”sa faca lumina” . Trebuie sa puna legile in acord cu constitutia, si atat. Daca e vorba de interpretare, aceasta e prerogativa (= dreptul exclusiv) al instantelor de judecata, in cap cu ICCJ.

      Cu alte cuvinte, lucrurile raman cum le-am stabilit in articol.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro