Home » Analize »Politica & Doctrine » Citesti:

StrategiaEnergeticaPentruRomani: Strategia Energetică trebuie astfel concepută încât să diminueze sărăcia eneregtică

Dumitru Chisalita aprilie 1, 2015 Analize, Politica & Doctrine
3 comentarii 566 Vizualizari

Sărăcia energetică, concept cvasinecunoscut până relativ recent, chiar cu o definiţii vehiculate diferite, este tot mai des invocată şi a devenit un subiect permanent la nivelul multor ţări.

Chiar dacă acest concept ia în considerare cu preponderenţă sărăcia consumatorului rezidenţial, afectează deopotrivă şi consumatorul non-casnic. Combaterea sărăciei energetice are un caracter sinergic, eficienţa energetică, veniturile consumatorilor, tehnologii noi, preţul energiei şi disponibilitatea acesteia, fiind cele mai importante. Acestea trebuie abordate în mod unitar şi echilibrat. Neglijarea unora şi accentuarea altora, conduce la aparente rezultate aparent bune, dar, în fapt, conduc la o adâncire a sărăciei pe termen lung.

Populația sub limita sărăciei la nivelul UE

Sursa: Eurostat

Eurostatul prezintă o hartă a populaţiei sub limita sărăciei la nivelul UE, care o apreciem ca fiind similară ca poză cu sărcia energetică a populaţiei UE.

Prețurile energiei electrice, a gazului și a altor combustibili a crescut continuu în ultimii ani determinând creşterea sărciei energetice şi a consumatorilor vulnerabili[1]. Obiectul avizului Comitetului Economic și Social European privind sărăcia energetică în contextul liberalizării și al crizei economice nu constă în a determina cauzele creșterii prețurilor energiei electrice, ci în a sublinia necesitatea de a-i proteja pe consumatorii vulnerabili, pentru a se evita situațiile de sărăcie energetică.

Lupta împotriva sărăciei energetice trebuie să reprezintă o prioritate strategică, care trebuie abordată la toate nivelurile. Conceptul de sărăcie energetică poate fi abordat atât la nivel macro, cât și microeconomic. Accesul la energie electrică şi gaze naturale suficiente și de calitate pentru industrie, agricultură și restul sectoarelor este esențial pentru prosperitatea și competitivitatea unei țări. Lipsa acesteia poate conduce la crize economice, la șomaj și la sărăcie în general.

Sărăcia energetică a consumatorului rezidenţial poate fi definită ca fiind dificultatea sau incapacitatea de a menţine condiţii adecvate de temperatură în interiorul locuinței, precum și de a dispune de alte servicii energetice esențiale la un preț rezonabil. Având în vedere dificultățile cu care se pot confrunta persoanele cu venituri reduse, trebuie să stabilească măsuri de eficientizare a consumului de energie la consumatori, reducerea prețului gazelor la consumatorii finali și sprijinul financiar al clienților.

Situația de sărăcie energetică rezultă din combinarea a trei factori principali: nivelul scăzut al veniturilor, consumul (eficiența) de energie și prețul energiei.

La nivelul UE, cauza principală a sărăciei energetice este determinată de nivelul ridicat al preţului gazelor naturale şi al energiei electrice. Astfel, preţul mare al gazelor naturale este cauza pentru existenţa a 50% din consumatorii consideraţi vulnerabili în UE. Această cauză este urmată de eficienţa energetică, care gerează un consum ridicat. Pe ultima poziţie se găseşte venitul membrilor familiei.

În România, apreciem cauza principală a sărăciei energetice ca fiind generată de pierderile energetice ridicate la nivelul imobilelor, completată de ineficienţa investiţională şi ineficacitatea exploatării resurselor şi a echipamentelor energetice, cu o pondere de 50%. Veniturile scăzute reprezintă cea de a doua cauză şi preţul gazelor ca fiind ultima cauză.

Analiza comparativă a situației de sărăcie energetică în România și la nivelul UE

Sursa: Analiză pe baza datelor disponibile 2012

Având în vedere aceste cauze, pentru a proteja în mod real consumatorii, ar trebui întreprinse măsuri de diminuare a cauzelor primordiale, astfel încât efectul să fie cu adevărat resimţit la nivelul consumatorilor. Eficientizarea și reducerea consumului de gaze naturale, coroborat cu măsuri de creștere economică și, implicit, a veniturilor consumatorilor, ar permite reducerea la mai mult de jumătate față de situația actuală a ponderii costului gazelor în bugetul familiei.

Sărăcia energetică nu este un fenomen ușor cuantificabil, cu toate că se poate măsura cu ajutorul unor variabile precum incapacitatea menţinerii unei temperaturi adecvate în locuință (21% în UE27 conform Eurostat), procentajul populației care are facturi neplătite la energie electrică (7% în UE27) sau numărul de locuințe care au scurgeri, fisuri sau alte probleme ce afectează clădirea (18% în UE25, Studiul UE-SILC 2007).

Conform Comitetului Economic și Social European, grupurile sociale cele mai vulnerabile sunt cele cu veniturile cele mai scăzute, cum ar fi persoanele cu vârste de peste 65 de ani, familiile monoparentale, persoanele aflate în șomaj sau persoanele care beneficiază de alocații sociale. Mai mult, în majoritatea cazurilor, persoanele cu niveluri scăzute de venit locuiesc în clădiri cu izolare termică inadecvată, ceea ce nu face decât să agraveze situația de sărăcie energetică cu care se confruntă.

Strategia energetică trebuie concepută, astfel încât să ofere posibilitatea de identificare a unor soluţii concrete de diminuare a sărăciei energetice. Consider că antisărăcia energetică trebuie să primeze conceptelor de independenţă energetică – o ţară independentă energetic, dar săracă (energetic), este o ţară cu vulnerabilităţi importante.

Note________


[1] La 9 februarie 2010, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în contextul viitoarei sale Președinții a Consiliului Uniunii Europene, Guvernul belgian a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social cu privire la Sărăcia energetică în contextul liberalizării și al crizei economice.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Ar trebui facute intrerupatoare cu temporizator si cu reglarea intensitatii luminoase …

  2. Mircea Modan MirceaM spune:

    Sunt curios care este logica, algoritmul, prin care ati ajuns la acele procente.
    As putea presupune ca acel 50% (consum energie) este intr-o relatie de dependenta fata de veniturile populatiei. Consumul ridicat (cladiri neizoltae, sisteme de incalzire cu randament mic) este cauzat practic de venituri mici, nu cred ca exista familii care sa-si permita o izolare termica sau o centrala performanta si sa nu o faca, Ar cheltui apoi mai putin, amortizand investitia.
    Pe aceasta logica, empirica, as crede ca principala cauza este venitul consumatorului.(de asta intreb de logica, de algoritm, mi se pare ciudat locul 2 al veniturilor)
    Ma intreb apoi ce se va intampla atunci cand, incet, incet, pretul energiei se va apropia de cel al mediei UE. In fond dinamica ar trebui sa fie sincrona cumva, sa creasca veniturile, eficienta energetica si abia apoi sa creasca preturile. Ce ne facem cu calendarul liberalizarii, care va apropia preturile, dar nu stim cum va merge “treaba” cu veniturile, vor avea acelsi ritm? Dac nu vom saraci energetic si mai mult. Exista in strategia energetica o asemenea corelare?
    Daca nu, care este solutia? Eficientizarea prin subventii? Compensarea veniturilor? (cu ce? bugetul de stat depinde in fond tot de venitul/capita, de consumul populatiei in cea mai mare masura). Putem spune “stop” cresterii preturilor la energie daca lucrurile nu merg (macar) sincron?

    • Dumitru Chisalita Chisalita Dumitru spune:

      Va multumesc pentru intrebarile formulate. In materialele urmatoare ale campaniei voi incerca sa vin cu potentiale raspunsuri. De asemenea invit la opinii asupra acestor teme.
      Statistica asupra cauzelor care determina vulnerabilitatea consumatorilor de energie este redata in aceste figuri.
      In ceea ce priveste afirmatia dvs. cum ca disponibilitatea unor sume de bani, este conditia suficienta de a creste eficienta energetica, imi permiteti sa nu fiu de acord. Eficienta are la baza doar intr-o mica masura disponibilitatea veniturilor. Decizia este influentata de multe alte elemente in care diseminarea si nivelul de cunostinte este esential.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dumitru Chisalita


Dumitru Chisalita

Chisăliţă Dumitru a absolvit Facultatea de Inginerie, pofilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, din cadrul Universităţii... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)