joi, martie 28, 2024

Tot înainte!

Cuvântul cheie al campaniei electorale din acest an a președintelui Barack Obama este “Forward”(înainte). În primăvară, la lansarea sloganului, presa americană a făcut speculații pe seama tradiției cuvântului în marxismul european și în publicațiile socialiste și comuniste din secolele XIX-XX. “Înainte” exprimă ideea de progres, de mers, dinspre capitalism, către o societate nouă, a dreptății și egalității sociale. Ziarul Partidului Social Democrat german (în care, la începuturi, scriau Engels și Troțki) se cheamă, până în zilele noastre, tot așa, “Vorwaerts”. Într-un articol din aprilie, “The Washington Times” amintește și de publicația fondată de Lenin în 1905 și care se numea la fel, pe rusește, “Vpered”. În România lui Ceaușescu, cuvântul era, de asemenea, încărcat de făgăduința unei societăți luminoase, dintr-un viitor apropiat, către care poporul era condus de Partidul Comunist. La școală, după model sovietic, pionierii stăteau în poziție de drepți când comandantul de detașament spunea : “Pentru gloria poporului și înflorirea României socialiste, pentru cauza Partidului : Înainte !” Răspunsul se dădea în cor : “Tot înainte !”

În 2008, sediul echipei de campanie din Huston a candidatului democrat la alegerile prezidențiale desfășura la vedere (în chip ironico sau nostalgico-distractiv ?) steagul Cubei decorat cu portretul lui “Che” Guevara, simbolul latino-american al revoluției și al luptei de gherilă. În logica de după 11 septembrie 2001, “Che” avea toate șansele să fie trecut pe lista terorismului internațional, dar abordarea de campanie electorală era, desigur, o glumă. Au apărut apoi tricouri roșii cu fața candidatului american la președinție încadrată de pletele asudate de luptă ale lui “Che”, cu basca celebră înclinată într-o parte și cu insigna în formă de stea a Armatei Roșii în mijloc.  Oricât ar fi vrut adversarii lipsiți de umor ai candidatului democrat să interpreteze afișul ca pe un crez politic (a fost numit “Barack Guevara”), asociindu-l cu biografia viitorului președinte care activase, în tinerețe, în organizații militante de stânga și era susținut în alegeri deopotrivă de democrați, socialiști și comuniști, tentativa era sortită eșecului fiindcă portretul lui “Che” s-a golit demult de semnificațiile originare, devenind un obiect de larg consum turistic, laolaltă cu fețele lui Elvis Prisley sau a prințesei Diana.

Între socialismul de inspirație bolșevică și ceea ce a devenit mișcarea socialistă europeană care se pregătește în aceste zile pentru Congresul al XXIV-lea al Internaționalei socialiste de la Cape Town, se află o întreagă istorie a gândirii politice și a experienței sociale, plus două războaie mondiale și memoria Războiului rece.

Dar asta nu-l împiedica pe Victor Ponta să fantasmeze și el, după  model american, la gândul revoluției pe care o punea la cale împreună cu tovarășul său, Crin Antonescu, încă de acum doi ani : “noi suntem ca Fidel Castro şi “Che” Guevara, dar dictatorul încă n-a fugit. Adică dictatorul e tot aici. Noi am coborât din munţi, dar dictatorul încă e la palatul lui, aşa că lupta continuă”, declara actualul prim ministru care avea să participe, în același an, la reuniunea la vârf a Internaționalei Socialiste de la New York, în calitate de proaspăt șef al PSD.

Între timp, odată cu succesul în alegeri al lui Barack Obama, mișcarea socialistă europeană la care PSD e partid afiliat se impregna de viziunea progresismului american. Președintele Obama se definește pe sine însuși drept un “progresist pragmatic”.  În 2009, partidele socialiste și social-democrate din Parlamentul European și-au luat și ele un nume nou : “Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților”, cu sigla S&D, condusă de austriacul Hannes Swoboda care declara că forțele politice progresiste și de stânga de pe ambele părți ale Atlanticului, chiar dacă sunt foarte diverse, au multe scopuri comune și pot da un chip nou Europei, construind un parteneriat progresist transatlantic. Internaționala Socialistă își pregătește apropiatul congres sub lozinca “politicii progresiste pentru o lume mai bună”.

Ca idee politică, progresismul a apărut cu un secol în urmă, când America se confrunta cu efectele sociale ale industrializării. Într-un curs de prezentare a doctrinei, organizația Centre for American Progress apropiată președintelui Obama arată că, la originile sale ideologice, progresismul avea drept scop să redea conținutul adevărat cuvintelor cu care începe Constituția SUA, “We the people” (“noi, poporul”) și să construiască o lume a unității și bunăstării pentru toți cetățenii. Pornind de la viziunea despre națiune a lui Alexander Hamilton și Abraham Lincoln, progresiștii consideră că binele comun trebuie realizat prin implicarea puternică a guvernului în organizarea și administrarea țării, prin reglementarea intereselor de afaceri, promovarea creșterii economice naționale, protecția socială și garantarea de șanse economice și sociale egale pentru toată lumea.

Idealurile au rămas aceleași, deși doctrina avea să evolueze până  la ceea ce unii au numit un nou liberalism, iar alții (Bill Clinton și Tony Blair, printre cei mai cunoscuți), au propus ca pe o a treia cale, între social-democrație și conservatorism. În România ultimilor ani, fostul ministru de Externe PSD, Cristian Diaconescu (devenit ulterior consilier al președintelui Băsescu), se arăta interesat de progresism, în 2010, când se punea problema reformării partidului și a alegerii unui nou lider. Dl. Diaconescu l-a susținut atunci pe Mircea Geoană, dar alesul PSD a fost Victor Ponta, actualul reprezentant al partidului la Congresul Internaționalei Socialiste de la sfârșitul lui august.

Construcția politică numită USL, lipsită de o ideologie proprie și bazată exclusiv pe interesul comun al suspendării și demiterii președintelui Băsescu, și-ar putea găsi în progresism o legitimitate internațională salvatoare. Înaintea alegerilor legislative, Victor Ponta are nevoie de o identitate politică aptă să-i redea aura de modernitate pro-americană inițială și să justifice încrederea pe care i-a acordat-o nu demult Centre for American Progress. Ca să redevină însă o tânără speranță a progresismului din Estul Europei, primul ministru ar trebui să se lepede de pozițiile extremist-naționaliste și anti-americane și de interesele partenerilor Voiculescu și Antonescu. Ar fi o acțiune temerară și riscantă însă, în contextul întoarcerii în funcție a președintelui Băsescu. Premierul este, așadar, condamnat pe termen lung la duplicitate, limbaj dublu și bălăcire în ape tulburi, pendulând între “Che”, Obama și Mihai Gâdea.

Distribuie acest articol

40 COMENTARII

  1. Cred ca aveti dreptate ca in viitorul apropiat lupta politica se va da intre progresism si liberalism. Dar mai este o a 3-a cale, care de fapt este preponderenta in America si mai putin in Europa. Unii ii spun „crony capitalism”. Este o impletire intre progresism si interesele marilor corporatii. Daca va ganditi la cine a prosperat si cine a pierdut in timpul lui Bush si Obama, o sa vedeti ca diferentele dintre cei doi, sunt semnificative numai la nivel de discurs.

    Liberali adevarati, cei care cred in piata libera, neinterventia statului in economie, limitarea cheltuielilor guvernamentale, sunt foarte putini. Atat in Europa cat si in USA.

    • Nu e o treia cale, e o realitate: competitia doctrinare ramane la nivel de discurs iar practica de pe teren e un capitalismul clientelar ce dainuie indiferent de cine are majoritatea. Si in SUA si in Romania in formele lui balcanice, rapace, nesimtite, etc.

      Pe de alta parte nu trebuie confundate doua roluri diferite pe care statul le poate juca: acela de interventionist/planificator si acela de regulator/controlor. In numele liberalismului multi acuza statul ca „se amesteca prea mult in economie” dar de multe ori ii deranjeaza al doilea rol, cel regulator, care daca nu e exersat sau (si mai rau) e exersat prost duce la excese, polarizari si la intarirea capitalismului (mega)clientelar in detrimentul unui sistem concurential deschis, corect si echitabil.

      • Daca stau bine sa ma gandesc, statul asa cum este la noi dar si in America indeplineste de fapt ambele functii, Este atat planificator (stricand lucrurile) dar si regulator (incercand sa repare lucrurile stricate tot de stat; eventual de alta parte a statului).

        Cel mai bun exemplu este relatia dintre guvern si banca centrala. Pe de o parte guvernul creeaza inflatie, cheltuind mai mult decat colecteaza din taxe si impozite, iar bancile centrale, intr-o forma sau alta tiparesc moneda pentru a sustine „nevoile” statului. Dupa aceea tot bancile centrale trebuie sa ia masuri pentru a scadea inflatia.

        Pana la urma statul se comporta ca un pompier piroman.

  2. stimata doamna bran,

    in primul rand cred ca interpretati din punct de vedere politic in usl mai mult decat cei doi parteneri principali ai acestei uniuni – s-a tot spus de catre toti factorii implicati, ca aceasta uniune se va dizolva la un moment dat, iar cele doua partide isi vor urma calea lor separata, unul de stanga, socialist, celalalt de dreapta, liberal. din punctul acesta de vedere, organizatiile pesemne ca isi vor pastra doctrinele, si nu au trecut sau vor trece in bloc la o alta viziune a vietii politice dintr-un ieftin oportunism.

    una din problemele fundamentale catre care ne indreptam este ca pe de o parte lumea devine din ce in ce mai de stanga, caci toti incep sa lucreze pentru cineva, dar si din ce in ce mai de dreapta, caci toti sunt actionari si astfel proprietari ai mijloacelor de productie. rezultatul mi se pare a fi tocmai formarea burgheziei rosii, de care ne avertiza multiubitul tovaras lenin.

    capitalismul traditional, care presupunea identitatea intre proprietar si decident practic nu mai exista. fenomene precum bill gates sau steve jobs sunt singulare, iar ei de fapt nu mai detin controlul (stiu ca steve jobs nu mai este printre noi, ma refeream la celelalte exceptii!) din punctul de vedere al capitalului ci doar din punctul de vedere al viziunii (chiar jobs este un exemplu al unei firme la care detinea participatiuni si din care a fost dat afara).

    capitalismul de astazi presupune „investori institutionali” in cea mai mare parte, care sunt practic administratori carora intr-un fel sau altul le-am acordat increderea. ei practic pot decide in interesul nostru (caci mandatul cu care i-am imputernicit este sa ne sporeasca averea!) ca este mai bine sa ne dea afara, tot asa cum la un moment dat, in „interesul” lui steve jobs a fost sa fie dat afara.

    statul minimal a esuat, dovada fiind criza mondiala in care s-au inventat instrumente financiare absurde si s-au gasit suficienti „fraieri” carora aceste absurditati au putut fi vandute. nota de plata ne revine noua, tuturor, dintre cei „fraieri” unii si-au pus capat zilelor, altii au luat-o de la capat, singurii dintre toti cei implicati care au dus-o si o duc bine sunt acei „administratori”, acea noua burghezie rosie, caci ei au incasat comisioanele si la cumparare si la vanzare, indiferent de profit sau paguba!

    asadar, aceasta deviatie catre dreapta care a fost posibila din pricina caderii comunismului, va trebui corectata cu o deviate catre stanga, deviatie ce pentru multi desigur apare ca o intoarcere la doctrine apropiate celor ce s-au crezut de mult depasite. chiar administratia americana este obligata sa practice un centralism din ce in ce mai puternic, in flagranta contradictie cu IDEILE perioadei reagan, perioada in care a inceput „deregulation”, continuata chiar de catre democrati ulterior. ceea ce nu se prea discuta este ca acel stat minimal propovaduit de „reaganomics” a generat in mod absolut paradoxal cea mai mare datorie publica, pentru ca una zicea si alta facea. supply side economics a fost sustinuta cu concepte keynesiene, ceea ce a dus la actualul dezastru. imi aduc aminte ca prin 86-87 in wall street journal aparea o caricatura cu reagan sezand pe turela unui tanc si spunand „si ce daca suntem cel mai mare datornic al lumii, sa-i vad pe creditori CUM vor veni sa-si recupereze capitalul.

    intr-un articol aparut in the economist si intitulat „china after deng” s-a relatat un interviu cu stimabilul tovaras. la intrebarea unui cunoscut jurnalist de la bbc cum se imbina milionarii chinezi cu doctrina comunista, tovarasul deng a raspuns sec: ce conteaza daca o pisica este neagra sau rosie atat timp cat prinde soareci!

    va-ti gandit vre-odata cat capital german, japonez si acum chinez este in america?

    • @ frank g. schmidt ,
      bati apa in piua cu gratie de elefant.
      „in primul rand cred ca interpretati din punct de vedere politic in usl mai mult decat cei doi parteneri principali ai acestei uniuni ”
      Asteptam traducerea.
      „una din problemele fundamentale catre care ne indreptam este ca pe de o parte lumea devine din ce in ce mai de stanga, caci toti incep sa lucreze pentru cineva, dar si din ce in ce mai de dreapta, caci toti sunt actionari si astfel proprietari ai mijloacelor de productie.”
      Stinga sau dreapta? ori doo intruna ;)
      Si:
      „asadar, aceasta deviatie catre dreapta care a fost posibila din pricina caderii comunismului, va trebui corectata cu o deviate catre stanga”
      Adinc; desi ne spui ca esti pe virfuri de Alpi.

      • stimabile victor L,

        nu sunt pe varfuri de alpi, sunt la viena, la dunare. alpii sunt mai departe decat puszta.

        cred ca dumneavoastra nu intelegeti nici conceptul de baza al ideologiei, cu atat mai putin fluenta acestora in timp – daca va-ti uita un pic pe publicistica lui eminescu, veti descoperi cu surprindere ca liberalii (astazi de dreapta) erau considerati „stingisti”, pentru ca la momentul respectiv, ca partid al burgheziei si a profesiilor liberale (de aici si numele!) de doctori, arhitecti, avocati, ei se opuneau conservatorilor, partidul mosierimii si marilor latifundiari, care erau considerati de dreapta. odata cu aparitia clasei muncitoresti si declinul mosierimii, s-a petrecut o schimbare a spectrului, stangistii ajungand in dreapta si socialistii ocupand stanga.

        astazi stimabile, in tarile dezvoltate, mai tot omul are niste bani pusi deoparte pentru pensie pe la diverse fonduri, cum se doreste a fi introdus pe scara larga si la noi (vezi pilonul 2 etc.). acesti bani ii poate tine si in fonduri de investitii, cu riscurile aferente bineinteles, astfel incat devine indirect, actionar la firme care sunt transzactionate la burse. cei de la enron, la angajati desigur ma refer, detineau printr-un astfel de fond de investitii o pozitie destul de puternica, si pentru ei a fost mai bine sa concedieze, adica administratorul banilor angajatilor, care avea misiunea sa protejeze capitalul lor si nu locurile lor de munca, a votat pentru concedierea tocmai a celor care ii plateau comisioanele.

        s-ar putea sa nu fi inteles foarte bine stimabile victor L, dar licuriciul mare obama e de stanga, chiar daca este american! si tot asa istoric vorbind, acum doua secole democratii erau de dreapta si republicanii de stanga.

        imi pare rau daca istoria este plictisitoare, dar atunci nu trebuie sa cititi si cu atat mai putin sa raspundeti. imi cer scuze in cazul in care nu am reusit sa ma exprim foarte clar in limba romana, limba germana este totusi limba mea materna.

  3. Avutia nationala a Germanie, Italiei, Frantei, UK, s-a creat cumva sub guverne de stanga? Plecarea guvernelor de stanga din aceste tzari s-a facut ca urmare a belsugului si fericirii electoratului? DL.Hannes Swoboda a gestionat macar o scara de bloc cu conceptele sale? Trebuie contribuabilul austriac sa plateasca mai mult (si deci sa se stramtoreze) in numele dezmatului din Grecia sustinut voios de Swoboda? Luatul de la „altii” pare tentant, dar ce te faci cand acei „altii” nu mai au nici ei sau nu vor sa dea??? Propavaduieste dl.Swoboda o noua invazie mongola (cu pradaciunile aferente), invazie facuta de costumele impecabile ale liderilor socialisti (alde Hollande, Ponta etc)??

    • Cand vorbim de capitalism ne gandim la capital si la rolul lui in economie.Care a fost rolul capitalului in economie in ultimii 20 de ani , nu e greu de vazut :produse derivate pe bursa de 11 cat PIB-ul mondial, monopoluri, distrugerea clasei mijlocii.

      Si va dau 2 citate ca sa ilustrez riguros in primul si plastic in al 2-lea.A bon entendeur !

      „Mario Draghi juge par ailleurs utile d’impliquer les créanciers seniors, dans le cas de faillite d’une banque :

      « Une chose importante concerne l’implication des créanciers seniors des banques: la BCE considère qu’elle doit être possible en cas de liquidation d’une banque. Il faut protéger les épargnants, mais les créanciers devraient être associés à la résolution de la crise pour limiter l’engagement des contribuables. Ils ont déjà beaucoup payé » estime M. Draghi.

      O fi socialist Draghi ?

      Le diable rouge:

      „Colbert : Pour trouver de l’argent, il arrive un moment où tripoter ne suffit plus. J’aimerais que Monsieur le Surintendant m’explique comment on s’y prend pour dépenser encore quand on est déjà endetté jusqu’au cou…

      Mazarin : Quand on est un simple mortel, bien sûr, et qu’on est couvert de dettes, on va en prison. Mais l’Etat… L’Etat, lui, c’est différent. On ne peut pas jeter l’Etat en prison. Alors, il continue, il creuse la dette ! Tous les Etats font ça.

      Colbert : Ah oui ? Vous croyez ? Cependant, il nous faut de l’argent. Et comment en trouver quand on a déjà créé tous les impôts imaginables ?

      Mazarin : On en crée d’autres.

      Colbert : Nous ne pouvons pas taxer les pauvres plus qu’ils ne le sont déjà.

      Mazarin : Oui, c’est impossible.

      Colbert : Alors, les riches ?

      Mazarin : Les riches, non plus. Ils ne dépenseraient plus. Un riche qui dépense fait vivre des centaines de pauvres.

      Colbert : Alors, comment fait-on ?

      Mazarin : Colbert, tu raisonnes comme un fromage (comme un pot de chambre sous le derrière d’un malade) ! il y a quantité de gens qui sont entre les deux, ni pauvres, ni riches… Des Français qui travaillent, rêvant d’être riches et redoutant d’être pauvres ! C’est ceux-là que nous devons taxer, encore plus, toujours plus ! Ceux là ! Plus tu leur prends, plus ils travaillent pour compenser…
      C’est un réservoir
      inépuisable.”

      Poate si Mazarin era de stanga ,nu ?

      • pana si Marx a definit un capitalism care nu mai e cel al lui Colbert (ceva muschetari pe acolo, sau Franta lui Colbert nu era feudala?). Iar Capitalismul lui Marx ce are in comun cu economia de piata de azi (unde erau URIASII INVESTITORI in 1860, adica fondurile de pensii)???? Ca sa nu continui cu aberatiile, uita-te pe site General Motors ca sa descoperi ca cel mai mare actionar al GM este fondul de pensii al profesorilor din California. Acest fond de pensii tolereaza dezmat la GM sau urmareste max. de profit pt. membrii sai???? Banii investiti de Hossu (banii sindicatului) pe bursa urmaresc solidaritate sau profit??? Obama este mai de stanga decat republicanii, caci fata de SPD german este FOARTE la dreapta. Iar daca vrei sa afli rolul capitalismului in economie, desfiinteaza bursele din vest si vei vedea ca nu mai exista economie.

        • Bursele nu mai sunt cele care au fost, nu se investeste in economie ci in produse derivate.De la abrogarea Glass-Steagall Act a plecat totul.Si daca nu stiti, mai cititi iar daca stiti si va faceti ca ati uitat e problema D-voastra.Ma feresc sa confund mere cu pere.

    • Dreapta si stanga sunt notiuni relative ce au imbracat forme politice diferite de la tara la tara. A generaliza si spune ca doar dreapta poate creea prosperitate e o greseala. Exemple? Tarile scandinave au fost guvernate preponderent de social-democrati si se bucura de un nivel de bunastare incontestabil. Germania, Austria – tot social democratii s-au aflat la carma o buna parte de la razboi incoace si au creat si ei bunastare. In SUA cele mai bune cifre economice s-au inregistrat sub Clinton care, relativ vorbind, e la stanga celor doi Bush. In club Med si in alte tari lucrurile stau un pic altfel dar si acolo „stanga” a contribuit la prospritate atunci cand aparatul de stat si programele sociale au avut dimensiuni mai moderate.

      Nici gand sa fac vreo pledoarie in favoare „stangii” dar lucrurile sunt mult mai nuantate si depind de conjuctura si realitatea pe teren din fiece loc. Reteta ideala pe termen lung pare o economie libera concurentiala dar cu mecanisme bune de control, de combatere a coruptiei, a (cvasi)monopolurilor dublata de un sistem echitabil dar nu excesiv de redistribuire a bunastarii.

      • ochii pe culoarea guvernelor scandinave din ULTIMII 20 de ani. S-ar putea sa ai surprize. Oricum PS suedez fata de PSD e de extrema dreapta.

        • Nu contest ca ultimii 20 de ani au adus alternante la putere dar proseritatea a fost creata in buna parte inainte. De fapt guvernarea de dreapta au coincis cu o deteriorare a bunastarii (deficit) si largirea discrepantelor sociale. Nu e vina acestor guverne, globalizarea a dus la monopolizarea multor sectoare si a capitalului, iar pe de alta parte cheltuielile sociale au tot crescut fara a fi acoperite de incasari. Cam ca peste tot dar la o scara mult mai decenta

  4. „Pendularea” intre Obama, „Che” si Gâdea are şanse să devină, pentru România, ID-ul unei epoci.

    Imi aminteste de Felicitarea pe care Salvador Dali i-a trimis-o tov. Nicolae Ceausescu in 1974:

    „Domnule Presedinte,

    Va felicit pentru instituirea sceptrului prezidenţial.”

    Am citit-o în Scânteia, frecându-mă la ochi.

  5. „Ca sa redevina insa o tanara speranta a progresismului din Estul Europei, primul ministru ar trebui sa se lepede de pozitiile extremist-nationaliste si anti-americane si de interesele partenerilor Voiculescu si Antonescu. Ar fi o actiune temerara si riscanta insa, in contextul intoarcerii in functie a presedintelui Basescu. Premierul este, asadar, condamnat pe termen lung la duplicitate, limbaj dublu si balacire in ape tulburi, penduland intre “Che”, Obama si Mihai Gadea.”

    Nu-mi vine sa cred cind, dupa tot ceea ce a facut Victor Ponta, citesc fraze dintr-astea filigranate.

    1. Nu cred ca in Romania sau Europa socialismul mai e dezirabil.
    2. Regret ca ipoteza este una transanta, dar cred ca doar mintea ideologica mai poate spera ca socialismul ramine dezirabil.

    Intii ca socialismul este impenitent oriunde in lume, chiar si in tarile unde n-a existat comunism – socialistii din acele tari n-au invatat aproape nimic din tragedia popoarelor tarate grav de comunism. Daca socialistii ar fi invatat ceva, nu ar fi ingaduit si cu atit mai putin si-ar fi incurajat popoarele sa traiasca pe datorie. Daca socialismul ar mai fi insemnat azi ceva, atunci si-ar fi asumat onest si fara rezerve marile erori. Dupa cum se poate vedea, nu a fost, nu e si nici nu va fi cazul.

    3. Victor Ponta este un politician terminat, nu doar in Europa, dar chiar si in Romania – va fi cu atit mai rau pentru noi daca omul asta de nimic va continua sa conduca.
    4. Crin Antonescu este un politician terminat, nu doar in Europa, dar chiar si in Romania – va fi cu atit mai rau pentru noi daca omul asta de nimic va continua sa conduca.
    5. Dan Voiculescu este un politician terminat, nu doar in Europa, dar chiar si in Romania – va fi cu atit mai rau pentru noi daca omul asta de nimic va continua sa conduca.
    6. Dan Sova este un politician terminat, nu doar in Europa, dar chiar si in Romania – va fi cu atit mai rau pentru noi daca omul asta de nimic va continua sa conduca.
    7. Adrian Nastase este un politician terminat, nu doar in Europa, dar chiar si in Romania – va fi cu atit mai rau pentru noi daca omul asta de nimic va continua sa conduca.

    Politic, oamenii acestia sint morti: chiar nu inteleg cum de se mai vorbeste despre ei ca si cind ar fi vii. Ca om politic, Hitler nu a murit in 1945, ci cu multi ani inainte, cind a preluat Germania printr-o lovitura de stat.
    Asa incit, iertati-ma, dar Victor Ponta nu mai are ce „sa redevina”: nici Crin Antonescu, nici Dan Voiculescu, nici Dan Sova, nici Adrian Nastase.

    • stimabile r.a.muresan,

      din capul locului doresc sa va asigur ca nu am si nu am avut niciodata simpatii socialiste, nici macar la nive doctrinar. nu sunt nici religios, dar educatia si viziunea luterana de indeparteaza in mod natural de socialism, cu toate ca se poate spune ca primul socialist a fost Isus.

      conceptia dumneavoastra insa depre socialismul european este complet gresita, si sunteti intr-o paradigma falsa in momentul in care credeti ca ceea ce ni s-a intamplat noua are vre-o legatura cu socialismul occidental. marxism-leninismul nu are legatura cu socialismul european, chiar daca liderii kominternisti ai partidelor comuniste ale frantei si italie de exemplu, primeau ample fonduri de la moscova, chiar daca vizionar se rupsesera de acea „revolutie mondiala”.

      in aceeasi rasuflare ar trebui sa-l condamnati si pe licuriciul mare obama, care s-a afisat precum si ponta cu chipul lui che guevara. ar trebui sa stiti ca stimabilul domn barosso a fost vre-o opt ani lider al unui partid maoist in portugalia, sau tovarasul basescu, fost membru al pcr.

      socialismul dumneavoastra a intrat in istorie, socialismul reprezentat de hannes swoboda insa este in prezent. repet, nu sunt simpatizant al acestei gandiri, dar austria sub bagheta lui bruno kreisky, socialist, a prosperat si s-au pus bazele multor lucruri care au dus la repozitionarea vienei, fosta capitala de imperiu, ca metropola internationala. ramane de domeniul speculatiei daca popularii sau liberalii sau verzi ar fi putut face-o mai bine, dar de facut a facut-o un socialist!

      • @ frank Isus nu a putut fi „primul socialist” ci „primul democrat”, frank.
        Nici o alta stare sociala in afara „democratiei” nu este compatibila cu „libertatea ( ca
        libertate de a respecta libertatea altuia, primindu-ti astfe,l prin efect al acestei cauze,
        libertatea ta).
        Dar, nu e suficient sa-ti pui o titulatura pentru a fi si pe fond ceea ce pretinzi, pe forma,
        ca esti.
        Partidul Democrat din SUA este, raportat nu la vreun alt partid socialist de pe
        mapamond ci in comparatie cu Partidul Republican, un partid de stanga.
        Dar asta nu inseamna ca aceasta pozitionare este similara cu pozitionarea in care se
        gaseste vreun alt partid socialist de pe „batranul continent”.
        Afinitati, sunt, dar sunt mult mai mari diferentele decat asemanarile.
        Principial insa socialistul (vechiul fariseu) este la fel pe tot globul. „Formalismul” este
        proprietate baza a comportamentului, a caracterului sau.
        In democratie, respectarea libertatilor celorlalti pentru ca urmare a acestei respectari
        sa ti-o asiguri pe a ta, este baza.

        • stimabila vida clara,

          preocuparea de binele celuilalt, nu fariseic ci efectiv, este o trasatura crestina SI socialista. pildele cu vindecarile lui isus de exemplu au dus la un sistem de spitale si ingrijiri medicale, mai ales catolice. ortodocsii desigur nu se simt socialisti, ca nu au facut nici macar scoli!

          • D-le Schimdt, Dvs. spuneti: „…ortodocsii desigur nu se simt socialisti, ca nu au facut nici macar scoli!”. Poate nu sunteti in tema cu opera lui Creanga, va explica el cam unde si cu cine se facea scoala la inceput de sec. IX in Romania.

            • stimabile zulu,

              sunt dispus sa-mi fac mea culpa, dar eu vorbesc de institutii, de „stabilimente”, nu de preoti singulari care adunau in jurul lor copii satului si ii invatau a scrie si a citi si a deveni oameni drepti cu credinta intru Domnu’.
              aceste stabilimente catolice au fost la un moment dat deschise invatamantului laic. desigur ca in manastiri se facea scoala, dar pentru cei si cele ce doreau sa-l urmeze pe Christos.
              exista astazi in romania un spital orthodox? in austria sunt multe catholice care inca mai apartin ordinelor catolice, sunt deci „private”.

          • @frank
            Nu de binele celuilalt trebuie sa te ocupi ca democrat ci de binele tau, fara
            sa incalci drepturile altora.
            Doar socialistii cred ca se pot ocupa de binele altuia.
            Imagineaza-ti ca ai fost pe Titanic s-a scufudat si tu ai ramas la suprafata
            apei, in mijlocul oceanului, impreuna cu inca 3 -5 mii de oameni
            fara nici macar vreun obiect de care sa te tii, la fel ca si ceilalti.
            Sa-mi spui si mie cati crezi ca poti sustine. La cati poti da din puterea
            ce-ti prisoseste ?
            Asa e si in viata de zi cu zi frank. Ca sa poti da unora trebuie sa furi
            altora.
            Eu zic sa dai cautare pe „Ayn Rand”. Daca intelegi ceva din ce spune ea
            sunt sanse sa intelegi ce-ti spun. Altfel, nu.

            • stimabila vida clara,

              nu trebuie sa ma uit, am citit. da, atlas shrugged e frumos, dar tot utopic.

              america face socialism prin fundatii. daca nu donezi esti absolut nefrecventabil. este un alt mod de a te preocupa de binele altora! la noi luteranii se spune ca sa dai este mai „sufletesc” decat sa iei, si cred ca anglicanii nu gandesc diferit.

              in buddhism, daca te-ai iluminat, trebuie sa te ocupi de iluminarea celorlalti. isus tot socialist era! nu-i nimic rau in asta.

              pe mine ma deranjeaza demagogia, iar daca ma uit la ultimele spuse ale lui boc, tot spre binele nostru ne-a nenorocit. daca tara s-ar fi guvernat din inertie in ultimii trei ani ar fi fost mai bine decat de toate guvernele boc, INCLUSIV cel cu psd-ul!

      • Domnule frank g. schmidt,

        Toate socialismele se trag din marxism sau marxism-leninism. In general vorbim despre revolutii si despre internationale socialiste, despre multa si masiva ideologie. In fapt, din cite pot sa-mi dau seama, ideologizarea masiva a politicii a venit in lume prin marxism. Din pacate, inclusiv capitalismul s-a ideologizat dupa aparitia marxismului. N-as spune ca ideologia este fundamental rea, ci doar ca in general este extrem de daunatoare in mina celor care nici macar nu-si propun sa o depaseasca, in mina celor care sint inclinati la experimente sociale de amploare – in istorie mai toate experimentele sociale de amploare au fost de tip socialist sau comunist.

        Faptul de a fi fost sau nu membru PCR nu poate servi drept criteriu de judecata politica infailibila referitoare la cineva, caci si Andrei Plesu a fost membru PCR, iar pentru mine, am mai spus-o, Andrei Plesu este Havelul roman. La fel, presedintele Basescu, inainte de a deveni politician a invatat si practicat bine o meserie – citi politicieni din parlament cunosc sau au facut bine vreo meserie? In huiduielile din parlament, presedintele Basescu a condamnat totusi comunismul.
        Cit despre Swoboda, initial s-a raliat pozitiei lui Ponta, facind pasul inapoi relativ tirziu, cind devenise evident ca s-a inselat grav.
        Cred ca ar fi fost bine daca socialismul ar fi ramas istorie: criza de astazi insa e una datorata pe de-o parte lipsei unui proces international al comunismului si, pe de alta parte, raspindirii dominatiei ideilor socialiste care, in siajul prabusirii comunismului au penetrat bancile si mediile de afaceri, inclusiv pe cele din Statele Unite. Paradoxal insa, neintelegerea fenomenului este atit de grava, incit cei mai multi oameni cred ca de vina este capitalismul.

        • stimabile r.a. muresan,

          capitalismul in opinia mea nu mai exista decat la nivel de „colt de strada”, adica la intreprinderile mici, caci mijlociile deja de regula sunt controlate de multinationale – un srl pe ici, un gmbh pe colo, mai bagi un ltd si te-ai „diversificat”.

          societatea marxista (nu vorbesc de lenin care a fost un experiment si facut posibil de catre numeni altcineva decat kaiser-ul germaniei care dorea destabilizarea imperiului tarist cu care era in razboi!, si putem sa vedem ca germanii au avut grija ca respectivul „puroi” sa nu prinda si pe la ei, cu toate ca se inscriau in tipologia marxista mult mai bine decat rusia) vorbeste de „proprietatea” asupra mijloacelor de productie si astfel isi aroga, in toate aripile sale de gandire, de la europeana la leninista/comunista, administrarea acestora prin diverse mijloace.

          cei mai multi bani astazi sunt in fonduri de investitii care se supun reglementarii statului. noi astazi nu mai avem kruppi, thysseni, forzi, jpmorgani, rockefelleri si nici chiar malaxa si auschnitt, noi astazi avem manageri de banci – adica birocrati, adica mai umoristic privit „other peoples money”. pe scurt, mi-am luat tainul si ma duc altundeva, caci daca stau prea mult nu-mi va fi bine. acesti oamneni nu mai sunt nici macar animati de etica si de aici incep mai toate problemele, pentru ca unii putini fac praf munca celor multi – statele unite au bagat o groaza de bani publici in salvarea unor institutii duse de rapa de astfel de administratori, si in europa se intampla la fel.

          statul minimal s-a dovedit a fi o iluzie la fel de paguboasa precum si sistemul comunist, dar nu are legatura cu capitalismul si nici macar cu perioada corsarilor, care jefuiau in numele unui rege sau al unei regine. capitalismul a fost inlocuit de „new economy” sau cum ii spuneau inainte de 2008, un sistem piramidal cel putin tolerat de state si de bancile federale.

      • Scuze, nu vreau sa ma bag aiurea intr-o disputa dar mi-a sarit in ochii incompatibilitatea pe care o vedeti intre luteranism si socialism. Daca vorbim de socialismul vest-european as zice „dimpotriva!” Stilul etic, disciplinat si modest al luteranilor se potriveste perfect cu ideile de justitie sociala, chiar de egalitarism. Tarile luterane sunt de fapt cam singurele unde modelul socialist a avut rezultate economice excelente cu un nivel de trai si un echilibru social nemaintalnite altundeva. Evident, gratie unei economii foarte libere dar fara coruptie si excese.

        As merge chiar mai departe si as zice ca in lumea catolica si ortodoxa socialismul a dus la clientelism, coruptie, nepotism, incompetenta dublate de un stil proletar si arogant de a cere drepturi sociale indiferent de starea economiei.

        • stimabile red,
          la luterani „socialismul” vine din etica, dintr-o privire oarecum medievala ca „patricianul” are in grija pe cei cei foloseste pentru indeplinirea scopurilor sale – privit foarte la rece si dezumanizat.
          henry ford a facut crese pentru copiii angajatelor pentru a mari productivitatea muncii, nu pentru ca era socialist. scopul sau impreunat cu o anumita etica a avut rezultate „socialiste”. prin america se facusera studii deja de prin 1870, ca nu ai spor daca tii muncitorul sa sape 10 ore pe zi, ci ai mai mare productivitate daca ii mai bagi o pauza si ii dai ceva sa manance. imi scapa acum numele respectivului economist capitalist, dar sigur sindicatele sau marxismul nu aveau nici o legatura cu cercetarile sale.

          problema este ca astazi nu mai avem acea identitate intre capital si capitalist. fondul de pensii al unora este administrat de un tip (eu i-am zis noua burghezie rosie) care este platit la randament, ori apar situatiile in care pentru simplul randament pe termen scurt, cei care alimenteaza fondul trebuie trecuti in somaj.
          nu vorbesc de treaba chiar geniala care a facut-o lee iacocca la chrysler cand a propus sindicatelor ca sa renunte la o parte din salarii si sa devina actionari. acolo, oamenii au stiut pentru ce muncesc – nu pentru profit (si au avut destul ulterior) ci pentru locul de munca!

  6. Ca sa aiba vreo sansa la titlul de „tinara speranta a progresismului” din sud-estul Europei, Ponta trebuia sa nu fie plagiator. Asa, nu se prea vede cum ar mai putea sa devina vreodata un personaj frecventabil in afara, cu exceptia Rusiei, Belarusului, Chinei sau a altor spatii pentru care aceste chestiuni sunt irelevante. Pacat pentru PSD. Pierd un tupeist, un mincinos, un oportunist si un cinic de talie galactica.

  7. Cu alte cuvinte PSD ar putea deveni un partid onorabil daca s-ar transforma dintr-un partid mafiot, demagocic si nationalist intr-un partid social democrat, moderat-progresist care sa promoveze binele societatii, nu al clientelei de partid.

    Tinand cont de personajele zilei, incepand cu Ponta, un om fals preocupat exclusiv de cultivarea imaginii nu de schimbarea realitatii, sanse mai mari de reusita au cei ce se declara de dreapta. Acolo exista dorinta sincera de a servi binele societatii si ideea de progres. Din pacate liderii acelei miscari definite rigid (si pagubos) „de dreapta” sunt prea ortodocsi in discurs si de teama de a nu fi acuzati de populism, refuza sa vorbeasca de binele comun, de justitie sociala, sau de progres teme foarte legitime, cand puterea actuala sprijina de fapt statul mafiot.

    • @red. Diferenta intre PSD si socialismul european e o prapastie: A. SPD a avut in 1949 adica acum 60 de ani, la Bad-Godesberg, necesara clarificare ideologica. PSD nu a avut-o nici azi (democratia originala a lui Iliescu este doar o lozinca justificand jaful). B. Nastase a ramas presedintele Consiliului National C. cand si unde a avut loc renuntarea PSD la dictatura proletariatului (camuflata sub diferite nume)? D. citez din Iliescu (apludat indelung la ultimul congres): ” .. noi suntem ultima aparare a celor multi..”. Impotriva CUI? a guvernului [deseori chiar guvern PSD)? a multinationalelor (nu au in RO peste 150.000 salariati)? a IMM??? contra cui????

      • Corect! Exact asta am vrut sa spun si eu print-o ironie prea subtila: ca psd sa devina acel partid progresist ar trebui de fapt sa nu mai fie psd!

  8. Cand eram copil parintii mi-au daruit un ursulet de plus schior, cu cheita.
    Intorcea-i cheita si il punea-i pe masa, si oricare era directa spre care il
    orienta-i el ii dadea bataie „inainte”.
    „Inainte” nu poate fi decat un sinonim partial cu „inaitarea inspre partea in care
    esti orientat cu fatza”.
    Un automobil merge cu preponderenta „inainte”. Spre ex in circuitul de 24 de
    ore el merge numai si numai „inainte” dar de fapt se invarteste in cerc.
    Si Pamantul ii tot da „inainte” in jurul Soarelui. „Inainte” este sinonim doar
    partial cu „progres”. Este un progres al miscarii dar asta nu inseamna
    cu nimic un progres pe „calea umana”, pe „calea implinirii umane”.
    Unei corabii ramase fara provizii, nu i se refac aceste provizii doar prin faptul
    ca merge „inainte” ci doar daca merge inainte spre ceea ce chiar trebuia
    sa mearga. In sfarsit, doar un socialist poate crede ca „inainte” il scoate
    la liman.

  9. <>

    Nu imi amintesc sa fi auzit ceva referitor la o departare de capitalism…nu uitati ca cei mai avuti indivizi din SUA sunt suporteri ai Partidului Democratic si unii dintre cei mai importanti contribuitori $$$.

    In 2008, sloganul de campanie a fost „Yes, we can!” (Da, putem!) un lucru cu conotatii ilare…suna mai degraba un indemn incurajator adresat in cadrul unei sedinte terapeutice celor suferinzi de constipatie, asa cum in Epoca de Aur circula in Romania sloganul „Sa facem totul!” ce trecea drept culme a purgatiei spre amuzamentul publicului de la acea vreme. Prin urmare, a incerca sa citim prea adanc in simple sloganuri, gen „Forward”, mi se pare simpla speculatie si nimic mai mutl.
    Revenind la angajamente electorale, in spatele clasicului de acum „Yes, we can!” s-a vehiculat intr-adevar o sintagma iritanta in discursul lui Barack Obama si Joe Biden…si anume „social justice” – justitie sociala, cum bine aminteste dna Niculescu Bran. A fost repetata obsesiv la meetingurile electorale si conferinte de presa. Lucru de altminteri aliniat cu ideologia celor doi. Insa, cum o dau progresistii, totul se reduce in urma fierberii exact la ce place universal stangii: regulatie si control guvernamental excesiv, aparat administrativ mare, costuri sociale mari, taxe ridicate, in general statul doica, al cetateanului fara griji, care are multe drepturi si foarte putine reponsabilitati.
    Crin Antonescu si Victor Ponta nu au avut, nu au si nu vor avea nimic in comun cu vreo ideologie politica moderna sau clasica. Cine crede ca cei doi se vor schimba si pot fi domesticiti acela este naiv. Ideologia lor este boala sefiei, a puterii politice supreme, narcisismul. Chiar daca se declara liberali, social-democrati, progresisti sau ce doresc ei, realitatea indica cu totul si cu totul altceva. Evenimentele din vara acestui an stau marturie primitivismului politic al celor doi aventurieri de la Bucuresti care prin actiunile lor au facut un mare deserviciu tarii.

    • @Lupul Monarhist. Nu „capitalul” cuiva il face pe acela, in mod automat, „capitalist”,
      domnule.
      Sunt intr-adevar fiinte umane care „au prins bani” si incearca sa conserve acele
      „conditii favorabile lui”. Sunt fiinte umane care „intretin razboiul” ca sa isi mentina
      deschis „frontul de lucru”. Sunt fiinte umane de toate conditiile acesti „pompieri” in
      fapt niste puslamale care dau foc padurii si apoi 2-3 luni cat arde isi ofera serviciile
      ca „stingatori”.
      Este o greseala capitala, este o „cadere in chiar cursa intinsa pentru asta” sa crezi
      ca posesia de capital face pe cineva „capitalist”.
      Socialistii sunt cele mai periculoase fiinte umane. Iti plang de mila (de forma), timp
      in care isi scurg sangele din venele tale, in al lor.

  10. „Premierul este, așadar, condamnat pe termen lung la duplicitate, limbaj dublu și bălăcire în ape tulburi, pendulând între “Che”, Obama și Mihai Gâdea” zici tu, Tatiana Bran mai simplu
    mai concis si mai cuprinzator decat as fi putut-o exprima eu vreodata, gandind (in esenta)
    acelasi lucru.
    Cu precizarea ca „termen lung” inseamna in opinia mea „toata viata lui”. El nu are cum sa
    mai fie altfel si atunci incearca sa-si aduca „Lumea” la ceea ce este el.
    Este ( din punctul meu de vedere ) cea mai proasta abordare a Vietii, cea mai „in contra
    naturii”, actiunea de a-ti mula Viata pe calapodul tau, a incerca sa ti-o subordonezi si nu
    sa conlucrezi cu ea.
    Cand „faci bine (lucrurile)” rezultatul se imparte la toti, precum figurativa „paine” pe
    care a impartit-o Isus.
    Cand „faci (lucrurile) rau”, rezultatul (imediatul rezultat) incerci sa-l ingurgitezi tu (faptuitorul).
    Citind eu, la vremea mea „lecturile suplimentare” ale manualului contemporan acelor
    vremi, de istorie, gasisem atunci, copil fara experienta vietii fiind, o „mare branza”
    isprava lui Alexandru Macedon ajuns „față în față” cu „nodul gordian” dar mai apoi am
    inteles ca nu a fost de fapt decat inca unul din „marii magari ai istoriei umane”, inca
    unul dintre adeptii animalicului „argument al fortei” contrapus umanicii si umanizantei
    „forte a argumentului”.

  11. Doamna Bran, toata stima, dar nu cumva reuninunea International socialiste din 2012 e la Cape Town in Africa de Sud si nu la New York?

    • Ba da, dle Serban, mea culpa, eram obosita aseara cand am scris acest text. Dar nu cred ca e ceva grav care afecteaza sensul de ansamblu. Multumesc pentru instiintare. Congresul e in Africa de Sud, desigur.

    • Mai interesant decat unde se tine e cand. Cineva a semnalat, corect, ca acel congres incepe abia pe 30 august! Ponta a fost nevoit sa piarda citirea deciziei CCR in parlament ca sa fie sigur ca ajunge la timp.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Tatiana Niculescu
Tatiana Niculescu
Tatiana Niculescu, scriitoare

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro