vineri, martie 29, 2024

Turul doi pe baza sondajelor din iunie și început de iulie

Pe scurt:

1. Ponta are prima șansă în fața oricărui contracandidat.
2. Șansele ca un non-PNL-ist să-l învingă pe Ponta în turul doi sunt reduse.

După cum arătam și ieri, în perioada 5 iunie – 6 iulie au fost efectuate trei sondaje de opinie care conțineau întrebări privind opțiunea de vot la prezidențiale și ale căror rezultate au fost făcute publice. Fiecare din sondaje a fost efectuat de altă firmă:

5-10 iunie: Operations Research
16-22 iunie: ARP
1-5 iulie: INSCOP

Nu toate au testat aceleași scenarii.

De la coadă la cap:

Ponta vs Predoiu:
75-25 (ARP)
68-32 (INSCOP, în rândul celor care vor să voteze la prezidențiale)
67-33 (INSCOP, toți cei care exprimă o opțiune, indiferent de gradul lor de interes față de alegeri).

Ponta vs Cristian Diaconescu:
68,5 – 31,5 (INSCOP, în rândul celor care vor să voteze la prezidențiale)
67,5 – 32,5 (INSCOP, toți cei care exprimă o opțiune, indiferent de gradul lor de interes față de alegeri).

Ponta vs Antonescu:
64-36 (INSCOP, în rândul celor care vor să voteze la prezidențiale)
61-39 (INSCOP, toți cei care exprimă o opțiune, indiferent de gradul lor de interes față de alegeri).

Ponta vs. MRU:
61-39 (OR)
63-37 (INSCOP, în rândul celor care vor să voteze la prezidențiale)
58-41 (INSCOP, toți cei care exprimă o opțiune, indiferent de gradul lor de interes față de alegeri).

Ponta vs. Iohannis. În cazul în care cei doi vor candida, există șanse foarte mari ca ei să se confrunte în turul doi.

Toate cele trei sondaje menționate mai sus îi plasează pe primele două locuri în primul tur.
Mai mult, dacă tot vorbim de primul tur:
Conform tuturor cele trei sondaje menționate mai sus Ponta este pe locul unu.
Conform tuturor celor trei sondaje menționate mai sus Iohannis este pe locul doi.
Conform tuturor celor trei sondaje menționate mai sus distanța dintre Iohannis și ocupantul locului trei este considerabilă:

13 procente (OR)
21 de procente (INSCOP)
22 de procente (ARP, dacă ar candida Tăriceanu)
26 de procente (ARP, dacă n-ar candida Tăriceanu)

Această confruntare oferă și lupta cea mai strânsă într-un eventual tur doi. În procente:

OR: Ponta 59, Iohannis 41
ARP: Ponta 55, Iohannis 45
INSCOP: Ponta 55, Iohannis 45 (din rândul celor care vor să voteze la prezidențiale)
INSCOP: Ponta 53, Iohannis 47 (toată populația)

Acest subiect merită o analiză mai detaliată. Din nefericire doar INSCOP a făcut publice destule informații pentru ca o astfel de analiză să fie realizată.

În primul tur, din totalul românilor aflați în țară, pentru Iohannis votează 21,2%.
Pentru Ponta: 29,6%.
Iohannis are un deficit de 8% (adică 29 minus 21).
Alți 17% votează în primul tur altceva.
10% votează MRU, C.Diaconescu sau Hunor;
7% Tăriceanu, Dan Diaconescu sau Vadim.

În turul doi Iohannis mai obține voturile a 7,3%. De la 21% ajunge la 28%, repet, din totalul românilor aflați în țară.
Ponta mai obține 5%. De la 29% ajunge la 34%.
Alți 5% care ar vota în primul stau acasă sau sunt nehotărâți în turul doi.
Iohannis nu recuperează tot deficitul de opt procente de care scriam mai sus, ci doar două (7 minus 5).
Acest lucru s-ar traduce în ceea ce privește votanții din țară într-o înfrângere la 890 de mii de voturi, sau în termenii pe care îi cunoaște toată lumea de pe ecranele televizoarelor, 45%-la-55%. Diaspora ar mai mișca un procent de la Ponta la Iohannis.

Sondajul INSCOP arată de asemenea că pentru 65% din populația aflată în țară este important ca președintele să fie de etnie română. Fie Iohannis e limitat la maxim 5,1 milioane voturi (adică 35% din cei 14,7 milioane aflați în țară) + diaspora, fie va putea să treacă de această barieră și să modifice percepții.

Pentru 40% din românii aflați în țară (un pic peste 6 milioane de persoane) este important sau foarte important ca viitorul președinte să fie un adversar al lui Traian Băsescu. În funcție de gradul lor de mobilizare – toată lumea poate răspunde la un sondaj, dar nu toată lumea vine la vot – acest lucru va deveni decisiv sau irelevant.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. O observatie: Basescu nu va mai candida, ceea ce inseamna ca voturile lui negative, aflate acum in procentele lui Ponta se vor volatiliza de la acesta.

    Unde se vor duce acele voturi negative, asta nu pot sa estimez.

    Clar este ca rezultatele sondajelor sunt influentate decisiv , denaturate, de chiar prezenta lui Basescu ca presedinte.

    A doua observatie: evolutiile din ultimele 6 luni in ce priveste functionarea justitiei arata clar ca Presendintele, ca functie, inceteaza sa mai aiba importanta ca jucator in combaterea coruptiei.

    In ce priveste legile, da, conteaza si va conta, dar iarasi nu decisiv, deoarece puterea sa se limiteaza la a atrage atentia opiniei publice cand trimite o lege inapoi in Parlament. Dar o poate face doar o data, ceea ce insemna ca nu o poate bloca, ceea ce inseamna ca nu are putere in fata majoritatii parlamentare.

    Rezumand, in urma unui consum de bani, de nervi si de timp, de data asta vom alege un presedinte – indifierent cine ar fi ca persoana – fara prea mare relevanta.

    DAR, dezbaterea pentru prezidentiale va aduce in prim plan partidele politice, mai ales persoanele decidente. Acest lucru va schimba din nou, radical as spune, rezultatele prefigurate de sondaje.

    In concluzie, sondajele ar trebui interpretate in acest context, ceea ce pe mine ma face sa spun urmatoarele:
    – Ponta va ajunge in turul doi, dar nu e clar daca dupa un loc 1 sau un loc 2 in primul tur
    – Rezultatul va fi decis de fapt de constientizarea de catre electorat a faptului ca un vot contra Basescu nu mai are relevanta – aici se va da probabil batalia
    – Variatia rezulteatelor alegerilor fata de sondajele de acum va masura si evolutia constientizarii electoratului fata de realitatea politica, cu impact asupra viitoarelor alegeri parlamentare. Dar nu in termeni absoluti, ci in termeni comparativi.

  2. As vrea sa priviti lucrurile si din alt punct de vedere.

    Constructia creata de cei ce-l controleaza pe Crin Antonescu – si care acum au decis inlocuirea lui cu Klaus Iohannis – a dus la radicalizarea pana la fanatism a celor ce au ramas suporteri PNL. Aceasta radicalizare ar fi buna daca ar fi bazata pe principii solide, care sa ajute Romania sa progreseze, insa ea se bazeaza pe „muie Basescu” si cam atat. Am discutat cu cativa membri PNL de-a lungul timpului si impresia mea a fost de spalati pe creier.
    Orice sondaj asadar care il pune pe Iohannis pe primul loc in preferintele publicului, om care aparent a fost impus in fruntea PNL, ii pune pe romanii neimplicati politic in fata unei alegeri perdante oricare ar fi rezultatul: o nulitate PNL sau Victor Ponta, nulitatea periculoase PSD. USL traieste deci.

    PS: ma numar printre cei care au atras atentia ca Antonescu este o cutie goala de continut, rostind fraze sforaitoare placute unui public superficial sau submediocru. Iohannis nici macar nu este capabil sa vorbeasca.

    • Propozitia aceasta „ca Antonescu este o cutie goala de continut ” am mai citit-o in comentarii sau articole venite din tabara pe care eu am identificat-o ca pro-basescu. Mie imi plac discursurile lui ( am admirat compozitia, structura discursului, calitatea argumentelor, predau elevilor mei textul argumentativ ). Poate fac parte din multimea aceea de oameni superficiali sau submediocri care sunt vrajiti de frazele lui ” sforaitoare „, cum ziceti. In acest context, ati putea sa-mi dati un exemplu-doua de discurs gol de continut la Antonescu ? Si, inca ceva : cum apreciati discursul lui MRU sau al lui Predoiu sau al lui Diaconescu C.? In privinta lui Johannis, total de acord.

      • Imi puteti da exemplu de discurs al lui Crin Antonescu care are continut si este in concordanta cu actiunile fostului presedinte PNL?

      • Cat despre etichetarea „pro-basescu” – acest gen de jignire m-a facut intotdeauna sa consider ca membrii PNL au probleme grave.

        • 1. Nu sunt membru PNL si in conditiile de acum nici nu mi-as dori ; nu am vrut sa va jignesc, multe persoane arboreaza cu mandrie calitatea de „basist”.
          2. http://raduzlati.com/category/crin-antonescu/interviuri-conferinte-de-presa/ – este locul unde Radu Zlati a arhivat textele discursurilor, interviurilor, declaratiilor de presa ale lui Crin. Puteti sa le cititi, sa le analizati si sa va confirmati sau nu concluziile in privinta lipsei de substanta ale acestor discursuri. Nu sunteti primul, nici singurul ( cred ca Andrei Plesu este primul ) care a afirmat acest lucru nedrept.
          3. Din discursurile mai recente, mi-am permis sa va selectez doua fragmente :
          ”În fine, al treilea și ultimul lucru pentru care nu votăm un asemenea Guvern, stimați colegi, știm cu toți că acesta este un Guvern PSD, cu ajutorul necesar și oarecum tradițional al UDMR. Restul, cu tot respectul, sunt litere, sunt fantome, sunt depozite de traseiști. Partidul Social Democrat își asumă în acest moment, preluând acele experiențe din regimul Băsescu și aplicându-le, guvernarea României.”
          (Discursul președintelui PNL, Crin Antonescu, cu ocazia ședinței comune a celor două camere ale parlamentului – 4 martie 2014 )
          ”În al doilea rând, vreau să anunț o decizie legată de candidatura la Președinția României. Știu, sau cel puțin consider, că sunt cel mai puternic candidat pe care dreapta l-ar putea avea. Spun acest lucru pentru că am forța, personalitatea, conturul, experiența politică necesară, ideile, viziunea și capacitatea de a lupta pentru ca la toamnă PSD să nu pună mâna pe Președinția României.
          Știu, în același timp, cunosc foarte bine clasa politică românească, cunosc dreapta românească și cunosc pe toți cei care revendică această titulatură. Cunosc presa românească, cunosc modul în care se produc și se desfac pe piață opinii sau curente de opinie. Nu pot să nu țin cont de toate aceste lucruri. Eu știu că oamenii politici adevărați sunt cei care schimbă sondajele și nu sondajele schimbă oamenii politici adevărați. Acest lucru se va dovedi în continuare în viața politică românească. Am, așa cum spuneam, tot ce este necesar pentru această luptă. Nu am timp, nu am timp să demontez fixații, nu am timp să vindec resentimente, nu am timp să lărgesc orizontul unor mărginiri.”
          (Transcrierea conferinței de presă susținute de președintele PNL, Crin Antonescu – 31 mai 2014 )

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro