joi, martie 28, 2024

Urmasii lui Ceausescu: Iliescu, Nastase, Ponta (Updated)

Dincolo de divergentele mai mult sau mai putin semnificative, Nicolae Ceausescu (cel nasit de Gheorghe Gheorghiu-Dej), l-a nasit pe Ion Iliescu, pe urma s-a suparat pe el si totul s-a terminat cu o executie (o parodie de proces si lichidarea sumara a cuplului dictatorial). Supravietuitor de profesie, Ion Iliescu l-a nasit politic pe Adrian Nastase, azi incarcerat pentru delicte de drept comun. Adrian Nastase l-a nasit politic pe Victor Ponta, plagiator, mitoman si aventurier politic. Oricine doreste sa inteleaga avatarele politicii romanesti post-decembriste, trebuie sa tina cont de aceasta serie a succesiunilor de nasi si fini politici. Ca in Mario Puzo, ca in lumea tenebroasa si sordida a mafiei. La ora actuala, se retrag din prim plan corifeii fesenisti ai anilor trecuti, reflectoarele apartin odraslelor lor spirituale.

L-am numit pe Adrian Năstase împăratul oualor: avem de-a face cu un caz deplorabil de auto-corupție, de auto-distrugere, de reală, nu simulată, sinucidere politică. Avea de partea sa tot sprijinul neo-nomenclaturii, s-a lăcomit peste măsură, a fost ahtiat de bani, lux, glorie. A fost victimă a ceea ce numim hybris. Dar ceva nu i se poate nega: inteligența. N-aș putea să spun același lucru despre premierul plagiator. Este un personaj incult, grobian, de o superficialitate ce te lasă fără cuvinte. Ascensiunea unui mitoman serial precum Victor Ponta este votul de blam definitiv pentru sistemul de “cadre” creat de Ion Iliescu și Adrian Nastase.

Mai putin locvace decat in anii precedenti, dinozaurul leninist Ion Iliescu vegheaza, sta la panda si va continua sa influenteze spatiul public pana la ultima-i suflare. Trebuie să ținem cont de capacitatea proteică si versatilă a personajului Ion Iliescu, de măștile pe care le arborează. El este expresia fundamentală a unui sistem, deci nu doar un individ cu o biografie concretă. El este ca Jana dintr-un faimos cântec: “Jana nu e moartă, Jana se transformă”. Este numele a tot ce a facut Romania să piardă enorm de mult timp în acest sfert de veac care a trecut de la Revoluția din 1989. Vorbește în clișee sufocante, gândește la fel. Nu a înțeles niciodată pluralismul, este instinctiv un partizan al autoritarismului, raționează în termeni de “care pe care”, forma sa mentală este una bolșevică, deci intolerantă.

La un moment dat, prin 2001, am crezut că Ion Iliescu este capabil de învățare politică. Am încercat să-i înțeleg modul de a gândi, am dialogat cu el (in 2003, deci in momentul cand se apropia de finalul ultimului sau mandat prezidential). Am constatat însa, în toți acești ani, că, în structurile adânci ale mentalului său, ca și în comportamentul său perfid, insidios, cameleonic, Ion Iliescu nu s-a schimbat. Nu e un motiv de a mă auto-lăuda, dar chiar cred că sunt printre aceia care cunosc bine psihologia și biografia lui Ion Iliescu. Ceea ce-l enervează îngrozitor.

Cat despre Victor Ponta, cu a sa voiosie a iresponsabilitatii, ce se poate spune? Un profil al personajului include neaparat asemenea trasaturi precum vidul de valori, absența simțului moral, disponibilitatea pentru orice fărădelege, arivismul atroce, cinismul nețărmurit, minciuna ca mod de viață.

PS O intrebare legata de asaltul continuu in regimul pontocratic la adresa justitiei independente. Cum poate fi acceptat acest atac semnat de dl Alexandru Muraru, demnitar al statului roman, presedinte de institutie guvernamentala, la adresa presedintei ICCJ? Istoric originar din Iasi, dl Muraru este fratele geaman al presedintelui executiv al IICCMER, dl Andrei Muraru. Ambii sunt activi militanti in zona PNL si au fost apropiati de Relu Fenechiu. Este simptomatica si ingrijoratoare aceasta iesire a d-lui Muraru in favoarea unui om condamnat la cinci ani de inchsoare (fara executare).

Ca persoana privata, nu are decat sa fie solidar in mod public cu Becali, Fenechiu, Chiuaru si Nastase. Ca functionar guvernamental nu are acest drept. Daca o face, ar trebui sa-si asume consecintele.

http://www.reportervirtual.ro/2014/02/sefa-iccj-atacata-violent-intr-un-articol-din-adevarul-autorul-e-presedinte-de-institutie-publica.html

Versiune largita si actualizata a articolului aparut in „Evenimentul Zilei”:

http://www.evz.ro/detalii/stiri/ceausescu-nicolae-adrian-nastase-editorial-tismaneanu-1080170.html

De asemenea:

http://www.academiacatavencu.info/interviu/vladimir-tismaneanu-politolog-nicolae-ceausescu-a-fost-un-spirit-rudimentar.html

Update: Pe platforma „Vox Publica”, dl Dorin Tudoran scrie (a cata oara in acesti ultimi ani?) despre cat de nociv sunt eu in spatiul dezbaterilor publice din Romania. Terminologia utilizata, care tine de registrul stigmatizarii (v. comparatia cu ideologul stalinist Andrei Jdanov, un om care s-a facut vinovat de crime politice in masa si de huliganism devastator in planul culturii) nu are nimic de-a face cu o polemica decenta. Eu unul nu pot intra intr-o (pseudo)dezbatere care urmareste executarea mea publica. Este ceea ce H.-R. Patapievici a identificat drept critica de exterminare. A ma compara cu Jdanov mi se pare la fel de repugnant ca si o comparatie cu Goebbels. A imagina, cu semnele citarii, ce-as putea spune (dar n-am spus-o niciodata!) pentru a justifica o asemenea aberatie este ignobil. Iata un pasaj cat se poate de graitor:

“Drumurile discursului public românesc ale acestui început de an sunt înzăpezite de grafomania din ce în ce mai agitată a unui propagandist revitalizat de circumstanțe favorabile acestui tip de “precipitații atmosferice”. Dl Vladimir Tismăneanu ninge peste românii de pretutindeni cu diagnostice “apodictice” și cu analogii mai grele decât calota polară. Un demers urmărind parcă înghețarea arterelor dezbaterii publice și instaurarea unei glaciațiuni care să conserve, pentru eternitate, mustața lui Stalin pe un fals chip al lui Michnik. Cum ar veni, un rânjet cu chip uman. Dacă, în 1946, Andrei Jdanov a îmbogățit “democrația culturală sovietică” cu faimoasa lui doctrină (“Singurul conflict posibil/acceptabil în cultura sovietică este conflictul între bun și cel mai bun”), dl Tismăneanu se zbate să impună în discursul public românesc o doctrină la fel de jdanovistă – “Singura opțiune în discursul public românesc este între ce zic eu azi și ce am zis eu alaltăieri. Ce o să zic eu mâine e Biblia societății civile și voi trebuie să mă urmați, altfel…”

http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/oportunism-gargara-escrocherie-ii-102544.html

http://stirile.rol.ro/print/senatul-evz-andrei-jdanov-pontiful-stalinismului-dezlantuit-189118.html

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. „spiritele marunte dramuiesc minute, cele mari transcend istoria”
    poporul asta n ar fi avut nevoie de spirite mari dupa 90. ci de mult mai putin : de oameni de onoare. trebuia protejat doar cadrul regenerarii, descatusarii energiilor. pentru ca nu politrucii sint creatorii de valori. partidul in tot si n toate. asta i mostenirea primita si care sufoca romania de azi.

  2. Toti suntem urmasii lui Ceausescu, inclusiv D-stra (har Domnului, biologic toti supravietuim mortii Dictatorului, nu invers), dar probabil ca tendentiozitatea pe care o afisati explicit si ostentativ vizeaza planul politic. Daca nu ati fi fost atat de orbit de o subiectivitate egocentrica extrem de gonflata ati fi observant ca sintagma corecta ar fi fost „Urmasii politici (…)” etc. Daca cineva v-ar spune ca sunteti un imparat al invectivei si calomniei ati riposta ca ars, si pe buna dreptate, dar as observa ca nimeni nu poate impiedica pe nimeni de a folosi aceleasi arme de limbaj politic pe care le folositi. Daca ati fi fost mai atent la exprimare, cu siguranta ca aceste randuri, la care solidaritatea de breasla m-a obligat, nu ar fi existat. Cu sinceritate si alese ganduri.

      • 1. De unde stiti ca e „fost coleg”? :)

        2. Problema principala cu urmasii (politici sau nu) ai lui Ceausescu e ca toti au niste concepte foarte vagi ale proprietatii. Iliescu a reimproprietarit la gramada, Nastase s-a improprietarit pe el cat mai mult, Ponta e inca confuz dar nu are conceptul proprietatii garantate.

        3. Cei trei nu sunt urmasii lui Ceausescu, Ceausescu a murit pentru „cauza” desi putea sa faca un compromis si sa se ascunda/sa fuga etc- adica a fost un spirit rudimentar dar a avut onoare si responsabilitate. Iliescu- chiar Dvs. spuneti ca e un supravietuitor, Nastase s-a dus la puscarie dar nu pentru o cauza ci pentru buzunarul pe care si l-a umplut cu nerespectarea legii, Ponta- nici nu merita sa intre in discutie. De fapt cred ca il introduceti gresit in discutie pe Ponta.

        4. Colegul are partial dreptate legat de limbajul folosit. Ar trebui sa fie mai clar, pentru ca e o arma cu doua taisuri. Si nu Dvs. va convin apele tulburi in subiectul asta :)

  3. Nastase e singurul pe care-l inteleg. A fost victimă a ceea ce numim hybris, ziceti dumneavoastra. Dar sa nu uitam ca l-a ajutat enorm sistemul, intregul sistem social. Care a imbratisat mitul smecherului si al pitipoancei, manelele si goana dupa imbogatire, fuga de responsabilitate civica si altele.

    Il inteleg pe Nastase pentru ca a umblat dupa avere. Avea o ratiune. Parsiva, de hotoman. Dar avea o ratiune. Si mintea decent. Spre deosebire de Iliescu, care mintea fara imaginatie, minciuni ideologice si uneori brutale. Cit despre Ponta, ce sa mai spun? Deja e caz patologic. Societatea noastra e bolnava in masa, pentru ca acceptam asemenea minciuni infantile. Cei mai sinceri uslamisti ne reproseaza ca din cauza noastra, a opozitiei, au propulsat in prim plan asemenea personaje.

    Ce sa facem? Deci daca taceam, daca am fi criticat mai putin, poate indivizi ca Ponta nu s-ar fi catarat atit de sus. Ce sa raspunzi unor asemenea reprosuri? Parca iti doresti o pedeapsa in masa, a intregii societati. Dar nu sintem oare cu totii destul de saraci si umiliti si pedepsiti?

    Cum sa ascundem adevarul sub pres? Ni se reproseaza tradarea. Acuzatiile publice grave, sint asimilate tradarii. Asta e uslamismul. Cind aud adevarul, oamenii astia arboreaza steagul tarii pe case. Cei 7,4 milioane de uslamisti ar face orice. Doar ca sa nu mai auda adevarul. Sau fie. Ar putea tolera si adevarul. Dar sa fie unul dulce. Sau macar o minciuna dulce. Uslamistii nu suporta decit stirile bune.

    Vreti sa cistigam electoratul? Atunci trebuie sa-i aducem electoratului vesti bune. Si circ. Spectacole simple, pe intelesul publicului. Fara tragedii, ca poporul nu suporta. Distractie maxima, asa creste ratingul. Minciuni frumoase. Sa mai amintesc de piine? Pentru piinea noastra cea de toate zilele, poporul e gata sa munceasca. Insa responsabilitate, asta nu se poate. Poporul nu agreeaza nici o responsabilitate. De vina e puterea sau opozitia. Politicienii sau cei bogati. Strainii sau soarta. Dar el, poporul suveran, nu are nici o vina. Lui, poporului, i se cuvine totul. Pe gratis, daca s-ar putea. Uslamismul se vrea doar spectator. Si dreptul de a huidui. Eventual si scarpinatul in nas. Poate, la o bere, merge si o stire despre americani si rusi. Sau vreo curiozitate exotica. Si-atit. Oare cere prea mult poporul asta?

    • Intrebarea este care popor? Dacă vezi răspunsurile celor intervievati pe strada ( de multe ori răspunsurile unor deputați si senatori) realizezi ca imensa majoritate a ” poporului” o constituie cei care , așa cum spunea un banc din vechime, se aseamana cu câinii pentru ca au ochii inteligenti dar nu pot sa se exprime.

      Este rezultatul politicii de spălare a creierului practicata cu succes de comuniști timp de aproape 50 de ani. Din păcate cei cât de cât inteligenti si care au intrat in politica, gen Nastase, au realizat ca menținerea acestei situații ii avantajeaza si au făcut tot posibilul sa o perpetueze (vezi interminabilul proces de modernizare a invatamantului). Exista voci singulare si mai mult sau mai puțin timide ce încearcă sa pună in fata poporului o oglinda care sa ii spună ca nu este cel mai inteligent, muncitor, cinstit samd. popor ( Patapievici , Liiceanu, Plesu si chiar mai nou, un Radu Banciu – dacă lăsăm deoparte limbajul deseori vulgar, dar care exprima niște adevaruri incomode) care sunt acoperite de corul emisiunilor TV de tip tabloid, al ziarelor tabloide sau a nesfarstelor seriale străine sau autohtone.

      Dacă avem in vedere cele de mai sus, nu ne mai mira rezultatele alegerilor.

  4. Se fac analize, se trag concluzii, se fac previziuni. Situatia este rea, poate fi mai rea. Evaluat in timp s-au pierdut bani, oameni si o tara se clatina din cauza unor iresponsabili. Daca lupta politica ar fi corecta nu as comenta. Lupta politica a devenit inegala. Cel care este la putere nu mai respecta nimic. Situatia poate scapa de sub control si un dezamagit va incerca sa faca dreptatea lui. Poporul este suma reactiilor probabile intr-o anumita situatie care se manifesta diferit mai jos de paralela 45 si iar diferit mai sus de paralela 45. Cind si sus si jos este razmerita atunci asteapta ca si la tine va fi. Daca un dezamagit nu va incerca ceva altfel….

  5. metafora cu ponta – urmasul lui ceausescu este wishfull-thinking. Sigur, lui Ponta i se pot imputa multe din pacatele pe care le amintiti, dar – alternativa fiind Basescu – optiunea devine foarte dificila. Intre voiosia infantila a lui VP si abjectia in care se complace auto-admirativ TB, ce poti sa alegi? Nu detaliez aici, pentru ca nici Dumneavoastra nu ati facut-o in acest articol. Cu stima.

  6. Imi cer scuze domnule Vladimir Tismaneanu, dar cred ca l-ati omis pe cel mai „urmas” dintre urmasii lui Ceausecu: cu voia Dvs., ultimul pe lista, Traian Basescu! Sau poate domnul Traian Basescu este un „produs” al renumitei United States Naval Academy din Anapolis, Maryland si noi, aborigenii din Romania Land Of Choice, nu am aflat inca?! Sau dupa ’90, domnul Traian Basescu a facut un MA in Political Science la University of Maryland si s-a „reinventat”?!
    Cei care v-au citit si v-a citesc stiu ca aveti o mare dezinvoltură și o remarcabilă lipsă de inhibiție.in abordarea unor subiecte „contondente”! Spre deosebire de auditorii si cititorii Dvs. americani, „publicul romanesc” a „trait” comunismul si asteapta de la un „connoisseaur” o necesara rigurozitate si echidistanta atunci cand vorbeste despre Ceausecu si „epigonii” sai!
    Va doresc numai bine si s-auzim numai de bine!

    • Va multumesc pentru comentariu si speculatiile din text. Sunt chiar amuzante :) Doar ca aici am vorbin despre continuitatea comunism-fesenism, nu despre ruptura cu aceste doua ipostaze ale mostenirii lui NC. Ca presedinte, Traian Basescu a sustinut de-comunizarea (inclusiv Legea Lustratiei, respinsa de Parlament) si statul de drept. Ion Iliescu, Adrian Nastase nu. Am discutat pe larg aceste subiecte in dialogurile cu analistul politic Cristian Patrasconiu aparute anul trecut la Humanitas cu titlul „Cartea presedintilor”:

      http://www.humanitas.ro/humanitas/cartea-pre%C5%9Fedin%C5%A3ilor

      • Ma bucur ca v-ati amuzat! Dar nu va faceti ca nu intelegeti si nu incercati sa ma expediati „la arhiva”! Inteleg ca Dvs. l-ati scos pe Traian Basescu din catrgoria urmasilor lui Ceausescu!
        Si dupa operatiunea de „spalat-uscat-proaspat schimbat” l-ati plasat pe un soclu conferindu-i si titlul de „MARXIST-ANTICOMUNIST HONÓRIS CÁUSA”! OK! NO COMMENT! Nu intentionez sa polemizez cu Dvs. pe aceasta chestiune! Ar fi extrem de dificil si ar trebui sa stau mult timp „la arhiva”! Incontestabil sunteti o autoritate si detineti copyright-ul „pioneratului” la aceasta categorie!

        • Domnule tatamare,il acuzati pe domnul Traian Basescu fara sa puteti aduce vreun argument,dumneavoastra aveti ceva personal in mod evident ,impotriva actualului presedinte .

          • Va inselati domnule BULINELI ! Pe acest site nu se fac atacuri la persoana! Se exprima pareri despre „temele” puse in discutie, care pot fi, de la caz la caz, convergente si/sau divergente!
            Pentru ca sunt mai „batran” decat Dvs. si chiar mai „mare” cu vreo trei ani decat domnul Tismaneanu, trebuie sa intelegeti ca eu nu vorbesc „din auzite” despre comunism, Ceausescu si „urmasii” sai! Intamplator si profesia ma ajuta! Eu nu-l acuz de nimic pe domnul Tismaneanu pentru ca „pe acest site nu se fac atacuri la persoana”! Nu sunt de aceiasi pare cu domnul Tismaneanu si „argumentele” mele sunt acolo in textul postat! Sunt sigur ca domnul Tismaneanu a inteles! Nu cred si nu ma astept sa fie de acord cu mine! Si tocmai pentru a nu produce confuzia si interventia unor necunoscatori, am declarat clar ca: „NO COMMENT!” si ca „nu intentionez sa polemizez cu domnul Tismaneanu. pe aceasta chestiune!” Am luat aceasta decizie si pentru ca il consider pe domnul Vladimir Tismaneanu o autoritate la categoria „comunism&post-comunism in Romania”(si nunumai! Va este mai clar acum, domnule Bulineli?!

  7. Pentru a prolifera responsabilitatea trebuie asigurat implicarea tuturor la decizie. Reducerea mandatelor la 2 ani, supunerea bugetelor refrendumului comunitatilor carora le sunt destinate si alegerea judecatorilor de prima instanta de catre electorat ar putea rezolva problemele politichiei romanesti: furtul bugetului si impunitatea politicianului mioritic.

  8. L-am numit pe Adrian Năstase împăratul oualor: avem de-a face cu un caz deplorabil de auto-corupție, de auto-distrugere, de reală, nu simulată, sinucidere politică. Avea de partea sa tot sprijinul neo-nomenclaturii, s-a lăcomit peste măsură, a fost ahtiat de bani, lux, glorie. A fost victimă a ceea ce numim hybris. Dar ceva nu i se poate nega: inteligența.

    Cred că există o contradicție între termeni și situații… nu pricep cum poate fi un individ inteligent și in același timp poate avea evoluția lui Adrian Năstase? Aș înlocui „inteligența” cu „șmecheria”. Cred că i se potrivește mai bine. Și aș mai adauga și o doză imensă de narcisism, probată cu brio în momentul în care a ratat ținta de la o distanța atât de mică. Părerea mea!

    • Voi reflecta, nu ma grabesc cu o evaluare mai adanca. Dar, atat cat il cunosc (si il cunosc relativ bine, de prin anii 70), Adrian Nastase nu intra in categoria smecherilor, snapanilor si trepadusilor. N-as uita ca, intre 2001 si 2004, a luptat sa faca din PSD ceva diferit de partidul sclerozat, imbatranit in rele, al lui Iliescu, in directia unei social-democratii ceva mai occidentalizate, mai putin bolsevizate. Propunea, daca vreti, o coruptie „cu manusi”. Avea si initiative care merita amintite. El a garantat fondurile ptr infiintarea INMER. Problema este ca omul nu-si poate controla pantagruelicul apetit de glorie, de titluri si de avere. Este si hiper-sensibil (pentru un om politic), reactioneaza ulcerat la orice critica. De asemenea, vulnerabil la servilism, flagornerii, glorificari cuasi-cultice organizate institutional.

      • Multumesc pentru detalii, d-l profesor. Păcat că politicianul Adrian Năstase nu și-a putut conserva și cultiva calitățile din tinerețe, adică din perioada anilor ’70. Probabil perspectiva dvs. este alta, cunoscand pe stimabilul politician de 40 de ani. Cunoașteți mai multe detalii. Eu vorbesc prin prisma experienței personale, a emigrației, a modului in care oameni onești au fost marginalizați si jucați de astfel de indivizi precum Năstase and company. Nu este singurul, numărul lor este imens. Sub pavăza unui limbaj pretins ales se ascunde lipsa educației de bază si oricarei fărâme de empatie umană. Ultima propoziție De asemenea, vulnerabil la servilism, flagornerii, glorificari cuasi-cultice organizate institutional. le consider argumente care confirmă lipsa de inteligență. Cu bine.

      • Dpdv moral, modernizarea PSD-ului sub conducerea lui Adrian Năstase nu cred că a fost vreun progres. Sigur că e greu de suportat bolșevismul de dragul bolșevismului (gen obstinația cu care Văcăroiu insista să plătim taxă pentru fiecare ieșire din țară, ceea ce Adrian Năstase nu cred că ar fi făcut vreodată) însă modernizarea PSD-ului din vremea aceea nu era decât o tentativă de a re-crea Partidul / Stat, își instala garda proprie la vârf, asta era explicația modernizării.

        Spre deosebire de bolșevicii autentici, Adrian Năstase e dintr-o altă generație, interesată să aibă bani și să se bucure de ei. Dar e mult inferior dpdv moral, chiar dacă obsesia lui pentru a obține personal bani a ajutat România să-și continue drumul spre UE.

        • De acord cu prima parte. Bolsevicii erau, cred, amorali. Scopul lor era puterea utlizata pentru materalizarea, cu rice pret,a utopiei. Scoul lui Nastase, urmarit cu orice pret, a fost maximiazarea puterii personale pentru sporirea prorpiilei averi. Deci, as zice ca si Iliescu (ca mental bolsevic) si Nastase (ca mental profitocratic) sunt amorali.

      • Domnule Profesor,
        Eu inteleg putin diferit esecul lui Adrian Nastase, dar inainte de a va expune opinia mea as dori sa clarificam putin chestiunea cu inteligenta. Nu trebuie confundata inteligenta, care este un har dobandit la nastere care se cultiva sau nu prin educatie, cu intelepciunea care reprezinta desavarsirea umana in urma unei cultivari corecte a inteligentei.
        Acum, in cazul Nastase avem pe de-o parte o inteligenta nativa, asa cum spuneti si nu am nici un motiv sa neg acest lucru, iar pe de alta parte un viciu complex, un amestec de hedonism si dorinta de preamarire. Este evident ca viciul i-a corupt inteligenta si i-a tiranizat sufletul dictandu-i faptele intru satisfacerea dorintelor izvorate din acesta. La actul de ratare intelectuala a lui Nastase au mai contribuit si educatia dar si mediul in care a trait. Cred ca pana aici suntem in acelasi registru de interpretare. Unde ma despart de opinia dvs. este acolo unde ii recunoasteti si meritele (precum fondurile pentru INMER sau pozitia pro-europeana). Nu contest aceste merite desi nu cunosc ratiunea si intentiile din spatele lor, dar consider o eroare a singulariza sau separa aceste merite de restul efectelor unor fapte si actiuni politice hotarate si conduse cu mana de fier de Nastase. Datoram nenorocirea de astazi in principal baronilor judeteni/regionali conceputi, mositi si nasiti de Nastase intru chipul si asemanarea sa, dar si a actiunilor a la Nastase de strivire a presei libere si mituire/cumparare/inrobire a celei cu capul plecat. Rezultanta tuturor actiunilor si ideilor politice conduse, repet, de Adrian Nastase este dezastrul politic de azi. Ponderea meritelor de care vorbiti devine infinitezimala in raport cu situatia politica generala in care ne aflam. Cam atat pe acest subiect.
        Va urez toate cele bune.
        P.S. Apelativul „Baroane”, umoristic vorbind, pe care Mircea Cartarescu l-a folosit in celebra scrisoare deschisa catre El Insusi, a fost genial.

  9. Îmi place fotografia : un Năstase apretat și „contemplativ”, în semiprofil, apoi Geoană, vag șifonat, surprins „într-o ureche”, Iliescu – flasc, prăbușit pe-o rînă, vizibil amuțit de demonul nostalgiilor politice. Lîngă Iliescu, alcătuită parcă din lumini artificiale, cumințenie secetoasă și umbre lacome, șade l’éternelle madame Andronescu, în timp ce Ponta, cu aerul lui de preșcolar perfid, rupe infantil sintonia unu cvartet mistic…

  10. Ma surprind cateva din afirmatiile categorice pe care le faceti in acest text,dle V.Tismaneanu:
    -daca sunt convinsa ca biografia dlui I.Iliescu nu are secrete pentru dvs,ma indoiesc ca ii „cunoasteti bine psihologia”!Spun asta,nu ca sa plasez o generalitate de tipul „nimeni nu poate patrunde perfect mintea altuia” (ceea ce nu-i chiar incorect..!?),ci drept consecinta a ceea ce am citit in articolele dvs care faceau referinta si la el…Poate ma insel,dar atunci cand cineva are sansa sa cunoasca bine(!) cum functioneaza un personaj de anvergura si importanta lui I.Iliescu,acel cineva nu se poate limita la o,semper aeternus,critica a ctiunilor trecute,ci are datoria sa avertizeze,sa prevada din cele viitoare,pe care are privilegiul sa le anticipeze!Altfel,ce interes rezida in a se ocupa de profilul psihologic al altora?
    -ca si alti cativa comentatori,am o problema cu „inteligenta” pe care i-o atribuiti lui A.Nastase!
    Mi se pare periculos,ca sa nu spun inadmisibil,sa faceti asemenea afirmatie,dvs,care aveti o reala influenta asupra modului de analiza,de gandire chiar,al unora dintre cei care va citesc!
    Stiti ca inteligenta nu are nimic de-a face cu cultura,cu „profunzimea” sau cu bunele intentii (avortate!) pe care i le atribuiti delingventului Nastase,dar afirmati ca „totusi,ceva nu i se poate nega:inteligenta!”E un non-sens!Daca era inteligent,dispunea de acel „savoir-faire” adaptat perfect situatiei,si azi era ori prim ministru,ori pe plaja la Hawaï,nu acolo unde e!
    Un om inteligent nu este victima nimanui,si in special,nu este propria sa victima!

    • Cred ca aveti dreptate, poate cuvantul „inteligenta” este nepotrivit in acest caz. Inteligenta presupune masura, rationalitate, cumpanire, buna socotinta. Niciuna din aceste calitati nu s-a regasit in comportamentul omului politic Adrian Nastase. Nu mai vorbesc de absenta a ceea ce se cheama inteligenta morala.

  11. Stimate D-le Tismaneanu

    Am auzit de-a lungul anilor mai multe opinii privitor la inteligenta „diabolica” a lui Adrian Nastase. In acest articol confirmati aceste opinii.
    Va rog sa-mi dati voie sa va prezint 3 argumente care contrazic aceasta inteligenta diabolica:
    1.cineva care se inconjoara si face afaceri cu persoane de tipul Irina Jianu , Sergiu Sechelariu sau Gabriel Bivolaru , greu poate fi considerata f. inteligenta
    2.cineva care isi introduce in propria casa , prin intermediul mass media , intreaga Romanie (va rog sa fiti de acord ca in casa unei persoane inteligente nu intra decit persoanele cele mai apropiate) si le prezinta toate avutiile de lux si stil pe care le poseda , este de-a dreptul prost.
    3.cineva care santajeaza un diplomat roman ca il deconspira ca agent acoperit este si prost si tradator.

  12. Domnule profesor,
    In prezent lucrati la vreo carte de interviuri adancite cu actualul presedinte ? Cred ca ar trezi un mare interes intrucat parerile despre domnia sa sunt tot foarte diverse ca si cele despre Iliescu sau Nastase. Daca aveti asa ceva in plan cred ca ar trebui sa va grabiti pentru ca incepand de anul viitor o buna parte din cei 500 si inca multi altii se vor „instraina ” de subiectul in discutie. Este chiar o regula asta in Romania si nu de azi de ieri. Despre care din conducatorii Romaniei din ultimii 80-90 de ani se vorbeste in prezent de bine ? De la Ferdinand si Ionel Bratianu au cam disparut aprecierile majoritar favorabile.

  13. Iliescu, finul intinatorului Nobilelor Idealuri ale Clasei Muncitoare, a fost destul de eretic, de trotkist fatza de nash.
    Nastase, finul Zambetului a fost deviationist si malpraxist fatza de nash.
    Ponta, finul Imparatului oualor de sturion a fost si el deviationist si complice cu ICCJ, desi mimeaza dispretul fatza de justitie, nu are nici o forma de sentiment sau resentiment fatza de justitie, are o parere personala, dar nu e de acord cu ea.

    Ponta fara justitie (care la braconat pe Nastase ca animal politic) nu ajungea premier niciodata, cum nici Unirea Urziceni nu lua campionatul daca nu erau arestati vreo 5 arbitrii..
    Ponta iubeste justitia … daca ii este profitabila.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro