Home » Analize »Interviu »Politica & Doctrine » Citesti:

Votul de aici și acum între ideologii și responsabilizare instituțională

Dumitru Sandu decembrie 8, 2016 Analize, Interviu, Politica & Doctrine
17 comentarii 1,784 Vizualizari

A avut acest an de guvernare tehnocrată vreo influență asupra modului în care se raportează românii la politică?

Guvernarea neasumată politic (”tehnocrată”) , din 2016 , va  avea, în asociere cu factori pe care îi voi menționa, efecte asupra culturii și așteptărilor politice ale populației. Scurta experiență acumulată în spațiul public în această perioadă va furniza noi puncte de reper.   Noile guvernări rezultate din alegeri, în anii următori, vor fi, foarte probabil, confruntate în mai mare măsură cu așteptări sporite de responsabilizare instituțională și de respectare a criteriilor de moralitate și justiție nu numai în politică ci și în administrația publică. Pe parcursul discuției voi argumenta , în principal, prin raportare la  domeniile pe care le cunosc prin experiență directă.

Jocul politic pre-electoral face ca atacurile  partidelor și ale televiziunilor mai mult sau mai puțin politizate, la adresa ”tehnocraților” , să fie puternice. Dincolo , însă , de acest fenomen, sunt marcatori care indică și o percepție pozitivă a guvernării Cioloș (încrederea în guvern, în primul ministru în funcție etc.). Mai importante decât ceea ce spun cifrele de sondaj  (uneori neconvingătoare prin detaliile de eșantionare pe care le dau sau pe care evită să le dea) sunt reacțiile  spontane ale populației de dezaprobare a tentativelor Parlamentului de a proteja parlamentari acuzați pentru culpe care nu au de a face cu politica (este cazul fostului ministru Gabriel Oprea) sau de autoatribuire a unor avantaje materiale. Astfel de reacții ale tineretului din marile orașe, în special, indică o consolidare a culturii politice bazată pe responsabilizare moral-instituțională.  O astfel de responsabilizare nu este nimic altceva decât o consolidare a  culturii prin care populația cere să fie luată în seamă de  către decidenții din spațiul public și, simultan, solicită ca aceiași decidenți să dea seamă de ceea ce fac.

Din moștenirea de durată a guvernării tehnocrate va face  parte , probabil, și pachetul de norme și schimbări instituționale susținute de Ministerul Educației pentru  descurajarea și penalizarea plagiatului. Revenirea la normalitatea deontologică în domeniu prin penalizarea plagiatului la demnitari (Victor Ponta, Gabriel Oprea, Petre Tobă etc.) și prin revocarea/reinstituirea unor structuri super-politizate care au dat verdicte incorecte (Consiliul Național de Etică) se înscrie în linia schimbărilor de responsabilizare instituțională. Indiferent de culoare politică a viitorului guvern, eventualele tentative de restaurare a politicilor pro-plagiat, specifice perioadei 2012-2014, vor avea dificultăți de implementare. (Un prim test al calității schimbărilor aduse de către noul guvern de după alegerile din 11 decembrie 2016 va fi dat prin deciziile de la Ministerul Educației de a continua sau întrerupe linia reformelor începute aici în ultimul an.)

Fenomenele anterior menționate nu decurg, desigur, strict din Guvernarea  Cioloș. Ele vin pe o linie de continuitate cu schimbări cultural-instituționale manifeste încă din anii anteriori, de la alegerile din 2014, în mod particular. Un rol foarte  important în structurarea curentului de responsabilizare instituțională (institutional accountability) îl are și îl va avea expansiunea legăturilor transnaționale ale populației, a celor prin migrație, în mod particular. Schimbările de cultură politică aferente contactelor transnaționale multiple ale populației au avut un rol important în schimbările culturale menționate.

Care credeți că este marea miză a acestor alegeri în ceea ce privește modul în care se raportează românii la politică și încrederea lor în politicieni?

Spațiul tematic în cadrul căruia vor fi structurate voturile de la parlamentarele din 2016 din Romania va fi definit prin intersecția a doua atribute fundamentale: ”încredere- neîncredere în partidele politice consacrate” și interes major pentru ”modernizarea  instituțiilor publice -  simpla speranță de supraviețuire personală sub aspectul nivelului de trai –  grupul clientelar de apartenență”. Ceea ce am desemnat anterior prin responsabilizare instituțională face parte din interesul pentru modernizarea instituțiilor.

Nu este clar, în momentul actual, cum se va raporta populația, la alegerile din decembrie 2016, la politicienii-candidați cu probleme penale. Din păcate , datele publice de sondaj pe temă , sunt foarte sărace. În virtutea schimbărilor culturale la care ne-am referit deja ar fi de așteptat o creștere a intoleranței la corupție și imoralitate.  Nivelul încă ridicat de încredere în Direcția Națională Anticorupție (DNA), înregistrat în unele sondaje, susține acest punct de vedere. Este posibil, însă, ca pentru anumite segmente de populație  să fie  mai puternic efectul unor campanii de decredibilizare a justiției, susținute de cercuri politice direct afectate de lupta anticorupție sau în legătură cu  problemele reale pe care șefa DNA le are pe tema plagiatului. Va fi , probabil, un decalaj consistent între modul de vot anticorupție și de responsabilizare politică la tineretul din orașele mari și din familiile care au migranți in străinătate, pe de o parte,  și modul de vot la persoanele care pot fi mai ușor afectate de campaniile de decredibilizare a justiției, pe de altă parte.

Alegerile  din 11 decembrie vor funcționa și ca test major pentru acceptarea socială a ideologiilor lansate în campania electorală. Vom vedea în ce măsură segmente semnificative de populație acceptă explicații  sau ținte de acțiune de genul  ”sorosistii sunt de vina pentru problemele actuale ale României”, ”tehnocrații sunt sorosisti, deci….” , ”sistemul trebuie învins….”, ”Dacian Cioloș……”, ”Romania…….”. Votul dat de populație va indica gradul de încredere pe care populația îl are în susținătorii respectivelor ideologii sau formulări-slogan.

Care credeți că vor fi primele cinci partide clasate în urma alegerilor și care vor fi în mare, categoriile de votanți? Ce rol va juca de data aceasta diaspora – credeți că se va îmbunătăți reprezentarea lor?

Cu date de sondaj și pornind de la analize electorale calitative, se conturează un tablou în care pe primele locuri se vor situa partidele consacrate prin tradiție, cu puternice structuri de organizare în teritoriu – PSD și PNL. Uniunea Salvați România (USR) ar putea fi a treia forță, pe fondul amplelor nemulțumiri legate de corupția dovedită din partidele tradiționale în special în legătură cu modul de finanțare a campaniilor electorale, retrocedarea pădurilor,  conflictul de interese și, în genere, corupția din administrația publică. USR este asociată în special cu forțele emergente ale societății civile în proces  de auto-organizare pentru schimbare instituțională.  În rest, sunt partide cu suport electoral apropiat de 5% dar interval mare de variație în jurul acestui  procent   (PMP, UDMR, ALDE, PRU)  sau ponderi foarte mici  (PRM, ANR etc.). Cu excepția PMP care are un lider vocal, cu valențe carismatice uneori , toate celelalte partide nu pot miza, realist, pe forța unor lideri de a aduce voturi dincolo de  atractivitatea partidului ca atare.

Categoriile de votanți sunt date de polaritățile  majore din spațiul electoral, menționate deja: încredere-neîncredere în partidele tradiționale și centrate pe responsabilizare instituțională versus supraviețuire economică la nivelul motivației de vot. Blocurile de votanți vor fi  structurate, foarte probabil, la  alegerile parlamentare din 11 decembrie mai aproape de configurația de la prezidențialele din 2014 decât de localele din 2016. În consecință, blocul majoritar pentru votul de responsabilizare instituțională va fi format mai ales din tineri din orașele mari și din persoanele cu puternice legături transnaționale fie prin migrație sau diasporă, fie profesional sau ca mod de viață.

La o pondere foarte mare a indecișilor și la cvasi-absența liderilor politici de anvergură, inerțiile date de voturile din valurile electorale anterioare și ideologiile pe care le adoptă vor avea un rol important în înclinarea balanțelor de vot.

Cum se poate reduce acest clivaj între mediul urban aflat în plină expansiune și mediul rural în care există oameni aflați la limita subzistenței? Vedeți vreo formulă de guvernare capabilă sau doritoare să pună în practică politici în acest sens?

Nu atât formula cât programul de guvernare și capacitatea politică de a-l implementa contează în mai mare măsură, pe această temă. Insensibilitatea guvernelor la problematica decalajului de durată dintre nivelul de viață din urban și cel din rural este de lungă tradiție în Romania. În ultimii 26 de ani , spre exemplu, mortalitatea infantilă din mediul rural a rămas , constant mai mare decât cea din urban, cu aproximativ 4-6 promile. Indiferent de culoarea politică a guvernării. Soluția de fond este una în care se trece la o organizare instituțională în care orașele mari devin realmente poli de dezvoltare pentru zonele înconjurătoare. Centralismul excesiv, rămas din vremea comunistă, combinat cu actualitatea unui stat slab contribuie la perpetuarea fenomenului menționat. Mult amânata descentralizare administrativ-teritorială , cu pandantul ei de regionalizare pe o formulă apropiată cu actuala configurație a regiunilor de dezvoltare, este esențială. Să speram că politicianismul care a lucrat din plin în blocarea unui proiect bun de regionalizare-descentralizare nu va fi replicat și în 2017. În aceeași serie de  politici se încadrează și propunerile referitoare la reducerea defragmentării teritoriale la nivelul comunelor din rural. Propunerile din spațiul public, mai vechi sau mai noi, de dezvoltare teritorială, prin defragmentarea comunelor și creșterea rolului orașelor mari în cooperarea teritorială se înscriu în linia acestor deziderate majore pentru modernizarea României. Proiectul nu este suficient , însă. Este nevoie de voință politică susținută la nivel de Parlament.

Care este în opinia dvs., cea mai mare problemă cu care se confruntă societatea românească  - care îi reduce atât șansa de creșterea economică sustenabilă, cât și puterea de a genera speranță de ‘mai bine’ pentru cetățeni?

Actuala organizare instituțională a țării, orizontal și vertical, spațial și sectorial, este bazată pe o foarte slabă responsabilizare instituțională. Instituțiile nici nu ”iau în seamă” populația, de facto, nici nu ”dau seamă” cum trebuie , în spațiul public, pentru modul  ineficient sau clientelar în care lucrează. Fațetele  specifice ale acestei probleme sunt într-o serie care include: mecanisme ne-meritocratice de selecție  profesională sau publică, cultivarea lipsei de transparență instituțională ca mecanism de protejare a privilegiilor, politizarea excesivă a multor instituții, organizare administrativ-teritorială care menține diferite forme de parohialism, izolare și descurajare a cooperării etc. Un plan de țară , necesar, de altfel, poate fi viabil numai dacă pornește de la un diagnostic în care termenii menționați sunt implicați și dacă este susținut printr-un proces de câștigare a suportului public.

__________________________________


Nota: Textul prezintă forma integrală a interviului dat unei agenții de știri. Extrase din interviu sunt in curs de publicare in SeeNews.

____________________________________________

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. Greuceanu spune:

    Nu exista guvernare tehnocrata asa cum nu exista nici sofer tehnocrat.
    Destinatia , traseul si viteza si opririle le stabilesc pasagerii proprietari ai masinii si ai benzinei, nu soferul care trage de volan.Pasagerii proprietari trimit pe unul dintre ei la sofer sa-i dea foaia de parcurs. Trimisul se numeste politician. Nu conduce soferul. Soferul manevreaza volanul si pedalele, atat. E un tehnician , nu un conducator. Confundati tara cu trotineta.

    • basilicus spune:

      Normal, e exact in linia confuziei tara-nava si presedinte-capitan.

    • Dumitru Sandu Dumitru Sandu spune:

      Prima fraza din interviu lucreaza cu sintagma de ”guvernare neasumata politic” si trece in ghilimele ”tehnocrata”. Sensurile cu care circula acum in spatiul medic romanesc termenul de tehnocrat sunt, in buna masura, o contructie mediatica de analizat. Ceea ce spuneti este corect si in alt sens: guvernul Ciolos nu ar fi fost posibil fara votul , toleranta si interesele PSD+PNL. Ca acest lucru se uita sau este trecut sub tacere este altceva.

  2. Coruptia telectuala spune:

    Cea mai proasta idee, sa raspunda institutia in loc sa raspunda individul care face ceva in numele institutiei.
    Cea mai proasta idee, sa raspunda justiia in loc sa raspunda judecatorul, sa raspunda politia in locul politaiului.
    Sa raspunda institutia, care e a noastra , deci sa platim noi in locul individului corupt sau incompetent.
    “Institutiile” nu iau in seama populatia ?! GRESIT, domnule. Un individ sau altul care este sef sau functionar la acea institutie nu ia in seama populatia. Raspunderea o poarta individul , nu institutia. Institutia este o forma de organizare, nu are suflet sau minte sau vointa ca sa “ia in seama” ceva sau pe cineva. In loc sa pedepsiti vinovatii, care intotdeauna sint persoane, oameni concreti, reali, dati vina pe …. institutii.

    • Dumitru Sandu Dumitru Sandu spune:

      Sigur ca responsabilitatea este si individuala . Institutiile sunt, insa , si ele foarte importante: definesc rolurile indivizilor, mecanisme de stimulare si control in exercitarea rolurilor etc. In plus, in ecuatia performantei intra si cultura institutionala. Toate acestea nu anuleaza valoare conceptului de ”responsabilizare institutionala” in sensul mentionat in interviu. Greu de sustinut ideea ca poti construi o societate moderna numai cu mentalitati, fara institutii.

  3. Dedalus spune:

    Institutia ca atare trebuie sa fie responsabila, cu alte cuvinte “sa dea socoteala” unei alte institutii in ce priveste actele sale.

    Vorbesc depre institutie in sensul sau juridic – astfel “institutia controlului social comunitar”.

    In vorbirea curenta insa, “institutie” are insa un sens diferit – fiind de fapt sinonim cu orgazatie cu personalitate juridica, subiect de drept (sa spunem).

    ===

    Astfel, cand spun ca “scoala ar trebui sa raspunda in fata cuiva” – inteleg prin asta ca trebuie sa existe mecanisme de control social prin care scoala – in sens general- raspunde pentru ceea ce face.

    Acest “accountability” este usor de confundat cu raspunderea personala – aceea fiind de fapt cu totul altceva.

    a) Astfel, conducatorul unei organizatii a statului (evit in mod special cuvantul “institutie”) raspunde evident personal pentru faptele sale (raspundere administrativa, civila si penala in limitele legii, evident).

    b) Dar, aceeasi organizatie “raspunde” in fata cuiva – spre exemplu Guvernul raspunde in fata Parlamentului.

    (Si) de aceasta problema m-am ciocnit in mod repetat incercand sa fac oamenii sa inteleaga ce inseamna raspunderea scolii, si, mai ales, incercand de fapt sa arat ca scoala romaneasca nu raspunde in fata nimanui si ca de fapt asta este la originea dezastrului din educatie.

    ====

    O alta problema uriasa, vizibila si in articolul de fata, este credinta neabatuta ca dezvoltarea Romaniei rezida in rezolvarea punct cu punct a tuturor problemelor intampinate, prin masuri pur administrative.

    Aceasta mostenire de la trecutul comunist – anume credinta oarba ca administratia singura rezolva totul si ca daca ai conducatori buni, acestia vor asigura dezvoltarea- este o alta piedica majora a dezvoltarii.

    ====

    In multe situatii am vazut cum oamenii doresc sa auda doar lucruri inofensive si refuza pur si simplu sa inteleafa ceea ce nu au mai auzit anterior.

    Reforma educatiei este una din aceste situatii – toti devin surzi la orice incercare a de propune ceva de substanta.

    In cazul educatiei, marea problema este ca nimeni nu depune un efort minim sa vada cum anume se deruleaza lucrurile in alte state sau daca o face “concluzioneaza” infantil ca “la noi nu e ca la ei”.

    De-responsabilizarea institutionala merge mana in mana cu eterna plangere – am vazut si aici pe Contributors cum 90% din autori si din postaci se plang, se vaita, le curg lacrimile siroaie. totul e supernasol, totul pute, totul e rau, asa nu se mai poate. Si da-i si plange-te.

    Dar solutiile? Ei bine, de solutii trebuie sa se ocupe tot timpul “altcineva”. De preferinta Guvernul. Care trebuie – nu-i asa? – sa aiba geniul de a revizui fara sa schimbe nimic si de a lua masuri prin care toata lumea sa castige fara sa faca nimic si nimeni sa nu sufere.

    ====

    Eu nu vad nici un fel de ideologie in actualele alegeri. De aici si impotena generala ce propbabil se va manifesta si in urmatorii 4 ani, indiferent cine castiga alegerile. Suntem educati sa fim impotenti si plangaciosi.

    Cu suave exceptii, nici un partid nu propune nimic bazat pe vreo ideologie, nu stiu de unde a scos autorul referirea la ideologii. Doar daca nu cumva consideram populismul ca fiind ideologie.

    Cu toate acestea insa, votul fiecaruia este necesar si conteaza. Putem sa o asteptam la nesfarsit pe zana cea buna – citeste partidul- care sa “ne reprezinte” la perfectie – asemenea partide nu exista nicaieri in lume, in nici o democratie. Nici un partid nu va reusi vreodata sa reprezinte 100% satisfacator cerintele unui anume cetatean. Cel putin din motivul vulgar ca fiecare om are dorinte si aspiratii proprii…

    ==

    Tinerii nostri au fost educati in spiritul mizerabil al perfectiunii. Ani lungi de scoala i-au dresat sa creada in mod eronat ca totul trebuie sa fie perfect, ca daca nu e perfect atunci trebuie respins.

    Goana dupa perfectiune i-a facut pe multi sa creada ca daca nici un partid nu-i reprezinta perfect, e mai bine sa nu voteze. O mostra de masochism perfecta.

    E prea tarziu acum sa mai discutam despre programe – eu am facut-o in urma cu cateva saptamani, dar zadarnic. Poate peste inca 4 ani ne vom lamuri ca bu exista pluripartidism in absenta diferentierilor ideologice si ca fara aceasta diferentiere nu se poate vorbi de dezvoltare economica si sociala.

    Totusi, pentru a ajuta aceasta democratie emergenta din Romania sa creasca, sa ajunga la acel stadiu ideologic, e nevoie de votul fiecaruia. Din cate partide sunt, asa cum sunt, macar unu’ la mie fiecare se poate regasi in unul dintre ele. Sau macar unu’ la un milion. Chiar si asa tot merita sa votezi.

    Votul e apa de la radacina pomului democratiei. Pune si tu cana ta de apa. Fructele le vor culege copiii si nepotii.

    • Magi spune:

      Dar un catel ? Am un catel pe care-l scot seara, stiti, ma gandeam la copac. Ca avem apometru iar democratia nu tine de foame. E doar o idee , pentru cine vrea sa ude copacul sau tufisul democratiei si are si catel.

      • Dedalus spune:

        Greu cu postarile, nu? Ce ai sa faci cand se termina alegerile?

        E greu sa scrii cu doua degete, asa-i?

        Daca ai un catel si esti si tu langa el, nu are nevoie catelul de copac.

        E doar o idee de management.

  4. Kurt spune:

    O sută de ani 1916-1919-2016 cu multe perioade de tranziție, practic fiecare generație din România Mare /RPR-RSR a cunoscut mai multe administrații de la București, în statul național UNITAR (etnic?) centralizat. Altfel stau lucrurile înainte de 1918 în regiunile „istorice” Bucovina, Banat, Transilvania, cu o administrație în mai multe limbi (imn în 11 limbi), cu un cod civil /drept civil Mitteleuropa, nivel tehnic-economic în orașe și în sate/ agricultura mai apropiat de centrul – occidentul continentului. E evitat intenționat această deosebire între Regatul România 1866-1881-1918 și regiunile „istorice” înaninte de 1918 (Declarația de la Alba Iulia 1918… minoritățile…)? Se vorbește în sfera publică românească după 1990 de decalaj 1918-1989-2016, fără să se numească lucrurile pe nume?

    … „ … Un rol foarte important în structurarea curentului de responsabilizare instituțională (institutional accountability) îl are și îl va avea expansiunea legăturilor transnaționale ale populației, a celor prin migrație, în mod particular. Schimbările de cultură politică aferente contactelor transnaționale multiple ale populației au avut un rol important în schimbările culturale menționate. … „….

    După 1990 un număr impresionant, azi peste trei milioane de citoyeni, de sezonieri pe toate părțile continentului, au o experiență de decenii ca lucrători și ca locuitori în sud- vestul UE. Ce au văzut nou, ce au trăit altfel decît în locurile natale? Miliardele de Euro transferate anual acasă , pînă la 5 miliarde Euro pe an, au îmbunătățit balanța de devize la București. Meseriiile practicate au „recalificat” pe acești sezonieri, au dus la cunoștiințe specializate pe meserii dar și de comunicare (vocabularul nou) în echipele de lucru și organizarea în intreprinderi private (ceva total nou pentru sezonierii din tară.. … unde totul e „naționalizat” 1945- 1947- 1961-1989). In ce limbă comunică românii sezonieri în Spania, Italia, Franta, Anglia, Cehia cu colegii lor de lucru (cu vînzătorii la magazine, cu vecinii în chirie, cu administrația locală,cu medici, poliție..) din peste 20 de țări și limbi? Am lucrat cu meseriași români și m-a surprins la început acea structură de Sub-Sub- antreprenori, la care numai intermediarii români au încasat, și de multe ori nu i-au plătit pe conaționali (a fost publicat / dezbătut în ziare…). Imediat după 1990 sezonierii aveau nevoie de hîrtii de la București (centralizat), hîrtii de la „minister,” care se vindeau cu 1000 dolari bucata (acea mentalitate de panduri, jecmănitori…??!… pînă cînd…) . Această exeperiență „națională” a sezonierilor în prima perioadă de libertate a lasat urme? Incredere în regimul „centralizat” (drumuri, zile, bani) de la București?
    După 2007 situația sezonierilor români s-a schimbat, a devenit mai asemănătoare cu colegii din UE 2004 (Cehoslavacia, Polonia, Ungaria, 2004) deja antrenați la locurile de munca sezonieră (nu mă refer la căpșunari, agricultură) în vest. Azi peste trei milioane de citoyeni români sezonieri au dublă cetățenie, sunt cetățeni UE 28. Ce va urma? Copii sezonierilor români din școlile în Italia, Spania, Franta, Olanda, UK, etc.?

    …. „ … blocul majoritar pentru votul de responsabilizare instituțională va fi format mai ales din tineri din orașele mari și din persoanele cu puternice legături transnaționale fie prin migrație sau diasporă, fie profesional sau ca mod de viață. .. „ …

    Cum votează sezonierii români în sud-estul UE la parlamentarele 2016? Unde sunt cabinele de vot? La ce distanță? Cît timp necesită participarea la vot? Inreregistrările după legea electorală cum se face la sezionieri în sud-vestul UE? Cum și prin ce sunt informați despre situația din țară? TV (ziare nu mai sunt… în vest…)? Mulți fac concediu la sfîrșitul anului în locurile de reședință din tară, după parlamentarele 2016.Tinerii din păcate nu se grăbesc să voteze. E vizibil în toate statele ale UE. Brexit e în parte și rezultatul absenței tinerilor din UK la vot. Tinerii români 2016? Cum se pot motiva tinerii 2016 să voteze? Ce înseamnă un rezultat la parlamentare 2016 în tară, fără cele trei milioane de sezonieri?

    … „… Mult amânata descentralizare administrativ-teritorială , cu pandantul ei de regionalizare pe o formulă apropiată cu actuala configurație a regiunilor de dezvoltare, este esențială.. … dezvoltare teritorială, prin defragmentarea comunelor și creșterea rolului orașelor mari în cooperarea teritorială se înscriu în linia acestor deziderate majore pentru modernizarea României. „…

    In UE regiunile sunt o parte constituantă (subsidiaritate) în structura SUI GENERIS ale UE28. Statele mai descentralizate, federale (Belgia, Spania, Italia, UK, Austria, Bundesrepublik D.) au autonomie mai pronunțată în regiuni/ landuri. Autonomie economică, culturală, cu limbi locale ca limbi oficiale (Barcelona, trei limbi de stat în Belgia, Südtirol Italia, daneza în Schleswig-Holstein Germania, suedeza în Finlanda) are rezutate bune. Regionalizarea merită o încercare în țară 2016-2018-TM2021?
    Statele centralizate, modelul francez, e copiat la București. Rezultatele 1919- 1939-1989- 2007- 2016? O restructurare oferă la fiecare schimbare de guvern / administrație (D.Trump numeste 4000 de persoane în administrația SUA 2017) posibilitatea ca noii budgetari să fie aleși după competențe / aptitudini, vechii budgetari să fie plasați în pozitii mai puțin dăunatoare (la NY noul primar Bloomberg a preluat responsabilitatea într-un NY sărac, cu datorii imense și violență în unele cartiere. A rezolvat fiecare problemă cu metode efective, a predat un oraș în ascensiune, cu investori doritori să investească în noul NY – D. Trump a profitat în anii 1970 cu prețuri mici la imobile derăpănate în cartierele devastate -un NY împăcat și prosper. Am rămas surprins de unele metode: nefumători în toate restaurantele, în localurile de Jazz… fumătorii noaptea pe stradă sub zgîrie nori în ploaie, altfel licența era imediat suspendată de primărie… zero toleranță… la NY e interszis consumul de băutură alcoolică /bere pe stradă /în locurile publice, parcuri…. un model pentru TM2021?.. zero toleranță……).

    … „,,, mecanisme ne-meritocratice de selecție profesională sau publică, cultivarea lipsei de transparență instituțională ca mecanism de protejare a privilegiilor, politizarea excesivă a multor instituții, organizare administrativ-teritorială care menține diferite forme de parohialism, izolare și descurajare a cooperării… „ ….

    Nu lipsesc cunoștiințe privind neajunsurile în țară. O privire atentă ca în textul de față pune întrebări care merită răspunsuri realizabile. O restructurare teritorială cu numai 8 regiuni, deci un număr mai mic de budgetari (bine plătiți) , în loc de 40 judete cu o birocrație (renumerație după budget… mică.. dar…) fără „omolog” in UE, se face cu țeluri precise. Se caută o cale/ metodă spre bunăstare, belșung și prosperitate pentru cei mulți în România 2016, cu președinția UE 2018. TM2021 e o șansă de a formula idei noi, de a incerca local noul. Regiunea Banat /Timișoara ca nucleu industrial- tehnic atrage tinerii azi, oferă sanse azi fără brain drain permanent (am văzut asistenți de mecanică 1995 plecînd, resignați după 1990 au emigrat de la Poli înspre vest…. GO VEST… brain drain.. pînă cînd?!…..). Unde se pot plasa centre de cercetare științifice-tehnice? In universitătile din orașele / regiune care sunt nuclee industrial- tehnice 2016 se pot asocia institute de cercetare independente (Max Planck Institute- Göttingen-Stefan Hell 2014) specializate. Trecerea de la „plagiatori” la cercetători, savanți tineri bine plătiți rămîne o problemă nerezolvată în vechiile structuri „centralizate” la București 1919- 1939- 1989 -2016. Cum se poate depăși „decalajul istoric” ? Ce e de făcut în țară 2016-2018-TM2021?

    România are de ales 20016.
    Sperăm în mai bine.

  5. ion adrian spune:

    Nu stiu cat sunt de in topic dar suntem in al nolea ceas si orice adevar referitor la ce se poate face Duminica spus unui votant alegator , desigur subantelegand ca obligatorie etic prezenta la vot ca macar sa ai dreptul in viitor sa critici ceva cred ca merita spus :

    Asadar:

    Despre votul util si un mesaj catre diaspora dar nu numai voi incerca in al noualea ceas(pentru Duminica) sa explic cateva elemente de baza despre care nu spun daca ele imi convin sau daca le consider corecte etc, ci doar fiind legale spun ca se vor aplica si deci in functie de ele se face o strategie electorala chiar si de ultim moment:

    Asadar votantule din Diaspora desi e valabil si pentru cel din tara:

    1) Diaspora oriunde s-ar afla ea are o singura circumscriptie electorala cu 2 senatori si 4 deputati adica echivalent cu cel mai mic si pricajit judet al Romaniei dupa numarul de locuitori cum sunt Calarasi, Covasna, Giurgiu si Tulcea care deasemeni vin cu 2 senatori si 4 deputati cand diaspora echivaleaza cel putin cu Bucurestiul care are 13 senatori si 29 de depiutati iar numai minoritatile nationale un fel de diaspora pe invers au parca 18 deputati.
    Deci proportionalitatea se incalca grosiolan si de vina suntem noi ca inghitim asta la fel si diaspora care continua sa trimita bani desi poate ar trebui sa intre in greva economica ca cei carora le trimit macar cei mai multi dntre ei sunt de fapt cei care voteaza rosul, cat despre partide ce sa spun desigur ca dreapta ar dori vot corect echitabil pentru diaspora si stanga ar vrea sa vada doar banii acestora ca sa aiba cat mai mult de furat fara pedeapsa penala(nu-s bani europeni sunt bani munciti greu de amaratii nostri de romani).
    Am rude cu copii in SUA care insa nu le trimit bani acestia nefiind amarati in romania ci clasa medie desigur ca destul de saraci dar au ce manca asa ca ii cheama cateva luni pe an in SUA ca sa mai ii ajute la copii(nepotii celor din Romania) s deci banii aceia nu prea intra in contabilitatea romanesca .Bravo lor.Ptrobail in final dacaparintii vor renunta sa se inmormanteze in pamantul stramosesc o sa-i ia cu totul acolo in SUa sau alte tari. Povestesc asta ca cei care primesc bani sunt amaratii din Romania sprijiniti de amaratii din strainatate(acei nepoti de care vorbeam sunt deja in clasa de mijloc din Sua asa ca numai amarati in strainatate nu se pot numi)

    2)Revin la votul de Duminica : asadar data fiind situatia asta cei care vor vota in strainatate vor trimite un numar mic de paralamentari in Camera si Senat dar voturile lor in cazul in care au votat pentru partide care au trecut pragul vor merge la redistributia finala ceea ce conteaza pentru un partid mai mic si in orisice caz pentru un partid la limita cum ar putea fi PMP pe dreapta politica orice vot in plus poate fi vital adica sa il bage in patlament dupa cum unul in minus sa nu-l ajute sa intre acolo.

    Isi pierd votul adica voteaza inutil cei care voteaza partide cu 2 -3 procente sub 5% , cei care voteaza independenti care nu intra sau chiar daca intra, voturile in plus la acestia se pierd caci nu se duc la nicio redistributie la fel cum se intampa si in tara.

    Asadar singurul vot util, inteligent, in situatia in care la limita candidatilor eligibili ai unui partid nu s-ar afla un candidat pe care il vrei cat depinde de tine in parlament si atunci votezi cu acel partid ajutandu-ti preferatul, este votul cu partidul de pe dreapta(voi cei din diaspora sunteti pe dreapta ) care are cel mai mult nevoie de votul tau, pentru a depasi pragul electoral si care azi este PMP aflat cumva la limita, caci 5-6 procente date in ultimele sondaje (ar fi bine sa fie asa) pot fi si umflate, ca sa descurajeze un rationament de acest fel cum l-am prezentat mai sus (adica nu mai este neaparat foarte util sa votezi pe dreapta PMP) si sa va indrepte spre un vot mai putin util dar sa zicem ca mai de suflet pentru tine cel care te-ai ostenit sa ajungi sa votezi

    Un partid care face 5% are poate peste 5 % deputati si senatori adica spre 20 de deputati si peste 6-7 senatori ceea ce nu-i decolo pentru dreapta parlamentara in intregul ei si poate chiar si pentru o guvernare de dreapta

    3.Asadar votati PMP pentru a fi eficienti si a intari cu adevarat dreapta romaneasca caci 20 deputati si 8-9 senatori pot depinde si de un vot al vostru in timp ce la oricare alt partid care are pragul si fara votul vostru cum este si USR si PNL, un vot in minus sau in plus nu inseamna nimic pe cand la limita de 5% matematica spune ca inseamna cateva zeci de parlamentari pentru dreapta

    Succes Duminica si osteniti-va caci orice minciuni vi se spun, ce va spun eu este ce este adevarat. :)

    • Dumicratia spune:

      O fi el adevarat dar e lung si complicat.
      M-am impiedicat la partea care zice ca n-am dreptul sa critic daca n-am votat. Pai critic asa, fara sa am. Nu ma deranjeaza. Nu ma regasesc in oferta electorala, nu votez. Si critic tot ce ma afecteaza. Zici tu ca n-am dreptul, eu zic ca am , si discutia despre drepturi s-a incheiat. Despre fapte, eu continui sa critic. Prin critica mea te fortez sa vii cu oferte electorale mai acceptabile. Cum te fortez ? Critica mea deschide ochii altora. aceia nu mai voteaza iar matale nu mai ai legitimitate din cauza prezentei prea reduse la vot.
      Am ori metoda asta, ori sa platesc pe cineva sa te impuste. Altfel nu pot scapa de tine si nu te pot obliga sa faci ce vreau eu .

      • ion adrian spune:

        Desigur ca ai dreptul sa bei si cu polonicul sau sa mananci si cu lingurita . No problem! :)
        Oricum este misto ca din tot ce am spus, acest drept al persoanei tale a vibrat. Probabil ca atat ai i inteles cum ca ti se restrange un pretios drept hipsteresc.:)
        Ar trebui sa militezi atunci pentru ca votul alb sa se una si deci sa te ostenesti ca sa arati ca poti sa faci efortul minim si votul tau alb sa capete sens. Au fost asfel de initiative dar voi care iesiti pe strada urlati fara sa stiti bine pentru ce urlati nu ai fost in stare sa le intelegeti si sa le preluati. Oricum este viitorul vostru si nu poti la urma urmei sa faci ceva pe el chiar daca pe tine sa zicem ca nu te-ar mai privi asa macar din mila de fiinta umana neajutorata si manipulata.

      • ion adrian spune:

        PS Unii rasisti spuneau, pe nedrept, ca negrii adorm daca ii pui sa numere pana la 30. Oare postarea mea te-a pus intr-o astfel de situatie? Retine ca nu negrii adorm ci unii oameni indiferent de culoarea pielii, cu siguranta ca adorm si daca-i pui sa numere pana la 15.

        • Precis spune:

          N-am adormit , m-am plictisit. Nostri, vostri , fiinta umana, democratia-panaceu, prea multe abstractiuni si utopii. Speranta in votare si in partide , tot felul de naivitati si tembelisme cu titlul de solutii. Ce sa mai spun eu cuiva care traieste pentru viitorul speciei umane si al democratiei iar pentru asta merge la vot. Iti dai seama, sa mergi sa o votezi pe fata lui Basescu ca sa salveze ea specia , democratia si viitorul. De problemele mele ma ocup eu singur, n-am nevoie de sfaturi pretioase. Cine voteaza nu critica ci isi face autocritica. Prin vot ai acordat un cec in alb. Ce sa mai critici. Zici ca ai fost prost , asta e toata critica. Si iar votezi. Iar dai un cec in alb. Iar profita alesul de prostia ta. Si iar zici ca ai fost prost. Iti faci autocritica .

  6. Dedalus spune:

    As sugera Contributors sa fie foarte grijuliu in ce priveste postarile zilele acestea.

    Au aparut de cateva zile nick-uri de care nu am auzit pana acum si care posteaza in afara stilului Contributors.

    Nu neg ca s-ar putea sa fie si unii subit interesati de alegeri, dar parca prea sunt multi cei noi.

    Si parca prea doar ataca….

    • ion adrian spune:

      Este normal asta, ca acum este bataia pestelui pentru postaci dar cat timp nu injura si nu insulta prea agresiv trebuie lasati caci vor pleca singuri pentruca orice alta problema decat asta acum legata de alegeri pentru care de fapt au si intrat pe aici, ii va adormi cum spuneam mai sus si vor pleca singuri in zone mai placute firii lor. :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dumitru Sandu


Dumitru Sandu

Dumitru Sandu. Profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Sociala, la Universitatea din București, cu studii și cursuri, în perioada actuală, pe teme referitoare la m... Citeste mai departe


E randul tau

Pai mai dati foc pe ici pe colo si o rezolvati!

de: radu

la "#Rezistența. Sau cum a reinventat România speranța socială"

Cauta articole

februarie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Ian    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)