Home » Justitie/Ordine publica »Reactie rapida » Citesti:

„Revoluția fiscală” e neconstituțională

Miron Damian noiembrie 10, 2017 Justitie/Ordine publica, Reactie rapida
53 comentarii 4,716 Vizualizari

E foarte posibil să fie astfel și pe fond, dar nu la asta mă refer aici. Neconstituționalitatea modificărilor la Codul Fiscal stă în instrumentul prin care au fost adoptate: o Ordonanță de Urgență. De bine de rău, legea noastră fundamentală impune condiționări și interdicții în adoptarea unui OUG. Actul publicat în seara aceasta nu respectă condițiile și trece peste limitele impuse de Constituție.

1. Ordonanțele de Urgență pot fi adoptate dacă sunt îndeplinite, cumulativ, trei condiții: a) existența unei situații extraordinare, b) a cărei reglementare să nu poată fi amânată și c) urgența reglementării fiind motivată în textul actului. Mai departe, Curtea Constituțională a interpretat această triadă stabilind că situația trebuie să aibă un grad mare de abatere de la comun și că această stare de fapt trebuie să constrângă guvernul să acționeze pentru înlăturarea unei consecințe negative, care trebuie explicată în textul actului. De asemenea, în mod repetat, judecătorii au spus că urgența trebuie să aibă un caracter obiectiv, deci nu se încadrează în condiționarea cerută de textul legii fundamentale aprecieri de natură subiectivă, asupra oportunității, necesității, utilității etc. prevederilor adoptate (Deciziile Curții Constituționale nr 255/2005, 268/2006, 421/2007).

Ordonanța de Urgență publicată astăzi ratează categoric cerința asta cumulativă. Sigur, actul conține o expunere de motive pe care n-o reproduc aici, e destul de voluminoasă. Dar asta n-o ajută, voluminoasă sau nu, lipsesc de acolo toate cele trei condiții. Nu aflăm care e situația extraordinară, care e starea de fapt, abătută semnificativ de la situația obișnuită, care să constrângă guvernul să acționeze. Nu aflăm de ce reglementările astea nu pot fi amânate. Nu aflăm motivele pentru urgența reglementării.

De fapt, guvernul reușește în mod aproape comic să se saboteze singur, cu primul lucru pe care-l pune în motivare: „Promovarea acestui act este determinată, în principal, de necesitatea – implementării măsurilor din domeniul fiscal cuprinse în Programul de guvernare (…)”. Cum spuneam, aprecieri de natură subiectivă, de oportunitate, sunt excluse explicit de CCR dintre cele care ar putea motiva o Ordonanță de Urgență. Dincolo de asta, dacă e necesar(!) ca programul de guvernare să fie adoptat în regim de excepție, prin OUG-uri emise de guvern, atunci ce rămâne în general de făcut legiuitorului primar, parlamentul? Să comenteze de pe margine? Mai mult, existența în sine a programului de guvernare nu poate fi considerată o urgență – din nou, ar fi ceva foarte comic. Iar dacă programul doar răspunde unei urgențe (care nu apare explicată nici acolo, nici în OUG) nu putem evita constatarea imediată că el există de vreo șase luni de zile; de fapt, preluând măsurile în domeniul fiscal din programul adoptat în ianuarie, de aproape un an de zile, două sesiuni parlamentare. Cum poți pretinde că reglementarea nu poate fi amânată, admițând în același timp că a fost amânată luni de zile?

2. Ordonanțele de Urgență nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului. În jurisprudența Curții Constituționale, „afectarea” din textul constituției e echivalată cu lezarea, vătămarea, prejudicierea etc. Cu antrenearea unei consecințe negative. OUG-ul publicat astăzi afectează o instituție fundamentală a statului, mă refer la autoritățile publice locale, prevăzute de capitolul III, secțiunea a 2-a din legea fundamentală. Dacă nu ați urmărit dezbaterea recentă, autoritățile locale beneficiază conform legii de o cotă defalcată din încasările din impozitul pe venit. Or, OUG-ul publicat astăzi reduce nivelul acestui impozit de la 16 la 10%, deci automat și cota parte virată conform legii autorităților locale. Dacă reducerea veniturilor nu reprezintă o prejudiciere, atunci chiar nu știu ce altceva ar putea să reprezinte așa ceva.

Da, premierul a promis că va crește procentual cota respectivă, și că va compensa de la fondul de rezervă, și poate și altele. Nu contează. Constituționalitatea nu se judecă în mod coroborativ, în grup de câte două, trei acte – lucru perfect normal, de altfel. OUG-ul publicat azi este neconstituțional pentru că, prin efectul lui, autoritățile publice locale, instituție fundamentală a statului român, au regimul afectat în urma unei reduceri semnificative a veniturilor. OUG-ul e neconstituțional, indiferent dacă efectul acesta se compensează sau se supracompensează ulterior, prin alte acte, sau prin orice altceva.

3. Ordonanțele de Urgență nu pot afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. Venitul este asimilabil unei proprietăți private, garantată conform articolul 44. Dacă vă întrebați în virtutea cărei legi avem obligația să plătim taxe și impozite, e vorba tot de cea fundamentală, una din îndatoririle cetățenilor prevăzute la articolul 56. Nu e contradicție sau echivoc aici, lucrurile sunt îndeajuns de clare – statul poate cu siguranță stabili și modifica regimul fiscal. Dar nu prin Ordonanță de Urgență, nu în cazul în care efectul ei ar fi afectarea, la fel, în sens negativ, de schimbare în rău a drepturilor și îndatoririlor pe care le au cetățenii, conform legii fundamentale.

Or, actul publicat dîn seara aceasta exact asta face, transferă cea mai mare parte din contribuții în sarcina angajatului; fie și cu reducerea în paralel a impozitului pe venit, per total efectul este că titularii acestor venituri vor plăti mai mult, vor fi taxați mai aspru. Regimul drepturilor și îndatoririlor lor va fi schimbat semnificativ și în rău. Din nou, reprezentanții guvernului promit și se jură că angajatorii vor crește salariile astfel încât să compenseze pierderea asta. E posibil, e chiar probabil, e și complet irelevant pentru discuția de aici. Cum spuneam, judecata constituționalității unei legi nu ia în calcul nici măcar alte acte normative, cu atât mai puțin promisiunile și jurămintele din domeniu, indiferent cât de credibile și din partea cui vin.

În acest din urmă caz, fiind afectate drepturi individuale, chestiunea constituționalității acestui OUG ar trebui să ajungă de urgență în atenția instituției mandatate de legea fundamentală să le apere, Avocatul Poporului, singura care poate ridica direct problema constituționalității unei Ordonanțe de Urgență. Oricum, fie că dl Ciorbea face un demers în sensul ăsta fie că nu, sunt absolut convins că odată ce actul va intra în vigoare și-și va produce efecte, el va fi adus în fața Curții Constituționale pe calea unor excepții ridicate în fața instanțelor. De dragul de a scuti pe toată lumea de un efort suplimentar, măcar, ar trebui să intervină dl Ciorbea. Asta dacă nu intervine direct guvernul, știu că n-ar arăta bine, dar poate oricând să abroge acest OUG printr-un altul, înainte să înceapă să producă efecte și excepții. Că doar precedent în direcția asta există, e chiar recent.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "53 comments" on this Article:

  1. Alex Stefan spune:

    Toata harababura asta fiscala este cu dedicatie pentru oamenii care au iesit la proteste iarna trecuta impotriva OUG13. Tinerii in special, oamenii activi din campul muncii.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nu cred asta, dar e o speculație și ăsta e cu totul alt subiect – fără îndoială că vor (mai) fi publicate articole care țin de fondul prevederilor, de fapt unul e publicat recent, chiar pe Contributors.ro. Articolul de față „atinge” fondul doar cât să demonstreze că modalitatea, instrumentul ales pentru punerea lor în vigoare încalcă prevederile Constituției.

  2. Cornelia Neagu spune:

    S-a văzut mai demult că Victor Ciorbea e pus acolo ca să nu facă.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Din câte îmi amintesc, a atacat OUG 13 :-)

      • Constantin spune:

        Din câte îmi amintesc, între timp salariul d-lui Ciorbea s-a dublat, iar nivelul pensiei domniei-sale s-a stabilit a se calcula la fel ca judecătorilor CCR. Din câte îmi amintesc, nu cumva voiam să-l demitem?!… Mă rog, vreo 150000 de compatrioți.

  3. Dan Nicolescu spune:

    Problema, dragii mosului, nu sta in neconstitutionalitatea evidenta a acestei ordonante de urgenta si nici in cine o va contesta, ci in faptul ca in prezent, CURTEA CONSTITUTIONALA NU MAI APARA NICI EA CONSTITUTIA SI LEGALITATEA.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      E foarte îngrijorător ce se întâmplă acolo, am scris și eu, mă tem că voi mai scrie. Dar n-aș merge chiar atât de departe. În anumite privințe, Curtea dlui Dorneanu ia decizii extrem de stranii, fie și doar pentru motivul că răstoarnă jurisprudență bine stabilită (uneori chiar de aceiași judecători). Dar n-a abdicat chiar cu totul de la rolul ei, nici pe departe.

  4. Hantzy spune:

    a), b) și c) trebuie îndeplinite, fiecare în parte, pentru a admite că ordonanța de urgență ar fi constituțională. Deși neîndeplinirea acestora este explicată detaliat în text, eliminându-se, măcar teoretic, posibilitatea ca un alt analist să aibă opinii contrare, fie punctual fie în ansamblu, iar cum la Curtea Constituțională sunt nouă juzi, dintre care măcar cinci ar trebui să constate (ne)constituționalitatea actului guvernamental, măcar din punctele de vedere enumerate de autor, fiind suficientă doar neîndeplinirea unuia pentru a respinge ordonanța, mă bate gândul unui pariu.
    Presupunând că ordonanța va fi atacată la CCR de către Ciorbea sau de altcineva, cred că votul juzilor CCR nu va fi în unanimitate. Pariez că Dorneanu, Pivniceru și Morar votează pentru constituționalitatea OUG.

  5. Adrian spune:

    Scrieți că se sabotează singur Guvernul. Culmea este că CCR ar putea tocmai constata că din cauza aceasta (care, desigur, este la rândul ei un efect al altora, ” în cascadă”) se justifică (încă) oug, dar nu neapărat (încă) demiterea executivului, având desigur parlamentul această variantă ad-hoc prevăzută de constituție, pe lângă numărul maximum “regulat” de moțiuni de cenzură per sesiune.

    Noi suntem încă în etapa delegărilor de responsabilitate. Fapt îmbucurător? Am trecut se pare de cea “primordială” a lui “dacă..atunci” în principiu, fără vreo consecință.

    (Off-topic) Sper să trecem și de etapa delegărilor. Un prim pas ar fi retragerea curții supreme a dreptului de interpretare absolută a legilor (recursuri în interesul legii, dezlegări de drept). Judecătorii de la vreo judecătorie sunt mai nepregătiți? Lăsând la o parte că(revenim la problemă) există o curte constituțională care ar putea face aceste dezlegări ce va trebui să fie confirmate de parlament (și apoi am putea constata că această check/balance ne doare..)

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nu știu dacă există alte cazuri în care un OUG să fie argumentat, în primul rând, cu faptul că pune în practică programul de guvernare. Am amintit niște decizii în articol, sunt multe, pentru că jurisprudența aici e foarte solidă:

      „Examinând punctual cele trei condiții [pentru adoptarea unui OUG], Curtea a reținut că situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență.”
      (Curtea Constituțională, decizia 361/2016)

      Între toate chestiile a căror existență nu depinde de voința guvernului cred că programul propriu de guvernare ar fi cam ultimul lucru care s-ar putea încadra :-)

  6. Zagura spune:

    Admitand ca mult compromisul Victor Ciorbea face un demers in sensul neconstitutionalitatii OG, ce sanse sunt ca Valer Dorneanu sa o accepte?

  7. MIHAI 2 spune:

    Daca nu exercita calea de atac la Curtea Constitutionala dl Ciorbea se va afla intr-o situatie de CONFLICT DE INTERESE deoarece prin intrarea in vigoare a Ordonantei isi sporeste veniturile nete cu diferenta de impozitare de 6% (adica 16% – 10%) . As zice ca este vorba de cel putin 24 de milioane vechi pe luna.*** De altfel si membrii Guvernului se afla (DEJA) in aceeasi situatie de CONFLICT DE INTERESE , iar dupa ei si toti parlamentarii care ar vota in favoarea aprobarii prin lege a Ordonantei. Presedintele Johannis va trebui sa faca si dansul fata unei situatii echivalente cand va avea de promulgat legea de aprobare (prin Ordonanta dansul isi reface cuantumul net al chiriilor diminuat drastic de justitia independenta prin retrocedarea casei nr. 6) *** Dar si mai si este situatia celor 9 Dumnezei de la Curtea Constitutionala. Macar 3 dintre ei ar trebui sa semneze alaturi de Livia StanciU traditionala opinie separata pentru a lasa un sambure de speranta ca ACOLO mai subzista niscai ETICA. Altminteri VOTUL A 5 JUDECATORI care doresc sa isi creasca si ei veniturile imense corespunzator celor 6% ESTE INEVITABIL PENTRU DECLARAREA ORDONANTEI DREPT CONSTITUTIONALA chiar daca ea e grosolan neconstitutionala fix pentru argumentele expuse in articol.

  8. Marchi spune:

    „Nu aflăm care e situația extraordinară, care e starea de fapt, abătută semnificativ de la situația obișnuită, care să constrângă guvernul să acționeze. Nu aflăm de ce reglementările astea nu pot fi amânate. Nu aflăm motivele pentru urgența reglementării.”
    Și nici n-o să aflăm. Chiar dacă ordonanța ticăloasă ar fi atacată la Curtea Constituțională. Care Curte… a ajuns ograda lor, a politrucilor. Au avut grijă s-o populeze cu inși obedienți care le servesc interesele.

  9. Dan Nicolescu spune:

    Fatul ca aceasta OG se situeaza, fara nici o indoiala, in afara constitutiei, ma determina sa cred ca n trebuie darimata nu numai prin mijloace constitutionala ( atat de dragi presedintelui Johannis, care a incercat zadarnic atitia ani sa asaneze cocina parlamentaro- securista din Romania ) ci PRIN ORICE MIJLOACE !

  10. cetateanul turmentat spune:

    Costituționalitatea este doar un aspect al problemei, cel mai important aspect este legat de faptul că țara a încăput pe mîna unor nebuni. La început am crezut că sînt doar mincinoși și proști, la fel ca toți ceilalți care s-au perindat pe la guvernare, după care am zis că sînt și încăpățînați și loviți de fudulie, ca orice măgar colecționar de diplome de trei parale care a ajuns într-o poziție de care se miră și el. Acum constat că oamenii ăștia au probleme complexe în care retardul mintal se împletește armonios cu nebunia și pe care prietenii lor imaginari îi pun să comită fapte al căror mecanism ar putea fi descifrat doar ajutorul patologiei psihiatrice. Am scăpat de un dictator dement, apoi de un scrîntit care voia să fie despot luminat și de un zărghit cu fixații amoroase și propensiuni bahice ca să ne procopsim cu o adunătură nebuni care umblă neinternați și s-au baricadat în clădirea din piața Victoriei unde se joacă de-a guvernarea. O țară întreagă îți spune că drumul ăsta duce în prăpastie iar tu dai bici la cai ca să te arunci în rîpă fiind convins că ai o căruță care zboară fiindcă ai superputeri și esti frate cu eroii Marvel, păi, atunci du-te nenică la balamuc! Ia-ți frații din caleașcă, urmați tratamentul prescris și lăsați-i pe alții la hățuri. Poate vor fi tot la fel de proști și hoți ca voi, da’ să sperăm că nu-s total săriți de pe șine așa cum nu încetați voi să ne demonstrați în fiecare zi.

    • Ronald spune:

      O țară întreagă îți spune că drumul ăsta duce în prăpastie iar tu dai bici la cai ca să te arunci în rîpă fiind convins că ai o căruță care zboară fiindcă ai superputeri și esti frate cu eroii Marvel


      Gresesti stimabile cetatean… “tara” la care faceti referire se rezuma la “decat” cateva procente. Iar (h)(e/o)ro(r)ii despre care pomenesti sunt mai degraba “ieroi-ai-munci’-sociazlizde” si/sau “ieroi-ai-uniuni’-sovietice”. Adicatilea d-aia “care-merg-cu-tigara-aprinsa-pe-supt-apa”. Iti amintesti cu ce procent a castigat sluga comu’ismului “alegerile” din ’90? “tara” despre care pomenesti nu dorea (si nu doreste si nici nu va dori vreodata) o logica si corecta fiscalizare, o fireasca ierharhizare a valorilor cinstite, o normala recunoastere si retribuire a muncii, competentei, seriozitatii.

    • Marchi spune:

      @cetateanul turmentat: Excelent comentariu! „O țară întreagă îți spune că drumul ăsta duce în prăpastie iar tu dai bici la cai ca să te arunci în rîpă fiind convins că ai o căruță care zboară”. Mai grav e că „adunătura asta de nebuni” face parte din categoria acelora care, după ce au băgat oiștea-n gard se dau înapoi și arată cu degetul înspre… ceilalți.

  11. Fania spune:

    Ce nu pot înțelege eu e de ce tot pe noi, muncitorii, trebuie să apese plata contribuțiilor? Dacă statul nu s-au descurcat cu angajatorii, cum se va descurca cu milioanele de angajați să colecteze dările?
    Nu prea înțeleg cum voi proceda cu salariul meu din plic!? Iau plicul, număr banii, iau calculatorul de mana, calculez procent din banii cash (sau procente separate, gen sănătate, pensii, asigurări …?) împart în plicuri mai mici. Îmi iau liber de la servici pe 30 ale lunii și stau la cozile de la diverse ghișe prin oraș să depun banii în conturile respective? Și dacă pe 30 nu îmi dă șeful liber sau nu mai am zile de concediu? Și dacă sunt bolnav? Sau e duminica? Oare voi putea plăti la Crăciun pentru tot anul?
    Pai cum care “bani in plic”? E dreptul meu, exact că al pm-ului!? Oare își mituiește nevasta sa stea la ghișee pentru el la plata taxelor? Dar are voie altcineva să îți plătească “dările” in numele tau?
    A, clar, imi voi face cel mai redus contract de pensii, de ce as plati procent din salariu? Statul oferă pentru neangajați aceasta facilitate. De ce sa nu profit și eu de ea?
    Ah, și cu banii in plic, sănătatea e co-asigurata! Nu se poate sa mi se pună propire pe un salariu in plic. Și firma nu îl poate bloca, că doar mi-l da in plic!
    Pfff! Sunt confuzat! Era așa de comod cu plata pe card și cu plătitul contribuțiilor civilizat, direct la sursa/firma…

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Fania,

      transferul e doar nominal, efectiv banii sunt reținuți tot la sursă. Presupunând că angajatorul tău va mări brutul astfel încât să rămână la același cost final, tot ce se va schimba în ce privește angajatul vor fi datele de pe fluturasul de salarii și doi lei în plus. Acesta e, însă, oarecum alt subiect, ce ține de fondul modificărilor în Codul Fiscal.

      • Fania spune:

        Mulțumesc!
        Va fi obligat angajatorul sa “rețină la sursa” sau “poate angajatorul sa rețină la sursa”? Dacă va fi obligat angajatorul, atunci toate sunt doar bla-bla-uri desantate. Dacă angajatorul nu poate fi obligat, va începe distracția.

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Angajatorul este sursa, și e obligat să rețină. Reprezentanții guvernului au vorbit chiar de sancțiuni penale pentru cei care nu fac asta. Problema e că între restanțierii la bugetele sociale găsim firme mari de stat, controlate exact de guvern… Dar, din nou, e alt subiect.

        • Ronald spune:

          NU dle Damian. NU este o alta discutie. Ba din contra. Este chiar aceeasi tema de discutie. Aceea a fiscalizarii excesive a muncii, in oricare forme s-a manifestat, se manifesta si se va mai manifesta. Deoarece “lovirutia-fiscala” de acum nu schimba fundamentele. Dupa cum nici (re)fo’mistii n-au schimbat ceva desi to’ar’su umil poc iesea seara-de-seara si numara “noile” contracte de munca precum numara steagurile musiu Pristanda.
          Comparativ, gubernu’ dottore chiar a miscat corect. Dar insuficient. Diferenta dintre fiscalizarea muncii si cea a profitului este uriasa. Drept urmare migratia fortei de munca spre zari mai friendly. Si chiar nu doresc sa ma refer la aberatia stabilirii din pix (crion-chimic-ciontabel-la-ureche) a salariului minim care s-a facut “urechist” p-acilea. Mai pe-ntelesu’ celor care stiu doar linqua jurizda: in lumea care conteaza salariul minim permite supravietuirea muncitorului/prestatorului. Si s-a calculat (spre deosebire stabilirea juridica) in functie de un consum minimal care sa-i permita muncitorului sa, da, functioneze in continuare.

  12. Valentin Mircea Valentin Mircea spune:

    Daca Avocatul Poporului nu isi face datoria si ramane avocatul puterii, in opinia mea poate fi formulata o actiune in instantele de judecata prin care sa fie obligat sa actioneze. Exista precedente prin care autoritati publice au fost obligate de instante sa investigheze/actioneze, justitia stabilind clar ca nicio autoritate publica nu poate fi discretionara.

    • Grammaticus spune:

      trebuie cautate principii UE care sa forteze instantele. Da, in dreptul administrativ din Italia de exemplu, exista aceasta posibilitate.

  13. Johnny spune:

    Domnue autor, eu zic sa o lasati mai moale cu critica celor de la putere pentru ca nu se compara nici pe jumatate cu ce s-a intamplat in “regimul Basescu”.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      O să trec cererea la opinie politică – e ca și cum cineva mi-ar fi cerut, pentru un articol scris în perioada „regimului Băsescu”, să o las mai moale pentru că nu se compară cu ce s-a întâmplat în perioada „regimului Iliescu”.

      La subiect, în perioada „regimului Băsescu”/guvernării Boc s-a interzis printr-un OUG (230/2008) cumularea pensiei cu salariul de bugetar. OUG-ul a fost publicat pe 5 ianuarie 2009, câteva zile mai târziu s-a sesizat Avocatul Poporului pe motiv că actul afectează drepturi constituționale, a sesizat Curtea care a dat decizia de admitere pe 15 ianuarie 2009, pe 16 ianuarie era publicată și OUG-ul își înceta existența. Zece zile. Sper să fie un precedent pentru cazul de față.

    • Fania spune:

      Diferența e că atunci au fost afectați bugetarii – care primesc bani de la bugetul de stat. Acum sunt afectați cei care muncesc în economia reală – cei care aduc bani la bugetul de stat pentry măririle salariale ale bugetarilor. E o mica, MARE diferență!

      • Hantzy spune:

        O mică MARE diferență?!
        În ce constă ea? Direct su clar, dacă se poate. E bugetarul mai important sau mai calificat decât cel din “economia reală”? E bugetarul lucrător într-o economie ipotetica, paralelă? Sau invers, este lucrătorul din “economia reală” mai calificat și mai important decât bugetarul? Argumentele sunt binevenite.

        • Fania spune:

          Diferenta este intre input si output. Muncitorii din economia reala sunt cei care produc bani la bugetul de stat, deci sunt inputul bugetului de stat. Bugetarul traieste din banii de la buget, deci sunt outputul bugetului de stat. E simplu, principiul calsic al cutiei negre: outputul traieste pe seama/spinarea inputului! Fara input nu exista output, foarte simplu!
          Muncitori reali sunt si medici care lucreaza (si) in reteaua privata de sanatate. In acel moment ei devin input la bugetul de stat. Sunt profesorii/nvatatorii care lucreaza in reteaua privata de invatamant. Ei nu sunt bugetari, sunt muncitori reali care aduc bani la buget, nu ii cheltuie. Economistii care nu lucreaza in administratie ci au firmele lor, avocatii cu cabinete private samd, sunt input. Hotelierii, chelnerii, vanzatorii de gogoserii samd.
          Da, muncitorul din economia reala este cel mai important intr-o economie! El este cel care aduce banii in casa “bugetului”. Bugetarii isi fac treaba (sa fiu amabila), dar iau bani din “casa”. Daca nu ar fi cei care aduc bani “in”, nu ar mai fi bani pentru “out”.
          Da, e mare diferenta intre “in” si “out”!
          Pentru simplitate, imagineaza-ti o familie cu sotia casnica. Este munca sotiei in casa (cresterea si educarea copiilor) mai putin importanta decat munca sotului? Nu pare. Dar daca nu ar fi “inputul” sotului in casa, nu ar merge gospodaria, nu ar mai fi bani nici de scoala copiilor si nici de mancare. Cu cat mai mare inputul, cu atat mai bine pentru familie! Da, este o mare diferenta intre input si output! :|

          • Hantzy spune:

            Mulțumesc! Sunt de acord că există o mare diferență între output și input. În favoarea input-ului, după cum rezultă din răspunsul dumneavoastră. Deci ar trebui muncitorii din “economia reală” privilegiați, neafectați de fiscalitate, căci de aici am plecat.
            Ar trebui atunci ca muncitorul “real” să meargă doar la medicul cu cabinet privat, pentru a nu risipi agoniseala pe bugetarii din spitalele de stat? Trebuie angajatorul să formeze un security staff supradimensionat pentru ca poliția să nu mai angajeze personal bugetar, care să-l apere de hoți? Ar fi costurile mai mici sau calitatea serviciilor mai bună?
            Administrarea unui stat, deși mai complexă, seamănă în principiu cu administrarea unei afaceri. Circulația masei monetare în interiorul afacerii e tot bazată pe “input” și “output”. Vânzările realizează input din munca celor din producție, dar mai întâi achizițiile fac output, plătind semifabricatele și consumabilele necesare. Fără output nu se poate obține deci input.
            Tot de la buget sunt (sau ar trebui) realizate investiții. Construcția unei noi autostrăzi, de exemplu, e plătită de la buget. Deci output. Dar muncitorul din compania de construcții, plătit din banii publici, returnează impozit. Deci input. Fără output, iar nu avem input.
            Sau, pentru aceeași simplitate, luăm și exemplul familiei cu soție casnică. Nemții spun în astfel de cazuri că “ea muncește și el doar câștigă”. Dacă soția nu-i mai spală și calcă rufele, dacă nu-i mai pregătește dejunul, dacă nu-i educă progeniturile, nu le cumpără caiete și nu le ajută la lecții, practic un job 24/24, atunci este și soțul nervos, neîngrijit și înfometat, face greșeli la scârbiciu și își poate pierde slujba. Fără output nu avem nici aici input.
            Și, în toate cazurile, că-i convine ori nu, outputul reprezintă pentru plătitor obligație, deși inputul este “după posibilități”.

            Marea majoritate a locurilor de muncă, indiferent că sunt plătite de la buget sau nu, există pentru că e nevoie de ele. (Cazurile de nepotism cu locuri de muncă “dedicate”, cum ar fi EBA la Luxten, rămân totuși excepții.) Iar dacă e nevoie și de unele și de altele, atunci nu merită a fi tratate diferențiat. Desigur, că este de dorit ca ponderea locurilor de muncă din ceea ce numești “economie reală” să fie îndestulătoare pentru a asigura afluxul bugetar necesar, dar fără o administrație solidă și responsabilă e greu. Așa se închide cercul buclucaș, arta e să-l faci să se rotească în direcția bună, aducătoare de profit. Neglijarea oricărui segment devine fatală.

            • Ronald spune:

              … dar fără o administrație solidă și responsabilă e greu … si devine imposibil daca-ti bati joc de “fonctionari”.

              Nu cred ca mai are rost sa le explici Hantzy. Toti (chiar si “dreptacii”) vor o administratie solida si responsabila numai ca trasaturile acestea costa. Oriunde-n lume. Doar “la-noi” nu se accepta paradigma (scuze pt folosirea unui termen ‘imprumutat” din slava dar mi s-a parut cel mai potrivit). Partea si mai proasta este ca si “batronii” au procedat similar cu angajatii… si acum se plang ca nu mai gasesc “muncitori-calificati”.

            • Fania spune:

              Exemplul cu finantarea unei autostrazi pentru a da oamenilor de lucru este din alt secol. Oare se mai preda asa ceva in Facultatile de Economie? Erau teorii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, poate chiar dinainte. Bun, noi nici macar teoriile astea nu le aplicam, nu mai vorbim de analiza, viziune, anticipare, investitii, stimulare, dezvoltare…
              Nu am nimic cu bugetarii si nici cu sotiile. Am fost si sunt chiar eu. Dar nu am uitat niciodata locul meu. Am invatat sa apreciez importanta muncitorului real si a venitul sau la buget. Putem specula fara sfarsit, putem vorbi de teorii, dar fara input exterior nu exista output. Restul e …vorbarie.

          • Hantzy spune:

            “Nu am nimic cu bugetarii si nici cu sotiile.”
            Nici eu. Hai, sănătate!

            • gogu_milogu spune:

              Dle Hantzy
              coroborand comentariile dvoastra anterioare (citesc de ceva vreme aceasta platforma) imi dau seama ca aveti un intelect peste medie, deci sunt ferm convin ca ati inteles ce spune Fania (chiar daca o face cu o doza de patos).
              Pe scurt ce spune dnsa (?!) este ca privatul produce banii in economie si bugetarul ii cheltuie pentru a permite privatului sa produca si mai multi bani in economie – asta ducand la cresterea economica.
              Asa cum sunt ferm convins ca faceti di dvoastra acasa, cheltuiala banilor trebuie facuta chibzuit avand 2 rezultate notabile:
              - asigurarea unei optimizari a cheltuielilor (sa nu ne batem joc de resurse)
              - cresterea rezervelor care vor putea fi folosite ulterior la inovatie spre exemplu sau la acoperirea unor necesitati in vremuri mai putin bune.
              Deci consider ca explicatiile dvoastra sunt tendentioase si nu fac cinste acestei platforme unde unii din noi mai gasim un refugiu de inteligenta si echidistanta in gandire.

            • Hantzy spune:

              @gogu_milogu

              Bineinteles ca am inteles ce spune Fania: ca bugetarii pot fi afectati, privatii nu. Asta era sensul initial al interventiei domniei sale. Ulterior sunt doar motivarile care-i sustin viziunea.
              Pai cum?! In orice Firma, fie de Transport fie clinica privata, exista lucratori care produc efectiv, altii care-i ajuta sa produca mai mult. E deci ok sa-i privilegiezi pe primii in detrimentul celorlalti?!
              Nu de alta, dar cand dau de astfel de sofisme (ca nu stiu cum sa le botez ‘mumos), imi aduc aminte de brigazile artistice de pe vremea impuscatului, care veneau cu poeziile despre “trei cu mapa, doi cu sapa”, cu dinti impotriva personalului TESA, considerat intotdeauna supradimensionat, impingatori de hartii, samd.

              P.S. Acum exista posibilitatea externalizarii administratiei catre firme private specializate: personal, contabilitate, desfacere. Aia cum sunt atunci considerati? Pentru Firma de productie sunt un fel de bugetari, pentru cea specializata sunt lucratori care fac Profit.

            • Ronald spune:

              Completand (pt a fi accesibil si “dreptacilor” din rssh ro) un adevar universal potrivit caruia cea mai mare realizare a prostului este sa-si de-a seama ca este ~… dar ii trebuie si dorinta… voi mai trage inc-o data.
              Autosuficienta-n convingerile celor care au batut turcii care au infrant toata floarea ce-a vestita a intregului apus (mai nou validata de camerele de la bac) inlocuieste, din pacate, acea dorinta naturala, fireasca. Si care, poate, s-ar manifesta daca nu s-ar inchina la chipuri cioplite. Care chipuri cioplite pot fi de diverse forme: ba portretul intr-o ureche al cismarului, ba icuana “sfintei” marii, ba ex-prezidel “dreptaci”, ba infractori din teliorman si chiar “batroni” din “ieconomia-reala”. Adicatilea orice altceva decat adevarul. Care sta (in acest caz) in emigratia calificatilor. Reala revolutie (nu doar fiscala) se va produce abia atunci cand fie aprox 4 mil de “batroni” se vor duce in alte zari sa-si valorifice “talentu” de menajeri si chiar vor reusi… fie atunci cand retribuirea corecta a competentei ii va tenta pe calificati sa revina.
              Pana atunci… corectii-politic vor tot da “ajutoare” iar “dreptacii” se vor plange ca din cauza asta domn’e nu gasim competenta.

        • Fania spune:

          @Hantzy, calm! Nimeni nu vrea sa te convingă de nimic.
          Am făcut doar diferența între cei care aduc bani in casa/buget și cei care iau bani din casa. Atât.
          Desigur, femeia pe care o angajezi să îți curete casa poate lucreaza mai mult decât tine. La fel și cel care vine sa îți schimbe țevile, sigur că face o munca grea și enervanta. Dar dacă tu nu ai fi input – nu ai aduce bani in casa, nu ai avea cu ce sa ii plătești! Și ei ar sta degeaba și nu ar avea bani.
          Nu vorbim aici de cine face cea mai tare munca, ci de sursa banilor, cine îi aduce in casă și cine îi cheltuie din casa.
          Sigur, poți face curat in casa cu nevasta (intern) sau externaliza (femeie). Tot cine aduce banii in casa/buget rămâne persoana cea mai importanta. :|

          • Hantzy spune:

            Cum ultima dumneavoastră intervenție nu conține noutăți, iar eu nu aș mai avea nimic de adăugat, mă rezum la a vă confirma că am citit.

  14. Stelian spune:

    Ii pasa cuiva de Constitutie?
    Nimanui.
    Daca ar pasa cuiva (din politicieni), nu noua care nu avem putere de decizie, ar proceda in consecinta – ar schimba Constitutia.
    Romania este inca pe logica comunista. Si stiu bine ce spun. Cum sa dai un act cu putere de lege (lege, ordonanta sau ordonanta de urgenta sau ce o mai fi) inainte de a fi verificat de un organism independent daca este constitutional si daca nu incalca alte legi?
    Cum sa dai o lege si ea sa intre in vigoare imediat si nu dupa un timp de 3-6 luni, in asa fel incit sa poata fi analizata si eventual contestata?
    Se agita oamenii, cea mediul de afaceri si atit. Ati vazut vreo reactie a PMP? Dar a USR?

  15. Leo spune:

    Dragă contributor,

    Punctul 1 este exclus: Guvernul – cel care a gândit modificările fiscale – emite OUG, motivează urgența etc, urmând ca ulterior Parlamentul să decidă dacă o aprobă sau nu și forma în care o face.

    Punctul 2: prejudiciul presupune ÎNTOTDEAUNA o faptă ilegală, or o alocare bugetară mai mare sau mai mică reprezintă un efect al legii; înțelegi deci de ce și această presupunere este exclusă.

    Punctul 3 mi s-ar părea cel mai ilar (dacă nu ar fi scris cu seriozitate): păi să contestăm la CCR fiecare preț crescut de vreun comerciant în timpul unei luni de salarizare – păi cum să-mi fie afectat astfel venitul-proprietate privată?

    Succes în cariera de gazetar – ați ales-o bine în dauna celei de jurist!

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Recunosc, am pufnit în râs după ultima propozițe. Acestea fiind spuse, să ne întoarcem la o discuție serioasă. Dacă crezi că poți să participi, ești bine venit. Dacă bați câmpii în continuare, oricât de amuzant ar fi, nu.

  16. AdrianS spune:

    Este gandire un pic optimista. Tot CCR a stabilit ca urgenta o stabileste doar guvernul. Si sa nu uitam cum au mai luat alte decizii in ultima vreme care pareau cel putin la fel de clare, cel putin pe hartie.

    Evident ca era genul de masura care, daca vrei sa o iei intr-o astfel de forma tampita, tot trebuie sa o pregatesti cu ceva timp inainte, sa le dai timp fiecaruia sa se pregateasca pentru efectele schimbarilor legislative.

    Doar ca nu traim in genul asta de tara inca, ce, ei nu stiau cum stau lucrurile. Si daca tot au in mana CCR-u, nu-mi pun mari sperante in asta.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      „Urgența o stabilește guvernul”, în context, înseamnă că rolul Curții Constituționale se limitează strict la a stabili îndeplinirea condițiilor și limitelor menționate în textul legii fundamentale și dezvoltate în jurisprudență. Cât timp ele sunt îndeplinite, nu e treaba judecătorilor de la CCR sau a oricărei alte instituții sau persoane să substituie propria lor evaluare dacă „situația extraordinară…” reprezintă o urgență sau nu, dacă ar fi justificat actul sau nu, în opinia lor. Aceasta rămâne exclusiv decizia guvernului.

      Acestea fiind spuse, recunosc că ar fi optimism să cred că actuala Curte Constituțională va recunoaște aceste argumente dacă și când îi vor fi aduse, eventual și cu altele, și va declara actul neconstituțional. Eu argumentez doar că este neconstituțional, în sine…

      (Dar da, sunt optimist – poate nu cu unaniminatate, poate chiar cu o majoritate minimă, dar chiar și acest CCR va admite o sesizare)

  17. Jeep spune:

    O ordonanță de urgență neconstitutionala?

    Dar sint o multime de legi flagrant neconstitutionale, sau altele la limita, tocmai bune de analizat de CC. Pe unele, cele flagrant aberante, suspectez ca le-au conceput intentionat asa (smecheria romaneasca), ca raspuns la presiuni din afara si ca sa poata fi abrogate fara multe discutii imediat ce “conditiili internationale” vor permite… cind va veni momentul, fiiindca acum, la fel ca pe vremea activistilor ceausisti debordind de optimism in privinta viitorului tarii, inca “nu e momentul”.

    Si-apoi, Constitutia Romaniei, asa prost facuta cum e ea, a fost incalcata sistematic in ultimii 28 de ani de TOTI cei care si-au permis luxul, de la presedintele tarii pina la ultimul securist. Din inalte ratiuni de stat si urmarindu-se, desigur, doar interesul national. Daca UE, sau daca NATO, sau daca americanii, sau daca Merkel, sau daca Junker, sau daca nu stiu care grup de interese cu un lobby puternic la Washington D.C. pun(e) presiune, poti sa te impotrivesti?! Se pare ca, daca esti politruc roman, nu poti.

    Au trecut aproape 30 de ani (in care chinezii, pornind de la nivelul de doua mese pe zi si salopeta lui Mao, au ajuns la statutul de super-putere economica planetara) si noi nu sintem nici macar in stare sa pricepem ca STATUL DE DREPT si DEMOCRATIA de inspiratie occidentala sint incompatibile cu firea si valorile romanului. Si ca, daca nu avem curajul sa le punem in discutie in paralel cu modelele asiatice de succes (Coreea de Sud, Indonezia, China, Rusia), care ni se potrivesc mai bine decit cele occidentale – ale unor mari popoare alaturi de care ne inchipuim, fuduli nevoie mare, ca tropaim – vom continua sa baltim cu aceeasi maiestrie pe care o aratam de doua mii de ani. Ne-am cumparat pe credit un Lamborghini de doua milioane de euro dupa lovilutie, din ala cu caroseria la zece centimetri de asfalt, si ne miram ca se impotmoleste prin gropile si noroaiele Romaniei.

    Ce daca „Revoluția fiscală” e neconstituțională? Mai conteaza un coș pe fund cind tu esti plin de bube pe față si pe tot corpul?

    Doc, daca nu schimbam sistemul (un jeep cu prelata in loc de Lamborghiniul ala), si peste 20-30 de ani o sa te lamentezi exact la fel cum o faci de 20-30 de ani.

    • Rover Range spune:

      He heeee…. un “jip-cu-prelata” tine bine la tavaleala… si la o adicatilea te scoate si din balta. In timp ce bambolghinii ala caleaza de la cateva graunte de tarana. Plus ca are consum comparabil :-P

  18. Ronald spune:

    Probabil “intamplator” in legea fundamentala exista un astfel de “artecol”

    Art. 55 – Apărarea ţării
    (1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.
    (2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.
    (3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.

    … care “tradus” din linqua jurizda pe-ntelesul uominilor-da-rand suna cam asa: aceasta coala alba care este neagra permite…
    Ca legea fundamentala a unei natiuni/tari trebuie sa fie limpede si colocviala (accesibila/pe-ntelesul oricui in “traducere” pt persoanele care nu au nici macar tangente cu linqua juridica) este, principial, axioma. Doar in rssh ro legea fundamentala este “criptica”. Si, “fireasca” rezultanta, necesita “interpretari”… si interpelari. Manate de voi… pardon, de “oportunitati” p*litice. Acelea care nu pot fi anche… pardon, contestate (scuze pt confuziile repetate dar daca albul e negru si vitzavercea vb despre prostitutie ca despre arta asa cum si antonie prostovan era dottore).
    Deci, (ca sa nu ma ratacesc definitiv in hatisul jurizd de sorginte “filosofico-religiuasa”) cand fundamentul e gresit (… precum si noi iertam gresitilor nostri) de ce n-am tolera gresita gresitilor care vremelnic se afla-n jilturi decizionale? Altfel spus: daca fractura deschisa a logicii este fundament cum sa condamnam o biata luxatie?

  19. Adrian B spune:

    Cu al treilea punct nu ati nimerit-o deloc. Conform articolului 44 din Constitutie, retinerea la sursa e neconstitutionala pentru ca veniturile sunt protejate si garantate, ceea ce inseamna ca angajatorul nu are voie sa retina nimic si ar trebui sa plateasca integral salariatului totalitatea veniturilor. Articolul 56 nu da nici un drept angajatorului sa faca retineri la sursa, taxele si impozitele sunt obligatia salariatului, nu a angajatorului, orice lege ce stabileste altceva ar incalca art 44.

    De asemenea articolul 56 e atat de ambiguu incat e inaplicabil in viata reala. “asezarea justa” e cel mai subiectiv termen cu putinta, teoretic singura asezare justa ar fi plata unor taxe egale (ca suma) de catre toti cetatenii unei tari pentru ca toti beneficiaza egal de aceleasi drepturi (ex: dreptul de vot) si servicii (aparare, justitie etc). Dar termenul a fost pervertit incat e just orice decide cel ce detine puterea de a decide, iar pentru cetateni: vae victis.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Reținerea la sursă este o modalitate prin care bani care sunt datorați statului, conform legii, sunt virați acestuia. N-aș ști ce e neconstituțional în asta. Parte a dreptului la proprietate, oricine poate dispune de banii care îi aparțin, inclusiv de venituri salariale – dar, tocmai, banii reținuți la sursă nu îi aparțin, nu sunt proprietate. Din câte știu, cazul cel mai apropiat de asta a fost o pronunțare a Curții asupra unei legi care prevedea virarea banilor prin card bancar – dar Curtea n-a găsit neconstituțional faptul că angajatul-stat poate dispune modul în care face transferul de bani, ci faptul că băncile percep comisioane – oricât de mici ar fi ele înseamnă o pagubă, o pierdere suferită de angajat, care nu poate fi acoperită de art. 56, pentru că nu e impozit sau taxă. Dacă există alte cazuri similare, nu știu. Acestea fiind spuse, n-am exprimat în articol argumentul că reținerea la sursă ar fi constituțională. Sunt trei motive principale enunțate acolo.

      Da, ai dreptate apropo de articolul 56 – ar trebui să însemne ceva mai mult, mai specific decât protecția oferită deja de articolul 16.

      • Adrian B spune:

        Ba tocmai ca orice venituri ale angajatului ii apartin conform art 44 pana in momentul in care el, si nu altcineva care nu e direct si echivoc imputernicit de el, isi plateste taxele din art 56. Sunt doua lucruri distincte, art 56 nu stabileste nici un fel de exceptii la art 44. Altfel e ca si cum ati spune ca puteti omora pe cineva pentru ca oricum pana la urma moare de batranete: nu, nu e acelasi lucru, angajatul are proprietatea asupra tuturor veniturilor si doar el are dreptul si datoria sa plateasca taxele.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Ca să poți face un argument pe dreptul de proprietate ar trebui să demonstrezi că există un interval de timp și o posibilitate reală de a folosi venitul respectiv între obținerea și taxarea lui. Nici constituția nici legea nu prevăd așa ceva, din contră… Mă rog, despicăm oleacă firul în patru. „Revoluția fiscală” n-a schimbat faptul că reținerea se face la sursă, plata impozitelor și contribuțiilor se face efectiv de către angajator în numele angajatului. Eventuala ei neconstituționalitate e altă discuție.

    • Dinu B spune:

      @ Adrian B (12/11/2017 la 14:20)

      Sunt impresionat de cunostintele dvs privind Constitutia Romaniei.

      Recunosc ca sunt un novice in aceasta materie.

      Indraznesc sa intreb – asa ca o curiozitate – exista vreun articol in Constitutia Romanieie care stipuleaza ca (unii) cetateni romani (persoane fizice sau juridice, “oameni de afaceri ” etc.) au DREPTUL de a plati taxele cand doresc sau pot (din varii motive). Si concomitent, aproape toata lumea se plange de lipsa autostrazilor, spitalelor si scolilor etc. “ca afara”?.

      Ca un exemplu: in tara in care traiesc de peste 22 de ani (democratica si parte din Grupul G7), penalizarea este de 0.5 % pe zi intarziere si poate ajunge pana la 50 % din suma datorata.

      Va asigur ca este departe de mine gandul ca nu sunt furturi pe baza carora unii din cei mai prosperi oameni de afaceri romani si-au “agonisit bunastarea pentru cateva generatii”. As fi curios cat de buni “antreprenori” ar fi in aceasta tara ?

      • Constantin spune:

        “… (unii) cetateni romani (persoane fizice sau juridice, “oameni de afaceri ” etc.) au DREPTUL de a plati taxele cand doresc sau pot (din varii motive)…?”

        Răspuns: da, dacă sunt agenți economici cu capital preponderent de stat.
        Adică, guvernu-și plătește dacă și când are chef, către el însuși,,,sau, mai corect spus (și după cum în mod corect ați observat), către noi toți, datoriille.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


E randul tau

Cred ca masurarea performantelor prin tot felul de indicatori de tip contabil, simpli si usor de int...

de: r2

la "Manifest pentru refuzul unei obsesii moderne"

Cauta articole

noiembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)