Home » Reactie rapida » Citesti:

5 iulie 2015:Grecia şi vitalitatea demagogiei

Ioan Stanomir iulie 6, 2015 Reactie rapida
51 comentarii 2,721 Vizualizari

Alexis Tsipras este, în Grecia şi nu numai,omul momentului şi al istoriei. În patria sa , ca şi în Europa, el apare ca un viteaz luptător destinat să apere suveranitatea şi egalitatea în faţa rapacităţii creditorilor. Pentru stânga internaţională, el întruchipează speranţa, energia şi curajul. Este ca si cum , în premierul Greciei, spectrul lui Che Guevara s-ar fi reîntrupat, spre a conduce pe oameni la luptă, din nou, în confruntarea finală cu imperialismul. Scenele de euforie urbană de la Atena ce au urmat anunţării votului sunt indicatorul dramatic al acestei puteri hipnotice pe care Tsipras o exercită asupra naţiunii sale.

Referendumul grec nu poate şi nu trebuie fi subestimat. El marchează, dincolo de calcule economice şi de analize savante, un punct de cotitură în evoluţia Europei înseşi. Victoria lui Tsipras de ieri plasează Uniunea Europeană în faţa unei realităţi imposibil de ignorat. Forţele radicale populiste şi demagogice încetează să mai fie prezenţe marginale. De ieri, ele deţin capacitatea de a fi actori decizionali de primă importanţă. Manipularea suveranităţii naţionale şi a egalităţii sociale devin strategii prin care radicalismul, de stânga sau de dreapta, poate aspira la cucerirea puterii.Cazul Syriza are valoare de precedent.

Moderaţia se află, astăzi, sub asalt în Europa. Entuziasmul celor care sfidează ordinea economiei de piaţă, sub semnul fuziunii între naţionalism şi egalitarismul exacerbat, este unul contagios. Contaminarea cu acest morb al radicalismului rămâne principalul risc pe care Europa este obligată să îl gestioneze. În Grecia, ca şi în Spania, Italia, sau Franţa, stânga şi dreapta extremă au potenţialul de a a exprima acest potenţial de frustrare ce dă naştere, invariabil, proiectelor utopice.

Referendumul grec inaugurează o epocă a incertitudinilor şi a fantasmelor în Europa. Fantoma mesianismului şi a delirului demagogic bântuie din nou continentul. Ubicuă şi versatilă, sensibilitatea populistă este inamicul implacabil al libertăţii politice şi economice. Din acest sol fetid al improvizaţiilor demagogice nu se poate alimenta decât viitorul mediocru şi corupt al subdezvoltării. Nici o naţiune nu este imună la această seducţie a radicalismelor şi experimentelor egalitare. Europa este faţă în faţă cu demonii ei. Luciditatea şi fermitatea democratică sunt valorile în numele cărora se poate imagina o nouă solidaritate. Demagogiei i se poate contrapune echilibrul. Opţiunile ce vor fi făcute, de acum înainte, vor decide destinul continentului însuşi.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "51 comments" on this Article:

  1. DanT spune:

    Articol desigur corect.
    Si nimic despre Rusia? Deci, se poate…

  2. ada spune:

    „sensibilitatea populistă este inamicul implacabil al libertăţii politice şi economice”…Nu putem vorbi și în cazul „libertății politice și economice” … de o altă față a „vitalității demagogiei”? S-a ajuns în situații de criză din cauza populismului ori populismul e răspunsul primitiv la modul cu se înfăptuiește concret „libertatea politică și economică”? Nu este o criză profundă de sistem economic și politic din care nu se mai poate ieși cu mecanismele „libertății politice și economice” aplicate în prezent? Mai are sistemul „libertăților politice și economice” alte pârghii de ajustare decât cele respinse de greci? Dacă da, să le aplice, altfel, vechie tehnici de cârpeală nu mai poate opera…Se pare că principala unealtă a reglajului, cea a creditării în funcție de bonitate și-a trăit traiul agonizant.

  3. ion adrian spune:

    De aceeea devine din ce in ce mai clar ca numai Calea a treia (aceea adevarata si rationala ) este o solutie din ce in ce mai urgenta caci hibele capitalismului (ele exista in fundamentul economic al acestuia) care azi este cel mai evoluat si evoluabil sistem economic-social, hibe care simtite intuitiv de oameni, au permis din nefericire grozavia unui despotism asiatic modern camuflat in marxism -leninism, iar azi permit toate aceste crize si ca o consecinta demagogia populista desantata pe care o vedem crescand neincetat.
    Despre Calea a treia am mai vorbit si exista precursori de marca printre care chiar si Vaticanul care a resimtit inegalitatea funciara a dogmei capitaliste in raport cu morala crestina dar nu a putut inca oferi o solutie stiintifica elaborata.
    Adica vreau sa precizez ca Vaticanula inteles de ceva vreme prin credinta si etica crestina(sunt texte catolice importante in acest sens), ceea ce eu sustin tot de niste zeci de ani si anume ca daca omenirea a cunoscut pana acum doar doua cai clare din punct de vedere doctrinar pentru dezvoltarea social-economica si anume :
    a)marxism-leninismul (este suficient sa spun marxismul) cu postulatul sau privindpropriectatea comuna asupra mjloacelor de productie care sunt compuse din mijloacele de munca (uneltele, infrastructura adica ansamblul mijloacelor materiale cu ajutorul cărora oamenii acţionează asupra obiectelor muncii, modificîndu-le potrivit scopului urmărit de ei.) si obiectele muncii, care sunt in principiu lucrul sau complexul de lucruri asupra cărora acţionează omul în cadrul procesului de producţie, direct sau cu ajutorul mijloacelor de muncă, pentru a le modifica potrivit nevoilor sale,.la primul nuvel al proceselor de productie obiectele muncii sunt resursele naturale sub diversele lor forme adica pămîntul, pădurile, minereurile, apele, materiile prime , la urmatoaele nivele fiind deja obiecte rezultate intr-un proces anteror de productie.. Din respectivul postulat decurg toate celelalte elemente doctrinare si ca o parazitare si intr-o mare masura aproape intreaga socializare nu numai a mijloacelor de productie ci si a fortelor de productie adica si a fortei de munca creand asrfel o forma vansata si adaptata la conditiile moderne nu a comunei primitive cum cred unii ci a despotismului asiatic;
    b) capitalismul cu postulatul sau fundamental privind proprietatea privata asupra mijloacelor de productie si cea strict individuala si inalienabila asupra fortei de munca din care deriva drepturile persoanei si individului, cale mult mai buna decat cea marxista caci desi nu inlatura definitiv exploatarea o resrange la maximum fiind astfel cel mai perfectionat pana azi mod de productie prin care a trecut omenirea de la comuna primitiva prin sclavagism si feudalism, comunsmul find incheierea caii care incepe cu comuna primitiva si continua cu despotismul asiatic in care despotul este ulterior inlocuit de Partidul unic totalitar
    Dar capitalismul nefiind perfect avand o eroare intrinseca a permis dezvoltarea utopiilor de natura marxist -totalitara,

    Raspunsul teoretic orect este cea de a treia cale de dezvoltare socio-economica in care postulatele fundamentale sunt cele capitaliste cu o modificare care tine de natura noetica a omului si pe care crestinismul o presimte si anume in locul proprietatii comune sau private asupra mijloacelor de productie se va institui principiul de operare adica care in practica se va afla in spatele celor ce se vad si anume proprietatea privata doar asupra mijloacelor de productie cu exceptia resurselor naturale care in calitatea lor de bun al umnanitatii sunt de jure in proprietate comuna administrarea de facto a acestei forme de proprietate insemnand tocmai constructie efectiva in teorie si practica a aceste Cai a treia.
    Astea le-am mai scris chiar si pe acest portal acum un an, dar nu sunt inca intelese caci nici macar nu le inteleg (altfel ar fi enuntat ei aceste postulate)desi de aproape o suta de ani incepand cu ideie legate de venitul de baza garantat ( Le Mouvement Français pour un Revenu de Base or Unconditional Basic Income-UBI ), de ideea alocatiei de somaj si a altora ca efect al realizarii unui drept si nu a unei clemente sau pomeni sociale, si nume mari in stiinta economica si in filosofie au clamat acestea fara insa sa stie ce trebuie pus in fundamentul teoretic al cerintelor lor.
    Avem exemple si mai vechi si anume: fiziocratii in secolul al 18-lea sau precursori si mai vechi trecand prin Thomas Morus , Johannes Ludovicus Vives, Thomas Jefferson, Antoine de Caritat, marquis de Condorcet se ajunge la Thomas Paine care la sfarsitul secolului 18 scrie negru pe alb care ar fi sursa unui venit cuvenit de drept : Payments were to go to every person, rich or poor, healthy or disabled. It is “a right, and not a charity, that I am pleading for.” He wanted the funds to come from a “ground-rent” paid by property owners. This is just and proper, he argued, because the earth is “the common property of the human race” and everyone deserves a share. Urmeaza un Henry George care dupa inca o suta de ani, in 1879 spune: “There is a fundamental and irreconcilable difference between property in things which are the product of labor and property in land.”
    Apoi urmeaza o pleiada de savanti mai ales economisti renumiti, oameni politici de prima marime, care fiind adepti ai UBI, din pacate nu reusesc sa ajunga la motivatia stiintifica bazata pe principiul proprietatii comune asupra resurselor naturale de care s-au apropiat cei doi precursori principali citati , ramanand doar la motivatii bazate pe etica sociala si pe dorinta de pace sociala.
    Mai trebuie sa adaug ca pe un precursor al Caii a treia pe Jean Bodin(1530-1596) citat de romanul Gh. D. Ranzescu intr-un eseu politic si filozofic intitulat “Primatul spiritualitatii in viata de stat”, publicat chiar in 1945, adica in anul in care comunistii l-au aruncat in inchisoare printr-un proces politic. Apud Gh Ranzescu , Jean Bodin a fost un precursor al sistemului democratic de drept scriind : “Constitutia este suveranul de drept” iar accentul in opera lui se pune pe democratia caracterizata prin libertate si egalitate. Adica, spun eu, ceea ce este propriu caii a treia mai sus prezentata.
    Este de remarcat ca si francezul Jacques Duboin (1878-1976) preocupandu-se de probleme de acest fel a scris in 1955 propozitia: ” L’homme possède le droit à la vie, car il le tient des lois de la nature. Il a donc droit à sa part dans les richesses du monde. Grâce à son travail, il pourrait se procurer cette part et ainsi gagner sa vie”(http://revenudebase.info/2014/08/08/jacques-duboin-abondance/#comment-80967)

    • iosiP spune:

      “Usor” neclar si contradictoriu pe alocuri!
      Deci credeti ca impozitele percepute de catre stat asupra proprietatii mele nu asigura o compensatie corecta a celorlalti, pentru faptul ca eu detin in proprietate o parte din resursele naturale ale tarii?
      Pai sa vedem: am o vie de 20 de hectare (200 de mii de metri patrati). Evaluand populatia Romaniei la 20 de milioane, rezulta ca sunteti proprietar de drept asupra 0,01mp (sau altfel spus, o parcela de 10cm x 10cm). Va astept sa-i revendicati, sa-i cultivati si sa obtineti venit de pe urma lor.

      P.S. Sunt baiat bun, va dau o parcela cu un butas de strugure! Desigur, astept sa imi platiti dreptul de acces pe proprietate pentru a compensa pierderile cauzate de accesul la zona respectiva! ;)

  4. Vlad spune:

    Sistemul monetar global bazat pe creditarea cu dobanda este unul incorect, care nu respecta rolul banilor de mijloc de schimb in tranzactii ci ii vad ca pe un scop in sine. Aceasta viziune incorecta duce la saracirea populatiei … si la acumularea de capital fara producerea de valoare. Adica oamenii care dau credite cu dobanda nu produc nimic si acumuleaza bani iar cei care produc bunuri si muncesc ajung sa ramana si datori si fara bunuri.

    E clar ce inseamna dezvoltarea si subdezvoltarea raportat la niste indivizi care castiga bani fara sa produca bunuri. Subdezvoltarea inseamna ca oamenii nu le mai dau bani si nu mai produc pentru ei iar dezvoltarea inseamna ca oamenii muncesc si ii intretin si pe ei.

    Eu as zice ca asistatii sociali sunt exact BCE-ul si FMI-ul impreuna cu tot sistemul bancar.

    • Harald spune:

      Nu se va schimba sistemul monetar doar pentru o problemă minoră, gen situația actuală a Greciei, însă atât articolul, cât și majoritatea comentariilor demonstrează de ce e atât de ușor pentru un număr redus de oameni să oprime mulțimi întregi: pentru că mulțimile au impresia că oprimarea e spre binele lor :P

      Grecia a profitat din plin de creditarea foarte relaxată de pe vremuri, iar astăzi refuză să se angajeze la ani întregi de obligații financiare. Și realitatea e că banii nu pot fi recuperați, dacă Grecia refuză să-i plătească. Însă mulțimea visează cu satisfacție bolnavă la oprimarea feroce a grecilor, deși e clar că asta nu se va întâmpla.

    • iosiP spune:

      @Vlad,

      Gresit, ca de obicei! Oamenii care va dau banii cu dobanda au produs… exact banii pe care vi-i dau. Ei ar fi putut sa-i cheltuiasca (si ar fi sustinut partial economia facand asta) doar ca nu ii puteti obliga sa o faca. Prin urmare, o fac indirect acordand imprumuturi celor care doresc sa dezvolte economia deschizand noi afaceri (productive, desigur). Deci banii lor produc, chiar daca ei insisi nu o fac, si este normal ca o parte din profit sa le revina sub forma de dobanda.

      Dar haideti sa rationam altfel: ce s-ar intampla daca toata lumea si-ar retrage banii din banci si i-ar folosi pentru consum? Va las pe dumneavoastra sa raspundeti, de preferinta intr-o perspectiva de lunga durata. :)

      • Vlad spune:

        Nu banii lor produc … ci cei care se folosesc de ei. Ei, cei care au dat banii, stau degeaba, chiar stau degeaba, dar consuma :) Ce consuma ? Ce produc ceilalti oameni ? Daca numarul celor care nu produc nimic creste, normal cei care produc trebuie sa compenseze prin munca lor ca sa-i tina si pe cei care nu produc nimic. Daca numarul celor care nu produc este egal cu al celor care produc se cheama ca cei care produc trebuie sa munceasca dublu ca sa-i tina si pe cei care nu produc, cand numarul celor care nu produc creste semnificativ peste numarul celor care produc, cei care produc nu mai prididesc cu produsul si incep sa stranga cureaua … Long story short, cand cei care produc se opresc, din motive obiective pentru ca au obosit sa produca pentru cei care nu fac nimic si se ajunge la o masa de oameni care nu produce nimic apar nemultumiri. Desigur cei care nu au produs nimic in foarte multa vreme sunt extrem de odihniti in comparatie cu cei care au muncit de le-au sarit capacele dar evident constata si ei lipsa asta si zic off ce nasol, ce-i cu oamenii astia care nu produc nimic :) , evident excluzandu-se pe ei din ecuatie … Ceea ce evident nu e corect … deci daca simt o lipsa tre sa puna mana la treaba si sa-si produca cele necesare.

        • iosiP spune:

          @Vlad,

          Daca imi permit sa “stau degeaba si sa consum” inseamna ca pana acum am produs mai mult decat imi era necesar (ca altfel nu aveam economii in banca). Deci dumneavoastra ce dotriti, sa le imprumut cuiva fara dobanda, asumandu-mi riscurile de rigoare? Aveti si o justificare logica a acestei pretentii sau izvoraste din prea-plinul crestinismului ortodox?
          Dar ca sa va lamuriti: nu produc altii pentru mine ci eu contribui la economie folosindu-mi banii pentru a finanta afacerile altora… ca fara banii mei – sau a altora ca mine – cei care au un plan de afaceri nu l-ar putea realiza. Si repet, doar-doar ma intelegeti: banii aceia nu au aparut din aer ci din faptul ca am putut (si am ales) sa produc mai mult decat consum.

          P.S. Sunt libertarian, deci chiar nu este cazul sa-mi explicati cum e cu rezervele fractionare. In schimb, poate ma lamuriti cum e cu dreptul de proprietate in conditiile in care guvernul grec blocheaza accesul cetatenilor la banii proprii.

          • Vlad spune:

            Daca imi explicati cum se pot imprumuta bani care nu exista … adica dintr-o suta se pot imprumuta, cu rezerva fractionara, 900 va mai raspund si la alte curiozitati pe care le aveti. Eu nu pot sa fac minunea asta … tot timpul cand am imprumutat am putut sa imprumut (desigur fara dobanda) doar din ce am avut, niciodata mai mult :)

      • Hantzy spune:

        Nu e chiar așa, Iosip. Producția și vânzarea de bani nu e neapărat cuplată cu crearea de plusvaloare, care se presupune că ar trebui să fie caracteristica oricarui bun vandabil. Inflația este un bun exemplu în acest sens.
        Pe de altă parte, banii pe care îi vinde o bancă nu sunt chiar banii băncii, ci banii deponenților, ai creditorilor băncii până la urmă. Aceștia primesc o dobândă de 1-2%, în vreme ce banca cere pentru un împrumut până la 10%, adică un câștig net de 500%, lucrând în fapt cu materialul clientului. Din câștigul realizat se plătesc în principal veniturile mangementului, mai puțin se folosește pentru capitalizarea băncii. Asta arată cam ce s-ar întâmpla dacă lumea si-ar retrage valorile din bănci.

        • iosiP spune:

          @Hantzy,

          Cunosc aceste lucruri – credeti-ma, am citit Mises, DeSoto, Rothbard, Keynes si altii “din scoarta-n scoarta”. Deci intrebarea mea a fost una simpla: daca actiunea de a imprumuta bani nu imi aduce niciun profit, de ce as face-o?
          La asta asteptam un raspuns clar si nu o intreaga teorie economica din partea lui @Vlad si a dumneavoastra.

          • Hantzy spune:

            Iosip,
            Ați început cu o afirmație cum că cei care împrumută au produs exact banii folosiți pentru împrumut. Ori eu am arătat, iar dvs ați acceptat, că nu chiar banii produși de cei care au dreptul să împrumute sunt împrumutați, ci cei ai deponenților.
            De asemenea, ați încheiat cu o altă întrebare la care am sugerat un răspuns.
            Faptul că acum susțineți că altceva ați avut în vedere nu prea reieșea inițial din comentariu, de vreme ce doi comentatori au răspuns altceva. Oricum, revenind la întrebarea formulată în final, aveți dreptate, nimeni n-ar fi dispus să împrumute banii săi fără să obțină un beneficiu, oricât de mic. Dar, ca orice altă acțiune, și acordarea de împrumuturi conține un anumit risc. Sunt convins că știți şi acest lucru, doar că nu-l amintiți.

          • Vlad spune:

            Domnule iosiP,

            Eu nu inghit pacaleala … de aceea vi se pare ca nu v-am raspuns … Imprumutul cu dobanda e o pacaleala pe care am explicat-o detaliat ca sa poata intelege toata lumea care citeste explicatiile pe care le-am dat. Cei care imprumuta cu dobanda ar trebui marginalizati de societate si lasati sa traiasca asa cum le place: singuri si imprumutandu-si bani intre ei cu dobanda in asa fel incat sa constate practic ca modelul lor este viciat.

            Minciuna este exact o referinta la ceva ce nu exista. Minciuna e palpabila si reala doar pentru mincinos si doar in momentul in care cineva il crede. Cum mitomania este modul de viata al unor oameni e foarte greu pentru ei sa se dezbare de acest obicei. Mitomanul traieste profitand de credulitatea oamenilor. Minciuna are dupa cum vedeti si implicatii lingvistice, apar cuvinte, procese si activitati care afecteaza foarte multi oameni si care o transmit inconstient sau siliti de imprejurari la alti oameni care au incredere in ei.

            Este urat sa minti si sa pacalesti oamenii.

            • iosiP spune:

              Domnule Vlad, v-am pus o intrebare simpla pe care o repet, in speranta ca veti raspunde fara filosofie transcendentala: daca actiunea de a imprumuta bani nu imi aduce niciun profit, de ce as face-o?
              Sau altfel spus, de ce mi-as asuma riscuri in absenta unor beneficii?

    • Gabriel I. spune:

      As putea sa va dau un exemplu concret a ceea ce inseamna creditarea
      Eu G. I., am de exemplu un surplus de 10.000 euro adunati din activitatile mele si impozitati ca atare.
      Ce pot face cu acesti bani
      1. sa incep o micro afacere si sa castig cam 20% pe an. Riscurile sunt inerente oricarei afaceri deci pot la fel de bine sa pierd 20% pe an
      2. Sa cumpar actiuni la o societate stabila si asa castig intre 7 si 10% pe an. Riscurile sunt mai mici decat la pct.1 dar nu sunt inexistente.
      3. Sa depun banii la o banca comerciala cu o dobanda de 1.5-2% care la randul ei te va imprumuta cu o dobanda de 6-7%. Aici eu imi asum riscuri mai mici dar banca are cam acelasi risc ca si mine la pct 1.
      Sa concluzionam, dumneavoastra ati dori ca banca sau oricine altcineva sa va dea banii necesari unei afaceri ca la pct. 1 sau pur si simplu pentru confortul personal fara sa va ceara nimic in schimb? De ce eu ca depunator prudent ar trebui sa subventionez aceasta creditare.
      Daca ati veni direct la mine, sarind peste potentiala banca profitoare, de ce credeti ca eu v-as imprumuta banii cu dobanda cu care i-as imprumuta bancii avand in vedere ca eu sunt cel care mi-as asuma tot riscul si nu am la indemana mijloacele legale de recuoerare care le are o banca.

      • Vlad spune:

        Imprumuturile cu dobanda transfera masa monetara la cel care percepe dobanda. Adica masa monetara creste intr-o parte si se diminueaza in cealalta parte. Asta inseamna ca ceilalti dispun de bani mai putini pentru a efectua tranzactii.

        Cu rezerva fractionara din cei 10.000 ai dumnevoastra se pot imprumuta 90.000 in felul asta masa monetara creste. In cazul in care cantitatea de bunuri ramane neschimbata, pretul lor creste si deci valoarea absoluta a banilor scade, dumnevoastra ajungand sa puteti cumpara mai putine bunuri cu cei 10.000. In cazul in care cantitatea de bunuri creste in mod real si nu aparent, adica prin indoire cu alte produse sau peticiri atunci in termeni absoluti se produce si consuma mai mult, ceea ce e firesc intrucat trebuie sa fie sustinute persoanele care nu produc. Folosirea pentru schimb a bunurilor cu valoarea intrinseca (e.g. aur) punea un pret pe crearea banilor, adica efort depus pentru exploatare miniera.

        Crearea banilor fara efort diminueaza valoarea muncii, de aceea e nevoie de restrictii si control cu privire la emiterea de moneda sau masa monetara. Asta nu inseamna ca cei care pot sa emita moneda sau masa monetara apreciaza munca mai mult ci doar creeaza o linie de demarcatie intre cei care trebuie sa munceasca si cei care creeaza moneda sau masa monetara si acorda imprumuturi. Inainte nu era asa … oamenii care gaseau aur puteau sa beneficieze de valoarea lui, adica erau liberi si nu depindeau de o entitate care regla si reglementa masa monetara sau emitea moneda.

        Problema creditarii cu dobanda creeaza doua probleme adiacente: inflatia, pe care deja am descris-o si deflatia. Deflatia se intampla cand masa bunurilor creste fara ca aceste bunuri sa fie achizitionate. Rezultatul trebuie sa fie fie diminuarea preturilor, fie diminuarea productiei. Cand oamenii miros ca preturile incep sa scada de obicei se creeaza conditiile unei spirale deflationiste, care are multe efecte neplacute pentru toate persoanele implicate in schimburi economice.

        Ce se intampla cu depozitul dumnevoastra este ca valoarea lui este incerta. Fie valoarea lui absoluta descreste, caz in care nu mai puteti face nimic cu banii respectivi, asa cum s-a intamplat de multe ori, fie muuult mai rar, valoarea banilor creste care are doua efecte: unul relativ ok pe termen mediu si scurt si anume acela ca puteti cumpara bunuri relativ mai ieftin, dar de care e posibil sa nu aveti nevoie neaparat atunci, celalalt pe termen putin mai lung in care climatul economic se deterioreaza si in esenta ajungi sa cheltui economiile.

  5. mariusip spune:

    Demonii de care vorbiti au fost scosi la suprafata si starniti de un comportament iresponsabil al elitelor (nu doar politice). Similar cu ce s-a intamplat la inceputul sec. XX, cei care au fost pe val si au avut de castigat din sistemul politic european actual nu au vrut sau nu au stiut sa gandeasca mecanisme de solidaritate cu cei care au fost de partea pierzatoare. Toata lumea spune despre greci ca sunt iresponsabili. Poate asa e, insa ce se poate spune despre liderii europeni care timp de 7 ani au tot impus politici de austeritate, fara sa-si puna deloc problema cum e sa fii la capatul celalalt al tevii pustii? Ca mai devreme sau mai tarziu, animalul incoltit si fara speranta, din disperare, va incepe sa muste in dreapta si-n stanga. Ironic, nemtii de azi nu au inteles nimic din ce s-a intamplat cu Germania din anii 20-30 (care, tot asa, avea o datorie de platit fata de Franta si Anglia, nu?). Sau poate au inteles, insa s-au gandit ca grecii nu au cum sa fie la fel de periculosi ca ei, ca doar sunt o natie mica si lenesa, nu?
    Pana la urma, istoria pare sa se repete cu un determinism implacabil: elitele isi bat joc de patura de jos a societatii un timp, iar la final frustratii dau foc la casa.
    Instinctul thanatic de care vorbeste Dl. Tismaneanu e de fapt disperare, lipsa de orizont si lipsa de speranta. E razbunare, daca vreti.

    • Anca spune:

      Este totusi ciudat sa risipesti miliarde si sa te plangi de lipsa de solidaritate cand vine scadenta. Grecia e membra UE din 1981. In tot acest timp nu a reusit sa-si faca un cadastru, sa modifice legea care excepteaza armatorii de la impozitare, sa creasca rata de colectare, sa construiasca o administratie eficienta, sa fructifice banii luati pe credite cu dobanda mica odata cu intrarea in euro. Si multe alte probleme structurale nu a reusit Grecia sa rezolve in toti acesti ani. A crescut nivelul de trat pe datorie. Sigur, toate astea pot fi vazute ca urmari ale unei anumite istorii si se poate argumenta, just, ca Grecia nu trebuia admisa in euro pentru ca nu are o economie capabila sa faca fata rigorilor unei monede unice. Dar asta nu rezolva problema: de unde vor scoate bani?

      Tare ma tem ca dupa petrecerea de ieri va urma o mahmureala cu dureri cumplite de cap pentru Tzipras si pentru greci. Daca BCE va spune si ea “OHI” cu ce vor plati salarii si pensii?

      • Harald spune:

        @ Anca – Și dacă Grecia ar fi avut cadastru, firmele germane n-ar mai fi mituit oficiali greci? :P

        Ani întregi vestul a privit în altă parte, pe vremea când Grecia risipea bani publici, pentru că aceiași politicieni care plăteau pensii și salarii ”nesimțite” cumpărau și din vest submarine și tancuri tot la prețuri nesimțite.

        ”In 2005 Greece purchased 333 used tanks: 183 Leopard 2A4s and 150 Leopard 1A5 main battle tanks …”. De unde credeți că le-a cumpărat? ”… from Bundeswehr reserves”. :)

        • EuSiCuMine spune:

          Daca Grecia ar fi fost stat de drept si si-ar fi tinut coruptia sub control, presupusii mituiti si mituitori ar fi acum la inchisoare iar banii ar fi recuperati! Dar nu este! Daca tancurile erau la preturi nesimtite avem de-a face din nou cu coruptie, si infractori ar fi trebuit pedepsiti si banii recuperati! Cand Grecia risipea bani publici o facea pe barba ei distrugand viitorul propriilor cetateni si votanti!
          Oricum falicitari pentru numarul de comentarii la hectar! De invidiat!:P

          • Harald spune:

            Dacă …

            Dacă Germania ar fi fost statul respectabil care se pretinde a fi, Gerhard Schroeder ar fi fost la închisoare pentru șmenul cu Nord Stream, iar Siemens și alte companii germane de top n-ar fi dat niciodată mită în Europa de Est. Însă cei ca dvs.vor ca doar Grecia să fie stat de drept, în timp ce Germania să fie considerat ”negustor cinstit”. Din fericire, în lumea reală nu merg lucrurile așa. În lumea reală grecii refuză să mai plătească șmenurile cu armament ale Germaniei.

            • Mihail Lungu Mihail Lungu spune:

              Am trăit cam la fel de mult şi în Germania şi în România, astfel încât pot să-mi permit să afirm că există o deosebire uriaşă între corupţia germană (existentă, fără îndoială) şi cea autohtonă. Nu ştiu dacă cea românească este cu un ordin de mărime mai pronunţată, dar ştiu sigur că ea înăbuşă aproape orice încercare de a face o afacere cinsită. Iar corupţia din Grecia nu este, după câte ştiu eu, cu nimic mai prejos. Este absolut rezonabil ca cei care acordă împrumuturi să fie preocupaţi şi de şansa pe care o au să-şi primească vreodată banii înapoi, lucru care este absolut improbabil fără reforme structurale, în cazul de faţă, în Grecia, şi fără combaterea corupţiei atotputernice. Ce se întâmplă dacă acest lucru nu va avea loc se poate deduce din trecutul apropiat al acestei ţări, care a devenit un sac fără fund.

            • EuSiCuMine spune:

              Eu cred ca nu prea intelegeti cum e cu statul de drept. Si nici ce am spus eu nu ati inteles. Nu e greu. Cred ca e suficient de clar si pentru un copil de 7 ani: “Daca Grecia ar fi fost stat de drept si si-ar fi tinut coruptia sub control, presupusii mituiti si mituitori ar fi acum la inchisoare iar banii ar fi recuperati!” Ma repet, poate intelegeti. Justitia din Grecia sa ii condamne si pe ai lor si pe firmele alea rele si sa recupereze banii!!! Miliardele alea! Cu acuze pe net nu prea merge si da, o fapta ilegala tebuie demnonstrata in instanta si este pedepsita de instanta. Asa e cu statul de drept. Restul sunt povesti!
              Smenurile sunt ale Greciei in primul rand, ale clasei lor politice votate democratic si o sa suporte consecintele. Nu vrei sa iti platesti datoriile? Bine! Cine te va mai imprumuta pe viitor?

            • Harald spune:

              @ Mihail Lungu – da, ”în Germania corupția începe de la un milion de mărci în sus”, așa se spunea pe vremuri. Și am mai dat exemplele respective: tunelurile construite pe A3 pe câmp, între Frankfurt și Wurzburg, intersecția dintre A3 și A5 de lângă Frankfurt, noul aeroport Berlin-Brandenburg etc. etc.

              Faptul că la nivelul cetățeanului de rând nu se bazează totul pe mită și corupție, ca în Balcani, nu schimbă cu nimic lucrurile: marile afaceri din Germania tot pe bază de mită și corupție se fac.

          • Harald spune:

            @ EuSiCuMine – eu cred că dvs.nu prea înțelegeți cum merg lucrurile în practică. Credeți că Grecia ar putea înapoia Germaniei tancurile și ar obține restituirea banilor, dacă ar demonstra că Germania a mituit oficiali greci pentru a le cumpăra? Chiar aveți impresia că așa merg lucrurile între state?

  6. John spune:

    Stimate Dl. Stanomir,

    Imi permit sa va sugerez ca problema Greciei nu este exclusiv una de demagogie si de populism, ci de constructie institutionala a zonei Euro. Dezbaterea publica ar beneficia mult daca am avea analize economice ale problemei Grecesti, care nu a inceput cu Tsipras. Va sugerez un articol din NY Times, scris de un economist liberal lucid, care arata importanta votului de ieri:

    http://www.nytimes.com/2015/07/06/opinion/paul-krugman-ending-greeces-bleeding.html?_r=0

    Cu stima,
    John

  7. Ronis ot Astria spune:

    Grecii doar au redemonstrat butata lui Albert Einstein “Sunt doar două lucruri infinite, universul și prostia umană, însă asupra primului aspect nu sunt atât de sigur” … să fim serioși, dacă li se închide robinetul cu bani, în 5-6 luni îl și împușcă pe Tsipras … acum este soare, cald, fetițe, măsline … să-i vedem la iarnă …

    • Harald spune:

      Doar un regim bazat pe închiderea granițelor, în genul lui Ceaușescu, ar putea reduce drastic nivelul de trai al grecilor. Altfel, guvernele precedente au făcut-o deja, iar lipsa finanțării internaționale înseamnă că guvernul e cel care nu are bani, nu oamenii de rând.

      Dacă tot se plânge toată lumea de salariile și pensiile grecilor, lipsa finanțării internaționale nu este o cale de a corecta lucrurile? Chiar nu vede nimeni nevroza colectivă la care s-a ajuns? Este acuzată Grecia că nu vrea noi împrumuturi?!

        • Harald spune:

          @ Ronis ot Astria – în lumea în care am crescut eu, ”domnule” și ”tu” nu aveau ce căuta în aceeași frază :P

          Dacă vrei să-ți exprimi dezacordul cu ideile interlocutorului, condescendența la adresa lui e o metodă greșită. În urmă cu mulți ani, în RO, ultimului polițist care a a încercat să mi se adreseze cu ”tu” i-am explicat că numai angajații mei au permisiunea asta. Iar asta de față cu destui angajați :)

          Revenind la problema Greciei, de ce crezi că oamenii de-acolo or să fie proști să plătească bani cheltuiți în urmă cu mulți ani? În urmă cu vreo 10 – 15 ani, pe vremea când s-au creat aceste datorii, exista un fel de înțelegere tacită: grecii cumpărau din UE armament și alte chestii inutile pe credit, iar în timpul ăsta guvernul plătea cu mare dărnicie pensii și salarii nejustificate tot cu Bani din credite externe.

          Iar acum, vestul (și în special Germania) s-a trezit că ei vor banii înapoi. Trebuiau să ceară atunci reforme, pe vremea când dădeau banii. Nu să vândă armament și să mituiască oficiali greci ca să ia credite pentru achiziții inutile. Chiar crezi că Grecia poate fi obligată să plătească, dacă refuză? Chiar crezi că ”pensiile nesimțite” plătite părinților și bunicilor în urmă cu ani îi vor face pe fii și nepoți să muncească gratis zeci de ani? Orice psiholog îți va spune că atitudinea corectă a grecilor în acest moment este să refuze să plătească.

          • Ronis ot Astria spune:

            Pe la mine, la oraș, în centru, merge … poate, astfel, ne apropiam destul de mult încât dezacordul să nu însemne chiar o despărțire (slabe șanse!) … ce bine că nu am fost, nu sunt și nici nu voi fi vreodată în postura de a-ți fi angajat … și nici polițist nu sunt … în rest, fiecare cu competențele sale … ale tale, în domeniul economic, sunt zero … a intra într-o dispută/dezbatere/schimb de idei este doar pierdere de timp … pe care nu-l am … À bon entendeur, salut !

            • sfinx spune:

              lasa-l ca el e blocat pe tancurile nemtesti pe care saracii greci inocenti le-au cumparat ca le-au pus nemtii pistolul la tampla nu ca vroiau sa se dea jmecheri…
              niste virgine inocente grecii astia, s-au lasat “batjocoriti” de germanul vicios si acuma urla ca trebuie sa achite nota “nemteste”

          • tsipras salvatorul spune:

            Sa nu fim fuduli fara rost ca pierdem timpul.

            Dar pentru cineva cu pareri atat de hotarate pare ca n-ai inteles prea mult din ce se intampla in grecia daca spui un bolovan de genul “sunt acuzati ca nu vor sa se imprumute”. Cu o minima verificare a realitatii am fi observat ca tocmai aici e problema, ca nu mai au bani si… vor sa se imprumute.

            • Harald spune:

              OK, haideți să desenăm dacă nu merge altfel: grecii ar avea nevoie de noi împrumuturi, însă nu în orice condiții. UE și FMI vor să le impună niște condiții și ajung să se comporte ca niște interlopi, apelând la amenințări ridicole. În timp ce datoria Greciei ar urma să crească, nu să scadă.

              Care e sensul unui împrumut, dacă în urma lui balanța e negativă? Împrumut de la tine acum 1000 de euro ca să-ți plătesc rata de 1200 tot acum, după care mai plătesc și dobânzi pe viitor?! Păi, nu e mai simplu să nu-ți plătesc rata de 1200 și astfel nu mai ai ce condiții să-mi impui ca să-mi dai cei 1000? Ca să apelăm la o expresie cam neacademică: are cineva impresia că s-a întâlnit hoțul cu prostul?

            • iosiP spune:

              Domnule @Harald, daca aveti sa-mi platiti o rata de 1200 inseamna ca v-am imprumutat deja cel putin 1200! Sau vreti ca banii astia sa fie uitati “pe motiv de tancuri”?

            • Harald spune:

              @ iosiP – da, în urmă cu 10 ani, profitând de faptul că eu aveam un administrator corupt la firmă, dvs. mi-ați vândut transformatoare second-hand la prețul nominal de 800. Plătibil însă peste 10 ani, la 1200, fiindcă firma n-avea nicio nevoie de acele transformatoare și nici n-avea bani pentru ele. Iar astăzi îmi mai oferiți credit încă 1000, ca să plătesc cei 1200 și să se stingă datoria veche. Urmând ca peste alți 10 ani, pentru cei 1000 pe care mi-i dați astăzi, eu să vă datorez 1500.

              În asta constă șmenul, dvs.vreți stinsă datoria veche, astfel încât să nu mai fie vorba de transformatoare și de vechiul administrator pe care l-ați corupt, urmând ca datoria nouă să fie perfect legitimă, acceptată de noul administrator. Însă cum eu nu am intenția să-mi reduc în continuare nivelul de trai ca să vă plătesc dvs.acei 1500 peste 10 ani, prefer să nu vă plătesc azi cei 1200. Adică prefer o problemă mai mică acum decât una mai mare în viitor.

              Pe vremuri, fiindcă ați mituit acel administrator corupt pe care-l aveam eu angajat, firma mea s-a trezit cu obligații de plată, iar astăzi dvs. vreți să fiți considerat negustor cinstit. Însă eu și angajații mei ar urma să muncim degeaba încă 10 ani pentru a plăti acele transformatoare second-hand. Și n-avem nicio intenție să facem asta. Mulțumit? :P

            • iosiP spune:

              Domnule Harald, administratorul corupt vi l-ati ales singur, in mod democratic. Prin urmare, daca nu va convin afacerile facute de el sunteti liber sa-l dati in judecata.
              De altfel am mai discutat situatia, cu rezultatul unui raspuns ironic din partea dumneavoastra… Revin insa spunandu-va: daca ati avut un administrator corupt dati-l in judecata, eu unul v-am vandut transformatoarele in mod perfect legal (sau daca nu, ramane sa demonstrati acest lucru) si imi vreau banii pe ele!

            • Harald spune:

              @ iosiP – dat fiind faptul că fostul meu administrator corupt n-o să câștige nici în 20 de vieți suficient încât să plătească paguba, iar a vă acționa pe dvs.în judecată, ca fost partener de afaceri, i-ar face pe actualii și viitorii mei parteneri de afaceri să ridice din sprâncene, am optat pentru o altă soluție: eu nu vă plătesc transformatoarele, să vedem ce faceți :P

              Dacă le vreți înapoi, n-am nimic împotrivă. Dar mă îndoiesc, pentru că erau second-hand, modele deja depășite și la un preț supraevaluat, așa că nu prea aveți cum le valorifica în realitate. Iar actualii și viitorii mei parteneri de afaceri, care știu cum au stat lucrurile, îmi vor da dreptate să nu vă plătesc, fără să mă ocolească, așa cum ar face în cazul în care v-aș acționa în judecată. Pentru că printre actualii și viitorii mei parteneri există destui care nu vă au la inimă, exact datorită unor șmenuri de genul celui cu transformatoarele, pe care le-ați mai practicat și cu alții. Așa că banii n-o să-i vedeți. How’s that? :P

            • iosiP spune:

              @Harald, that’s fine! Numai ca daca nu va dati in judecata administratorul si nici pe mine se cheama ca tranzactia a fost corecta (remember? – respectivul avea dreptul sa va reprezinte).
              Deci data viitoare cand vreti sa cumparati pe credit ceva ce va este intr-adevar necesar veti primi din partea mea indemnul diplomatic “take a hike!”. Now How’s that? :P

            • Harald spune:

              @ iosiP – that’s fine with me. Creditul era parte a înșelătoriei, dacă n-ar fi fost înșelătoria nu ar fi fost disponibil nici creditul. Nu m-am născut ieri :P

  8. CarmenD spune:

    Cum spune dl Liiceanu in „Au oare oamenii nevoie de libertate”: „statistic vorbind, omul preferă să moară în robie lângă „oala cu carne”, decât flămând pe drumurile libertății. Iar în povestea lui Dostoievski, de care am amintit într-un alt text, Marele Inchizitor îi spune „de la obraz” lui Isus că oamenii n-au nevoie de darul libertății, de „pâinea Cerului” pe care le-a adus-o El, ci de pâinea pământului oferită de Satana în „ispitirea în pustie”.

    “We often trade off the reality of the ‘red pill and the responsibility to live a free life for the illusion of security the “blue pill” of socialism and the modern welfare state ‘supposedlv provides.”
    Opting for “blue pill” institutions can have the same negative consequences on our humanity as when we choose the blue pill in our private lives. To take the red pill is to choose to take responsibility for our lives, both on the personal and larger social levels.”

  9. dana eugenia spune:

    iac’ asa, a devenit si contributors placa turnanta pentru socialistii romani … saracia si incultura (euphemism) sunt stari de spirit, din care putini pot iesi – si aia sunt cei care POT si VOR sa produca ceva (bani/locuri de munca) … restul vor sta cu mana intinsa si-si vor invata si copii acelasi lucru, ca bogatii sunt rai si saracii trebuie ajutati
    ma scuzati, daca ii dati unui om mediu spre bogat 100 lei va sti ce sa faca cu ei (proportii de consum current / investitii / ecoonomii), pe cand daca ii dati unui sarac, acesta ii va cheltui pe toti. sau, si mai frumos, daca il anuntati ca va primi peste o saptamana suta de lei, ii va cheltui “in avans”, caci va incepe sa-si cumpere INAINTE ca donatorul sa ii aiba disponibili :)

    cum bine zicea madam de fier, “The problem with socialism is that you eventually run out of other people’s money.”

    si, bonus: “No-one would remember the Good Samaritan if he’d only had good intentions; he had money as well.”

  10. Caliman Eugen-analist dezvoltare economica spune:

    1.Oare de ce, ,,fortele radicale si demagogice”, au ,,devenit actori decizionali de prima importanta”?Oare nu cumva analistii ,,liberali” evita abordarea problematicii economice si sociale a Europei unite, incapabila sa aduca dezvoltarea economica asteptata de tarile integrate?Liberalii romani se afla in genere inafara ,,liberalismului economic”, adica a capacitatii de a evalua minusurile constructiei europene si cu atit mai putin de a propune solutii, care sa evite ,,exituri” ale unor tari nemultumite de stagnare si saracie.Apartenenta la un bloc economic, in care firmele si tarile dezvoltate lasa tarile inapoiate economic, fara ,,economie nationala”, ca Romnia de pilda, trebuiesa aiba solutii liberale.
    2.Elita liberala este datoare de 8 ani Romaniei cu un ,,proiect de reconstructie economica si industriala” postintegrare, care sa atraga masiv investitorii straini, in lipsa carora putina industria ramasa,se dezintegreaza.Ciclul de decadere industriala morala si fizica totala este de cca. 10ani.Afara de Renault care si-a planificat ,,robotizarea” productiei, nici o firma n-a anuntat modernizari sau nvestitii in noi utilaje.
    Cred ca analiza si evaluarea liberalilor trebuie sa aiba si un continut tehnic si constructiv, aratind si tarele UE, respectiv starea de uniune politica si comerciala (iar nu economica),incapabila de a construi impreuna cu tarile inapoiate, proiecte nationale articulate cu firmele din tarile dezvoltate, astfel ca Dacia II de pilda, sa si fost locata la noi, nu in Maroc!
    Cred ca analiza liberalilor trebuie sa vizeze si critica ,,strategiilor teoretice” UE si ,,romanesti”, care nu pot tine locul unor proiecte economice industriale concrete – UE analizind ,,lipsa de dezvoltare economica” semestrial, ca la o ,,gradinita economica”, la TV si cu ONG-uri!
    Liberalii trebuie sa constate ca UE s-a extins inertial dupa 1989, incit ,,proiectul anilor 50″, nu mai corespnde cerintelor epocii actuale, a pietelor nationale globalizate.Inexistenta unui proiect ,,tehnic” UE ,,la zi”, nu poate fi suplinita politic, prin vorbaria unor politicieni, in lipsa unor TEHNOCRATI si institutii economice/financiare care sa construiasca logistica si proiectul de dezvoltare economica al UE, articulat cu proiectele nationale, ale tarilor inapoiate industrial.
    Din pacate, liberalii romini (si nu numai) poarta vina (stiintifica) a existentei unei Uniuni Economice lipsita de viziunea, tehnicile si instrumentarul de a tine in friu cheltuielile nationale, de a transforma banii in intreprinderi productive, spre a evita indatorarea care distruge in final insasi fundamentele economice si imagine ale acesteia.
    4.Uniunea Economica s-a infiintat pentru a ORGANIZA si MONTORIZA dezvoltarea economica, dar in lipsa constructiei institionale proprii cu astfel de atributii si raspunderi, acestea sint preluate de o simpla banca si institutii politice nepregatite logistic, organizatoric si tehnic, pentru a produce ,,dezvoltare” industriala si agricola, ci ,,strategii teoretice”, urmate de ,,indatorare nationala”, ca in Grecia.
    Pentru dezvoltarea economica si industriala, banii sint mica problema – fiindca UE are si aloca acesti bani – problema imensa si insurmontabila de pina acum, este lipsa viziunii si ,,proiectului national”, combinat cu al UE, care sa prefaca banii in intreprinderi si locuri de munca.
    Cita vreme Grecia are un somaj de 25 la suta, sau Romania un somaj de 60 la suta(cu o populatie ocupata in tara de numai 40 la suta), o lipsa de 5 milioane de locuri de munca, mai putem vorbi de faptul ca ,,moderatia” se afl sub asalt, din vina stingii extremiste?Oare in istoria continentului, stinga extrema n-a prelat puterea, de cite ori liberalismul economic a esuat in saracie si stagnare?
    In situatia data, vina apartine unei Uniuni care nu produce dezvoltare, iar extremismul sta la pinda si profita de nemultumirile economice si sociale – in lipsa carora, partidele de acest gen ar fi doar relicve istorice.Probabil ca acest comentariu (care nu este anti-UE) este nepublicabil, dar el trebuie sa conduca la trezirea elitei intelectuale, care sa se axeze si pe problematica economica liberala – ignorata in mod absolut, nu doar in Romania.Dovada cea mai concludenta in acest sens, este faptul ca UE n-a suferit nici o imbunatatire de ,,proiect” in ultimii 60 (sau 25 de ani) capabila sa conduca la evolutie economica pozitiva, in acord cu nevoile tarilor integrate, slab dezvoltate economic.
    5.Concluzie este ca nu poti analiza pur politic, cauzele crizei grecesti, eludind componenta economica, care explica economic si social, cauzele profunde care au determinat-o si care impun parcursul sau viitor…

  11. cel care are indoieli spune:

    Din pacete pe undeva comentariile, mai bine zis reactiile la comentarii, ajung la atacul Germaniei, respctiv al economiei actuale in UE si capitalism. Nu vreau sa folosec o denumire mai exacta pentu economia actuala. Si in acest fel trecem pe linga probleme si responsabilitati, implicit de obligatia de a trage invataminte si a evita greselile viitoare. Pentru o analiza corecta trebuie sa vedem ce s-a intiplat in trecut, unde sintem azi (dupa ziua de ieri) si unde putem sau vrem sa ajungem. Toate aceste lucruri in perspectiva UE si Grecia. Prin UE intelegind pe toti, inclusiv Marea Britanie (care vrea sa iasa) si Balcanul de vest (care vrea sa intre). Oricum, in momentul actual, in centrul discutiei trebuie sa stea UE si Grecia.
    1. Trecut
    Grecia a devenit membru UE pe baza unei decizii politice, la fel ca si Romania si Bulgaria. Lista poate sa continue. Desi UE a pornit de la un tratat economic EEC, Comunitate Economica Europeana, cu timpul decizia politica a preluat conducerea. Nu pot fi negate interesele economice dar a unor teze politice au schimbat fundamental sistemul decizional. Revenind la Grecia, aderare lui la UE si EUR a fost de fapt o decizie politica. Si exemplele pot continua…
    2. Prezent
    Crizele economice si deciziile politice din trecut, impreuna cu complacerea decidentilor in anumite tari, indeferent conservator, liberal sau socialist, au dus la probleme economice nerezolvabile politic. Exemplul actual este Grecia. Partea economica nu mai poate fi neglijata de politic. Siriza nu realizeaza (nu vrea?) aceasta situatie. Grecia doreste o decizie politica. Spera intr-o revolutie. a la revolutie din Octombreie din 1917. Theodoros Parakevopoulos (membru fondatoer Siriza, mebru in conducere superioara), pe postul de televiziune Das Erste, postul pr public german 1, propunea un vot in intreaga Europa pentru a dovedi corectitudinea modului de gindire Siriza. Reactiile anumitor partide pot fi citate. Siriza, prin vocea lui Tsipras, admite doar reforme sustenabile acceptate de societate. Acum trebuie definit ce inseamna pentru ei “societate”. Eliminarea pensiilor speciale si anticipate, fara sustenabilitate, nu vor fi acceptate de societatea celor afectati. Colectarea mai buna a darilor la stat va deranja societatea celor care nu platesc in acest moment. Impozitul mai mare pe averi va deranja societatea celor cu averi mari. Inclusiv votul de duminica dovedeste absurditate afirmatiei lui Tsipras, NU-ul deranjeaza societate celor 38,.. % care au votat cu DA. Prin modul lui de manifestare a neglijat partea a societatii care a votat cu DA. Problema este ca nu numai el, dar foarte multi, nu realizeaza minciunea afirmatiei facute.
    3. Viitorul
    Problema de baza ramine viitorul. Manifestarile actuale sint tactice. Cum se spune, se poate cistiga o lupta dar nu un razboi. In acest moment lipseste o gindire strategica, de termen lung. Si nu e numai cazul Greciei. Sint multe exemple, si nu prea departe de noi. Politicul vrea sa cistige un teren cit mai mare fata de economic. Dar ca si in cazul situatiei din Grecia realitatea nu mai poate fi neglijata. Siriza, si sint destule forte politice in Europa, refuza sa discute viitorul. Pariaza pe decizii viscerale. Conform afirmatiei lor cei care se gindesc la viitor nu au o gindire sociala, nu inteleg interesul national. Aceste fort, pe de alta parte, doresc o nou Internationala impotriva…

    sau trebuie sa am indoieli si sa am incredere in …

  12. Vlad spune:

    @iosiP

    Deci dumnevoastra vindeti temeri :) )) Interesant :) )) Cu cat temerile sunt mai pronuntate cu atat sunt mai scumpe banuiesc :) )) Temerile nu se pot vinde, pentru ca nu sunt transferabile … ele raman, orice ati face, ale dumnevoastra …

    • iosiP spune:

      @Vlad,

      Cadeti din nou in capcana filosofiei de cafenea!
      Lasati bancile – ca veni vorba, cunosc teoria multiplicarii masei monetare cel putin la fel de bine ca si dumneavoastra – si rezumati-va la cazul urmator:
      1. Eu (iosiP) am muncit suficient pentru a acumula economii, si poate continui sa muncesc si acum.
      2. Dumneavoastra (Vlad) aveti nevoie de fonduri pentru a porni o afacere aflata in afara domeniului meu de activitate.
      3. Cumva, aflati ca eu am banii necesari si-mi solicitati un imprumut (nu prin banca ci personal: este perfect legal cu respectarea anumitor conditii).
      Intrebare: de ce v-as imprumuta acesti bani in absenta unei dobanzi?

      Cateva precizari.
      In ceea ce ma priveste:
      - imprumutul ma lipseste temporar de posibilitatea utilizarii banilor (cine stie, poate sufar un accident si am nevoie de o operatie de urgenta);
      - imi asum riscul ca dumneavoastra sa fiti incapabil sa-mi returnati banii.
      In ceea ce va priveste:
      - primiti niste bani pentru care nu ati depus niciun efort (au fost obtinuti ca “plusvaloare” – ca tot va place termenul – a muncii mele);
      - aveti sansa sa obtineti un profit fara a investi nimic in afacere si fara a va asuma niciun risc.

      Deci?

      • Vlad spune:

        Nu stiu … e povestea dumnevoastra … la niste intrebari izvorate din imaginatie banui ca veti avea imaginatia suficienta sa gasiti si niste raspunsuri …

        • iosiP spune:

          Am inteles, ati absolvit cursul “Cum sa evitam sa raspundem unor intrebari clare, pentru to(n)ti” :P
          Desigur, cine a avut ochi de citit si minte sa priceapa a inteles…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)