Home » Reactie rapida » Citesti:

Alba Iulia, 1 decembrie 1918: despre o primăvară care nu a rodit niciodată cu adevărat

Ioan Stanomir decembrie 1, 2016 Reactie rapida
47 comentarii 5,727 Vizualizari

Pentru cei mai mulţi dintre români, ziua de 1 decembrie 1918 este doar o zi liberă ca atâtea altele. Ceea ce pare să îi confere un gust special este parada militară şi defilarea de politicieni care o acompaniază: în această mobilizare de forţe, compatrioţii noştri îşi regăsesc un surogat de mândrie patriotică. Istorici şi limbuţi, deopotrivă, elogiază geniul românesc şi statul naţional. Entuziasmul retoric este chemat să compenseze apatia generală.

1 decembrie este, totuşi, mai mult decât o simplă sărbătoare naţională, pe care suntem condamnaţi să o trăim, la fel , în fiecare an, ca pe o datorie patriotică golită de conţinut. 1 decembrie este 1 decembrie 1918 ,este ziua în care românii de peste munţi au trăit, în iarnă, o primăvară paradoxală şi încărcată de speranţe, iar din această pornire a speranţelor lor s-a născut şi România Mare. 1 decembrie 1918 nu este o zi în care armele triumfă, ci una în care oamenii liberi îşi fac auzită vocea lor, mai clar şi mai puternic ca niciodată. Este o zi inseparabilă de patriotismul care refuză oratoria stearpă, spre a se dedica trudei cotidiene a edificării unei comunităţi libere.

Demnitate şi libertate

Documentul în care se se simte vibraţia acestei primăveri a libertăţii este Declaraţia de la Alba Iulia. Nici un alt text scris în limba română, poate cu excepţia înflăcăratei “ Proclamaţii de la Islaz”, nu este mai generos şi vizionar. Nici un alt text scris de români nu egalează ambiţia acestei Declaraţii de a reuni, sub acelaşi arc al dreptăţii şi al dreptului, libertatea, demnitatea umană şi democraţia. Nici un alt text nu posedă precizia de granit a formulărilor sale, ce dăinuie intacte, după aproape o sută de ani. Nici un alt text nu cuprinde o mai convingătoare definiţie a decenţei şi compasiunii, prin refuzul urii şi al separatismului naţional ori confesional. Declaraţia de la Alba Iulia oferă românilor o oglindă în care se pot privi,descoperind nu impulsurile barbare ce le domină secolul XX, ci limpezimea democratică şi pluralistă.

Declaraţia de la Alba Iulia nu este doar declaraţia de drepturi a celor de peste munţi. Ea este Declaraţia de drepturi a tututor celor care sunt cetăţeni ai acestei noi patrii. Scopul ei era nu de a codifica supremaţia etnocratică, ci de a stabili mecanismele prin care egalitatea constituţională şi dreptatea socială puteau fi îndeplinite şi garantate. Ea trebuie citită ca un contract ce întemeiază un stat şi refondează o naţiune. 1 decembrie 1918 aşează fundaţiile unei Românii care ar fi putut fi democratice, pluraliste, policentrice şi decente. Gravitatea momentului se simte în fiecare rând.Tonul este modelat de acest imperativ al privirii spre viitor. Unirea nu este, la 1 decembrie 1918, un act administrativ oarecare, o extindere a Vechiului Regat în noile sale provincii. Ea implică redefinirea temeliilor însele, în baza unui set de principii care nu se poate negocia, de vreme ce este parte din patrimoniul de libertate al oamenilor şi al naţiunilor. Declaraţia de la Alba Iulia este pergamentul pe care sunt înscrise, spre a dura, elementele acestui decalog al libertăţii şi patriotismului constituţional.

Ca de atâtea ori în istoria noastră, primăverile au fost înşelătoare, urmate fiind de marasmul glaciaţiunii politice. Nimic din ordinea statului român , în secolul de după 1918, nu evocă curajul vizionar de la Alba Iulia. Statul dezvoltat în anii de după Unire a fost centralizator, etnocratic şi ineficient, un stat care a privit autocraţia paternalistă ca pe unica modalitate de a guverna o naţiune îngenuncheată , etern. Liberalismul românesc a fost sufocat de xenofobie şi de protecţionism economic. Demnitatea umană şi democraţia au fost sacrificate pe altarul Statului. Ceea ce a contat, inevitabil, a fost voinţa arbitrară a Statului. Statul, iar nu cetăţenii, autoritatea, iar nu libertatea: aceste alegeri fatale au fost făcute, în deceniile interbelice. Noua Românie a fost o Românie indiferentă la pluralism şi la domnia legii. Din stările de asediu şi din elanul autocratic nu se poate construi o naţiune de femei şi de bărbaţi liberi.

Atunci când regele Carol al II-lea a sugrumat libertăţile, prin lovitura de stat din februarie 1938, puţine voci democratice au acuzat această trădare a pactului constituţional. Iuliu Maniu a fost una dintre acestea, iar “ Memorandumul “ pe care îl înaintează Coroanei, ca pe o formă de protest, cuprinde apelul la spiritul anului 1918 şi al lui 1 decembrie. În două decenii, primăvara fusese înlocuită de edificiul birocratic al tiraniei. Regimul Antonescu, cu patima sa genocidară, face din Statul român un instrument de teroare şi de crimă planificată,prin participarea la Holocaust. Democraţia populară va confisca libertăţile, în numele dialecticii leniniste. Cât despre ceauşism, acesta va combina ambiţia prometeică a statului cu politicile de nivelare etnică. România plurală este înlocuită de un şir de blocuri cenuşii,populate de fiinţe interşanjabile. Post-comunismul continuă, inerţial, această istorie a Statului ce domină, sufocă şi împilează.Elita politică de la noi nu are alt scop decât perpetuarea unei ordini inegalităţii şi privilegiilor.

Marasmul care ne cuprinde pare unul imposibil de înlăturat .Somnul în care ne cufundăm anulează adoarme instinctele civice şi reduce naţiunea la o masă informă de şerbi,acceptând dominarea ei perpetuă de către o castă de stăpâni. Declaraţia de la Alba Iulia este însăşi alternativa la încremenire, despotism, centralizare şi exaltare etnocratică. Niciodată împlinite cu adevărat, principiile ei pot fi temelia libertăţilor noastre viitoare. Recitirea ei este adevăratul act de patriotism, in această zi de parade militare. Primăvara lor poate fi şi primăvara noastră.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "47 comments" on this Article:

  1. Ion Adrian spune:

    Avem solutia dar din orgoliu , prostie, corectitudine politica stupida ne facem ca nu o vedem.

  2. victor L spune:

    Frumoss scris.
    Si mi-a placut, caci eu nu gaseam cuvintul, “Istorici şi LIMBUTI, deopotrivă, elogiază geniul românesc şi statul naţional”

  3. zambet spune:

    Totusi acest articol mi se pare prea incarcat de vesnica critica, autocritica a poporului roman.
    Toate popoarele s-au format de-a lungul timpului in urma unor decizii mai mult sau mai putin inspirate.
    Acuma de 1 decembrie vii cu un articol care da un mesaj …” 1 decembrie un fel de gluma proasta cu oameni indiferenti…”.
    Daca vrei sa fii jurnalist nu te baga in seama cu nimicuri, prezinta partea frumoasa a acestei zile cu semnificatie.
    La Multi Ani Romania!

    • c. florea spune:

      Buna seara si la multi ani! Era o critica a statului si nu a poporului. Intr-adevar, pe placile de marmura din Sala Unirii de la Alba Iulia scrie despre tolerenta si dreptul fiecarei etnii la autodeterminare, principii care au fost incalcate in Romania Mare si mai apoi.

  4. DanT spune:

    Principiile sunt frumoase, desigur. Dar mult mai importante sunt realităţile.
    La 1 decembrie 1918 CNRC nu controla majoritatea teritoriului Transilvaniei.
    Armata română a ocupat Clujul abia la 24 decembrie 1918 (l-a ocupat, deoarece maghiarii formau majoritatea populaţiei, şi la 22 decembrie avusese loc în oraş o adunare în care s-a exprimat dorinţa de a rămâne în cadrul Ungariei).
    Unirea nu s-a realizat prin Adunarea de la Alba Iulia, ci prin victoria armatei române în războiul din 1919 cu Ungaria şi prin tratatul de la Trianon. Fără armată şi fără tratat, am fi rămas doar cu o declaraţie frumoasă, bună de pus în ramă.

    • MIHAI 2 spune:

      Poate ar merita sa revedem trei dintre filmele lui Spelling: Lista lui Schindler, Lincoln si cel dedicat presedintelui Lyndon Johnson, cel care i-a succedat lui Kennedy. Toate trei ilustreaza in mod vadit o ideologie bazata pe principiul SCOPUL SCUZA MIJLOACELE. Iar cu instrumentele sale tehnice si artistice regizolul reuseste chiar sa convinga ca scopul scuza mijloacele. Poate si pentru ca SCOPURILE vizate erau profunde si marete. De exemplu o scena in care un congresman este corupt cu un cadou derizoriu – o pereche de butoni de camasa cu sigiliul SUA. Scena ilustreaza si importanta punctului slab – prostia si fala gaunoasa a celui mituit – si cinismul mituitorului, insusi Presedintele Johnson , care se amuza de slabiciunea celuilalt, dar si MARETIA din subtext – caci votul cumparat astfel avea sa influenteze benefic soarta SUA. *** La noi exista o tendinta de a veşteji MARETIA si de a exacerba tot ce tine de meschinariile istoriei. ***Or fi decis si ungurii la Cluj ca vor sa ramana cu Ungaria. Ei si ?! Lasa-i pe ei sa deplanga momentul – nici o grija , la Budapesta simti la tot pasul cultul asa numitelor teritorii pierdute. De altfel ei nu au nici o editura specializata in DEMITIZAREA nationalismului ungar, iar mai nou nu se sfiesc sa isi proclame la nivel Guvernamental ostilitatea fata de Romania – ca de exemplu interdictia participarii la manifestarile de 1 Decembrie. *** Sa evocam deci si partile mai mocirloase ale momentului , si backroundul militar al interventiilor armatei romane in Basarabia si Transilvania, care au netezit Unirea, dar sa nu scapam din vedere MARETIA cu care , de la un anumit moment elita politica a Romaniei / in frunte cu Regele si Regina / s-a ridicat din umilintza suferita in exilul de la Iasi si , cu o limpezime neasteptata a jucat IM-PE-CA-BIL toate cartile supernorocase de care au dispus. *** PS . Ce folos de adunarea de la Cluj , daca ulterior la Budapesta s-a instaurat Puterea Sovietelor care a impus – nu-i asa !? – interventia PACIFICATOARE a unei armate venite de la Bucuresti sa reinstaureze democratia ?

    • mrs spune:

      Fireste ca erau majoritari maghiarii ca doar incalcau de secole drepturile romanilor, atat ei, cat si sasii.
      Tot felul de pretentii. Romanii nu au avut niciodata drepturi si libertati cum au maghiarii acum.
      Mult tupeu!!!

      • Ghita Bizonu' spune:

        Majoritari in orasul Cluj
        Da sa arata regula imperialo-coloniala : in orase stapanii, in sate aborigenii

  5. gimini spune:

    Declarația de la Alba Iulia sună așa de frumos pentru că era alcătuită 50% de politicieni naționaliști cu dragoste de țară și 50% de politicieni socialiști cu dragoste de ființă umană.

    După 1918 politicienii naționaliști s-au dizolvat în carnavalul politicianist de la București și cei socialiști au fost marginalizați rapid pentru că elitei de la București îi puțea socialismul și atunci, la fel cum îi pute și azi. Partidul Socialist interbelic a fost mai întâi bine bumbăcit, sub pretextul „pericolului comunist”, apoi (după ce se rupsese în trei: Partidul Social Democrat, cel mai important, și mai măruntele Partidul Socialist Revoluționar, neimportant, și Partidul Comunist, ilegalist ) ținut la marginea politicii pentru că la rotativa guvernamentală nu aveau voie decât PNL și PNȚ.

    Declarația a rămas un petec de hârtie, frumos, numai bun de pus în ramă. Și la rană.

    • Dan Nicolescu spune:

      Uitati un lucru. Al treilea factor , pe linga politicienii nationalisti iubitori de tara si socialistii nemarxisti iubitori ai umanitatii, au fost clericii romani, deopotriva ortodocsi si uniti. Degringolada politica din Romania de azi, cuprinde in egala masura si Bisericail Romanesti. ii vedeti pe patriarhul ortodox Daniel sua arhiepiscopul catolic Robu, in posturi care sa-i aduca la acest nivel ?

  6. victor L spune:

    Stiu ca pasesc pe un teren minat.
    Dar de simpatii pentru Ginerica, prim palgiatorul national ori Dragnea si PSD nu pot fi banuit.
    Asa ca gestul presedintelui de a se prezenta ca un reprezentant al Justitiei, aratind cu degetul, “tu da, tu nu”, cind el insusi are de lamurit daca a obtinut casa din meditatii sau cu acte false, numai in spiritul Zilei Nationale nu este.
    Dar vom ocoli subiectul pasind in virful picioarelor: e vorba de pesedisti, nicio mila, dreptatea sintem noi :P
    Asa faceau si inaintasii pesedistilor: taiau in carne vie, ce Justitie?!
    Si malaxorul continua sa ne macine.

  7. ion adrian spune:

    Azi de ziua Unirii sper sa fie lasat acest text chiar daca multi sunt cei care-l nu-l agreaza pe Claudiu Iordache.
    Personal i-am gasit suficiente erori politice in prima perioada FSN-ista si apoi nu a mai prea contat, ca multi din cei de la Timisoara 1989, dar poate ca in entuziasmul sau revolutionar s-a lasat inselat . Ar fi de vazut ce spune dlui azi de perioada aceea …
    Deocamdata doresc sa-i aduc un omagiu si multumire pentru un gest istoric facut de dlui ca parlamentar roman in primul parlament majoritar (covarsitor) fsnist unde era din partea FSN Timis.
    Citez:
    “Claudiu Iordache va avea intervenţii succesive în şedinţele Camerelor reunite, încercând să-şi convingă colegii să nu accepte independenţa unui al doilea stat românesc, decât ca o etapă a soluţiei reîntregirii. Va fi, de altfel, singurul care va vota împotriva recunoaşterii statului Moldova, caz unic în analele parlamentare. („Singurul deputat care s-a opus a fost Claudiu Iordache, exclus, de-atunci, şi până acum, din toate combinaţiile politice” – Academician Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scriitorilor de la Chişinău)

    Asadar Claudiu Iordahe din punct de vedere al Istoriei noastre a facut acel gest care se poate interpreta ca “urma scapa turma” .O turma care trebuia sa voteze independenta Basarabiei chiar si sub numele de Reublica Moldova, caci altfel i-am fi aruncat total in bratele Rusiei. Dar era bine sa fie si acel scapator , acea “urma” care sa arate ca nu este asta dorinta unanima a romanilor.

    Personal, fara sa stiu de ce va face dl Claudiu Iordache am fost atunci in vara lui 1991 in pozitia si situatia sa pot comunica opinia mea si cred ca si a organismului pe care-l reprezentam intrucat ulterior, colegii cu care nu apucasem sa ma consult, m-au aprobat . Ce se intamplase? Intr-o conferinta de presa intrebati fiind ce opinie avem despre independenta RSS Moldova am comunicat ca personal consider ca “acesta independenta este doar fata de Moscova si nu fata de tara, tara fiind Romania” .
    Din pacate si din cate stiu eu presa prezenta nu a preluat spusele mele. De ce ? Din prostie? Din incapacitate de a intelege ce am spus? Nu stiu. Dar cum spuneam urma scapa turma si a fost dl Claudiu Iordache care apoi in Parlament cred ca a gandit la fel ca mine si s-a simtit indreptatit si deci obligat, poate cu durere in suflet, caci ce este mai drag pentru un popor impilat zeci si sute de ani decat cuvantul “independenta” sa voteze asa cum a votat si cum probabil atunci, neinteles de mai toti si probabil ca si hulit de multi si-a asumat sarcina de a fi nu numai revolutionarul din Timisoara ci si “urma care sa scape turma” in problema maxim de importanta pentru natiunea si statalitatea romana.

    Repet: un omagiu lui Claudiu Iordache pentru acel vot din Parlamentul Romaniei

  8. dusu spune:

    ” 1 decembrie 1918 ,este ziua în care românii de peste munţi au trăit, în iarnă, o primăvară paradoxală şi încărcată de speranţe, iar din această pornire a speranţelor lor s-a născut şi România Mare” poate ar fi timpul sa spuneti cum de fapt s au intimplat faptele !
    sau ramine ca la revolutia intregului popor ?
    da,unirea asta a insemnat de fapt cucerirea Transilvaniei de regateni; moti din Ardeal sint prezentati de securisti ca oameni cinstiti si buni romini; io am alte experiente cu ei. cu astfel de indivizi,iobagi cum le zic regateni, s a putut regateniza-rominiza Ardealul
    e bine ?

    • Harald spune:

      Dacă administrația maghiară din Transilvania ar fi tratat în mod egal românii și ungurii, nu i-ar fi trebuit nimănui unirea cu România. Dar accesele de naționalism ale autorităților maghiare au provocat un naționalism pe măsură și în rândul românilor.

      De ce plecau românii din Transilvania să se așeze în Moldova, de bine ce le era în Transilvania?

      • dusu spune:

        intii ,d le harald, socotesc ca orice grup daca simte ca impartaseste un ceva in comun,trebuie lasat sa se coaguleze; chiar si cazul unui popor
        desigur aveti dreptate; erau ani nationalismului ! iar dvs spuneti ca nationalismul rominilor a venit ca raspuns la nationalismul ungar ?
        existau romini in Transilvania inainte de 1918 ? poate aia pe care i o lasat Decebal !?sau tot asa cum moldoveni din republica nu lasa sa sorbeasca romini Prutul ?ce spalatura pe creer o trebuit sa faca departamentul formari poporului rominesc daca si azi se vorbeste acolo despre fat frumos si ileana cosinzeana ! ha ha
        am observat ca si albastri pe aci,bine regateni,nu stiu ca armata rominilor ocupase Sibiul cind tradatorul maniu si o adunat motii la Alba Iulia.se intelesese cu regateanul brateanu sa joace unirea in schimbul scaunului de premier,el deputat in parlamentul budapestan reprezentantul vlahilor
        ” De ce plecau românii din Transilvania să se așeze în Moldova,” erau romini ptr ca vorbeau un dialect de romineasca ?io stiu ca erau vlahi !? stiti citi or fugit in Moldova ?poate inca nu se unise Moldova cu olteni !? ha ha
        io is ardelean de cind ne stim ca familie,vorbesc romineasca da nu simt sa fiu romin
        cucerirea Transilvaniei s a desavirsit simbolic in acel decembrie 89 cind revolutia intregului popor rominesc o invins si banda tovarasilor condusi de iliescu or decretat cucerirea : 1 dec ziua in care o putere primitiva,dar jmechera si hoata a pus stapinire pe Transilvania
        omul simplu vlah,ungur,neamt,evreu, cinstit si increzator in cuvintul dat, nu a avut nici o shansa in fata jmecheriei si hotzomaniei regatenilor.azi cu ajutorul iobagilor din Ardeal oameni cu inalt spirit civic si mintea odihnita,regateni si au impus si aci cultura

        • Josef Svejk spune:

          Haideți domnu’ că bateti câmpii dincolo de orice limite ale ridicolului.

          Iată ce zicea viitorul prim-ministru și președinte francez Georges Clemenceau la 1894 despre ispravile democratiei maghiare: “Românii sunt lipsiți de orice drepturi politice… În număr de 3.5 milioane, ar avea dreptul, proporțional, la 75 de deputați din cei 417 câți are camera și nu au niciunul.” Nu era doar cazul românilor. Toate celelate națiuni din Ungaria erau tratate la fel de prost. Cu ocazia procesului memornadiștilor de la 1894 Gladstone vorbea de „sălbăticia lașă a Ausro-Ungariei”. Au fost trimise numeroase note protest împăratului Franz-Joseph, guvenrului maghiar, și parlamentului de la Budapesta de către diverse personaliăți ale vremii printre care Poincare (viitor președinte francez), Clemenceau, Gladstone, Zola și Tolstoi. Toți aceștia au protestat față de șovoismul primitiv, demn de stepele Asiei, al autorităților maghiare atunci când Ungaria celor 64 de cmitate abia mai avea vreo 20 de ani până la prăbușire. :P

          Acum dincolo de faptul că Ungaria modernă (de la 1867 încoace) a tratat întotdeaunala modul cel mai mizerabil pe toți cei ce nu sunt unguri, națiunea maghiară a ajuns în halul de degenerare în care nici nu mai mima încercarea de a-și păstra pămâturile după care se tot smiorcăie de aproape 100 de ani. Turcia, de exemplu, a avut parte de o pace mult mai severă la Sevres decât Ungaria la Trianon. Turcia era redusa la cam 20%-25% din teritoriul ei de azi- o limbă de pământ cevz mai mare c Ungaria de azi, între Trabzon și Samsun. Însă spre deosebire de unguri, turcii au luptat cu un curaj fără margini împotriva tuturor: englezi, francezi, greci, italieni, armeni, etc. (e drept că afară de greci și armeni nimeni nu s-a bătut serios). Maghriaii în schimb după ce s-au comportat în Ungaria dinainte de 1867 cu un primitivism mai dihai ca al turcilor, și nici n-au fost capabili să se bată pentru ce considerau că e al lor se fac de râs tânguiodu-se-se cu lacrimi amare de 100 de ani.

          De comportat n-ați știut să vă comportați. De bătut nici atât. Aveți măcar minima demnitate să lăsați scâncetele în urmă și să vă vedeți de viețile voastre. Smiorcăiala e ridicolă și neproductivă și nu aduce niciodată nimic altceva afară de dispreț.

        • Mihai Badici Mihai Badici spune:

          Domnule Dusu, nici noi nu credem chiar asa in fabulatiile istoricilor “nationalisti” mai ales din vremea comuniştilor ( si nu numai) dar istoria pe care o propuneti dvs e de-a dreptul fantasmagorică :) Maniu a fost prim- ministru abia la vreo zece ani după aceste evenimente, dupa ce partidul lui fuzionase cu cel al lui Mihalache formănd PNţ ( şi bunicul meu a fost oareşce fruntaş în acest partid, ca mai toată învăţătorimea de la ţară)deci nici vorbă de vreun târg. Cred că în ultima vreme cărţile noastre de istorie au mai scos din “legendele naţionaliste” , lăsând doar parţile care au documente istorice. Apoi “trădătorul” Maniu avea cu el o armată de “trădători” , deci daca nu cumva Bratianu era vreun fel de Soros al secolului trecut si i-a mituit pe fiecare in parte inseamna ca totuşi oamenii aia erau convinsi că fac bine ce fac. Asta cu trădarea e relativă, eu zic să vă uitaţi în jur şi să număraţi; dacă cumva numărul “trădătorilor” îl depăşeşte pe cel al trădaţilor s-ar putea să fie invers :)
          Si pentru că, deşi nu predau, as putea sa fiu profesor de limba română, vă dau un citat din unul din “trădătorii” mei preferaţi care scria cam aşa pe la 1800:
          “Luând firul istorii neamului nostru romănesc, de când să au așezat în Dacia, câți și mai câți bărbați, cu tot feliul de vărtuți strălucitori, am cunoaște doară acum, deacă să ar fi aflat între români, din vreme în vreme, bărbați care să fie scris viața lor și cu măestru condeiu împodobindu-le fapte și înălțându-i după vrednicie, să îi fie trimis strănepoților viitori.” Dacă nu aţi recunoscut, e Ioan Budai Deleanu, prologul la “Tiganiada”.

          • dusu spune:

            domnule badici; imi aduc aminte ca ati spus ca sinteti oltean !? deci avem altfel de experiente de viata; dvs v ati aflat in partea cistigatoare ! sa va fie de bine
            nu va propun nici o fantasmagorie domnule ! si nu cred ca dvs daca ati avut bunicul in PNT aveti dovada ca maniu si tradatori n au primit bani de la regateanul dumitale ! sau aveti ? ha ha
            io doar ma bazez pe intuitie: orice om politic atunci si acum, face pasi calculati ptr viitor ! daca nu ii iese scopul urmarit. probabil ca nu au tratat scaunul de prim ministru.
            si am mai spus o: ptr dvs maniu ii un mare om politic si un ierou
            ptr mine traitor in Transilvania este un tradator,el si ai lui;deci va dau dreptate,asta cu tradarea ii relativa ! depinde pe ce parte te afli ! ha ha; iar de numarat tradatori sau vlahi doritori de rominism,parese ca nici aci nu ajungem la intelegere ! desigur,dvs aveti dreptate erau mai multi patrioti romini, ca de aia ati cistigat, ha ha
            io am trait in Transilvania nu in Oltenia si chiar daca la nivel istoric viata mea e o picatura pot spune ca in cei 96 de ani de stapinire regatenesc romineasca Transilvania a decazut din toate punctele de vedere;pardon,tehnologic nu ! ha ha si desigur,boci,dinci,rusi,pop i ,iobagi salvati de regateni si facuti romini, au saltat sus fara mare efort.
            in tot comentariul dvs ,domnule badici,va legati de “fantasmagorie”,dar io am spus si altceva ! ati citit ?

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Eu vă contrazic unde mi se pare că greşiţi, unde nu mi se pare că greşiţi nu vă pot contrazice :)
              Evident ca nu am de unde şti dacă Maniu a avut vreo intelegere cu Bratianu în sensul unui interes, doar că ce s-a intamplat ulterior dovedeşte că mai degrabă nu; de asta v-am spus că e fantasmagorie: Maniu a venit la putere în fruntea unui partid propriu, care a însemnat ceva ( mult, de fapt) în politica interbelică şi în istoria noastră, la mult timp după realizarea Unirii şi nicidecum prin aranjamente de culise. Deci eu zic că e destul de evident.
              Vă mai dau citate din clasici ca să vedeţi că nu e cum ziceţi dvs şi conştiinţa românismului e mai veche decât Brătianu; din ce ştim cu documente e cel puţin de pe la 1700. Faptul că vorbeam aceeaşi limbă bănuiesc că era evident şi pentru ultimul cioban care trecea munţii incolo sau încoace. Ceea ce a apărut mai târziu a fost ideea ca fiind un singur popor trebuie să avem un singur stat; până la ’48 nu prea s-a pus problema asta, chiar dacă domnii se mai mutau din Iasi la Bucureşti si invers, nu prea le-a trecut prin cap să le stăpânească simultan ( domnia lui Mihai Viteazu e intens dramatizată de Bălcescu, intenţia lui nu era musai de stat naţional, ci probabil de stat puternic)

              Din păcate administraţia românească a făcut multe lucruri rele, iar păcatul principal a fost că nu a respectat întocmai cuvântul dat în acea declaraţie. Era mult mai uşor să o facă atunci; acum când unor oameni neinstruiţi li s-a zis că sunt “stăpâni” – mai ştiţi, aşa era şi cântecul – acum fiecare drept acordat cetăţenilor sună pentru ei ca o cedare, vedeţi şi singur.
              Întrebarea care se pune este dacă realist exista o altă variantă mai bună pentru Transilvania. Din păcate la momentul respectiv aş zice că nu; neavând o structură statală proprie era greu să găsească o formulă convenabilă de integrare. Ca stat independent ar fi fost mereu sub ameninţarea atat a maghiarilor cât şi a puternicei partide unioniste şi tare mă tem că în final s-ar fi terminat la fel ( pentru că, de exemplu atacată de Bela Kun ar fi ajuns în final să ceară ajutor din singurul loc de unde ştia că îl primeşte). Probabil singura variantă mai bună ar fi fost integrarea intr-o Românie federativă, variantă care ar fi putut la limită să funcţioneze şi ar fi fost convenabilă şi unioniştilor şi celorlalţi, dar trebuie să vă gândiţi că la puţină vreme a început nebunia naţionalistă, fascismul, legionarismul… greu de crezut că ar fi rezistat. Aşa că nu ştiu ce să vă zic, probabil că totuşi trăim în cea mai bună dintre lumile posibile….

            • Dragoș spune:

              Că vorbeau aceeași limbă nu neagă nimeni, dar nu erau un popor (cum nici austriecii, de pildă, nu sunt germani). De aia își ziceau moldoveni sau munteni, nu români. Când cităm din Budai-Deleanu să ne aducem aminte că era membru al Școlii Ardelene și ideile lor (Micu, Șincai, Maior), nu sunt cele ale oamenilor simpli, nu sunt cele ale elitelor moldovene sau muntene.

          • Constantin spune:

            Va rog sa ma iertați dacă am înțeles greșit, dar cred ca dl dusu (nu vreau să interpretez eronat spusele domniei sale) se referă la statul transilvan, al cărui cetățean și apartenent etnic se consideră.

            Există un curent politic promovat, spre exemplu, de A G Dughin, care pune la temelia tuturor politicilor interesele Rusiei. Dezintegrarea statelor (cu excepția Federației Ruse, desigur) este unul dintre principiile filosofiei sale. Nu cred că merită să zăbovesc asupra subiectului.

            In concordanță cu ceea ce spunea dl I Dodon, proaspăt ales în funcția de președinte al Moldovei, România nu ar trebui să existe ca stat. Moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului ar trebui în viziunea domniei sale să se reunească sub stindardul Moldovei și ar vorbi limba moldovenească (în interviul TVR, ideea a fost prezentată ca exercițiu de imaginație). Transilvănenii și-ar căpăta independența în frontierele statului numit Transilvania și ar fi un stat multietnic dominat de maghiari (Banatul l-ar cam da sârbilor, pentru că-i deranjează loialitatea bănățenilor față de România statală unitară și alterează componența etnică). Iar Dobrogea aparține istoric Greciei, Turciei, ori, dacă nu o vor acestea, Bulgariei. Cei din sudul Carpaților, până la Dunăre, ar fi cetățeni de naționalitate valahă, aparținând statului numit Valahia și ar vorbi limba valaha.

            Asta am înțeles eu din comentariile domniei sale (din acesta și cele anterioare) și încă o data, cer scuze dacă am înțeles greșit.

            • Mihai Badici Mihai Badici spune:

              Nu stiu ce să cred despre domnul Dusu, mie mi s-a părut sincer în ceea ce crede, de asta i-am şi răspuns de fiecare dată. Unele afirmaţii sunt lesne de contrazis, la altele poate avea dreptate, oricum cred că funcţionează foarte bine ca oglindă critică, ne ajută să despărţim lucrurile pe care le ştim de cele pe care le presupunem şi pe cele pe care le-am făcut bine de cele pe care le-am făcut prost.

      • ana spune:

        Corect!Romanii chiar sant un popor tolerant ,dar cel mai mare bai e ca nu sant uniti intre ei si de-a lungul istoriei s-au adunat doar atunci cand le-a ajuns cutitul la os.Ca si acum de altfel.”O natiune ingenuncheata etern”-ca un blestem nesfarsit perpetuat azi de puii comunistilor ptr. care adevarul e o vorba goala.Pot sta in spatele gardului lui Iohannis ranjind sfidator si aplaudand patriotic patria pe care o fura caci sant milioane de prosti care ii vor vota din nou in ciuda “mutului”,a “guvernului zero”,a FMI ,a UE….deci “UN SOMN DE MOQARTE”, in continuare.Cantati imnul ala mai tare inainte de urari de LA MULTI ANI ROMANIA.

    • Josef Svejk spune:

      Uram,

      Io zic să o lăsați baltă. Unirea cu România de la 1918 a reprezentat într-adevăr dorința majorității calificate a locuitorilor Transilvaniei. Dincolo de factorul etnic (care a fost desigur determinant, maghiarii n-au fost niciodată o majoritate în Transilvania), administrația magiară a Transilvaniei dintre 1867 și 1918 a fost un eșec epic. Sovinism furibund, corupție hidoasă, incompetenă crasă și ură senilă. Ați ajuns până într-acolo cu alienarea locuitprilor Transilvaniei încât în războiul din 1919, sașii și șvabii din Transilvnia și Banat au format un corp de voluntari (de tăria unei brigăzi) ce a luptat alături de armata română împotriva Ungariei.

      Ce motive ar fi avut locuitorii Transilvaniei să-și dorească în 1918 să rămână alături de Ungaria?! Maghiarii au fost mereu o minoitate în Ungaria dualistă (1867-1918). Ei ajung să treacă cu puțin peste 50% în statistică abia la recensământul din 1910 când un funcționar cu imaginație, Antal Huszar, vine cu ideea ca țiganii și evreii să fie automat trecuți ca unguri, la fel ca și toți angajații statului (funcționari, militari, profesori, amgistrați, etc.) și familiile lor pe motiv că aceșția oricum folosesc cea mai mare parte timpului limba maghiară. :P Cu toate că maghiarii erau o minoritate, nu a existat localitate peste 2000 de locuitori care să aibă primar nemaghiar. Iar parlamenturl de la Budapesta n-a avut niciodată mai puțin de 90% deputați maghiari în codițiile în care maghiarii poate că erau undeva pe la 45% din populația țării. Cine ar fi dorit să stea într-un stat în care trimiterea unui memoriu public, ce denunța corupția și ticăloșia administrației, către șeful statului e pedepsită cu închisoarea, spre oroarea întregii lumi civilizate (procesul memorandiștilor din 1894)?!

      Apoi Ungaria liberă de după pacea de la Trianon din 1920 degenerează într-o dictatură sordidă a unui megloman și într-un stat sărac și eșuat economic. Iar când maghiarii au trebuit să-și apere patria în 1919 se predau în masă de multe ori fără luptă. Să ne amintim doar de celebra chestie cu: „Nu știu câți prizonieri am luat. Avem cam două pogoane de ofițeri și vreo 5 pogoane de soldați!” .Sau mai rău, în timpul aceleași campanii a armatei române din Ungaria din Iulie-August 1919, ajunsese să li se strige soldaților maghiari ce-și aruncaseră armele „Dați-vă la o parte din drum că n-avem vreme să vă luăm prizonieri !” :D

      În epoca Ungariei dualiste ungurii sau plâns mereu că-i năpădesc minoritățile. Pacea de la Trianon a adus Ungaria în frontierele sale naturale cu o populație compactă de maghiari de cam 90%. Ați scăpat de problema minorităților etnice. Și prin politici de deznaționalizare și asimilare fără precedent în Europa, proporția maghiarilor din Ungaria ajuns la apoape 98% în 1990.

    • MIHAI 2 spune:

      Sunt bine – venite postarile domnului dusu care scrie ca pe limba romana o cheama in realitate ca pe fosta nevasta a lui Al Bano – ROMINA. Teoriile dansului despre poporul moldovean isi au o baza in Opera istoricului practician Iosif Visarionovici. Din pacate nu dezvolta suficient teoria despre populatia din Transilvania care nu vorbea ungureste – de fapt nu ne spune nici macar daca asa ceva exista sau nu . Pur si simplu EVITA. Totusi un principiu al gandirii sale pare a fi LIMPEDE : poporul maghiar este unul si indivizibil indiferent unde ar vietui, iar cei care vorbesc romaneste formeaza tot atatea popoare cate regiuni, departamente, raioane, judete, sau sectoare de municipii ocupa. Cu amendamentul ca cei din Sectorul 4 al Capitalei formeaza deocamdata un unic neam – POPORUL BERCENAR. Cel putin pana când dl Boia va publica o carte memita sa trezeasca constiinta de sine a poporului de pe Calea Vacaresti si a celui din Parcul Tineretului care se vor putea ridica la lupta de eliberare de sub jugul Pietei Sudului.

      • ion adrian spune:

        Nu stiti tot. Pana de curand sectorul 6 sa mai bine zis cartierul Militari forma Califatul Militari. In fine poate si datorita mie aceasta abominabila dar si ridicola firma din acel cartier a fost data jos. :)

  9. Renata spune:

    La multi ani, Romania! Frumos articol, trist adevar! Mai avem ceva de facut. Recitesc Declaratia.

  10. Un articol foarte valoros prin adevarul exprimat,
    Din pacate, adevarul umbla cu capul spart pe meleagurile astea, iar minciuna e grasa(si crasa) ca o scro@fa mizerabila.

    • Dumitru spune:

      Articolul este scris cu autoflagelarea tipica locala si ne debiteaza ideea ca mergand la o demonstratie pasnica si strigand FLOWER POWER, LIBERTATE, etc ar fi aparut statul nostru minunat si democratic . Asteptam BIS !

  11. smaranda spune:

    Un articol scris cu multa simtire. Foarte frumos. La multi ani Romania!

  12. Josef Svejk spune:

    La Multi Ani Romania!!!

  13. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica spune:

    La multi ani Romaniei si celor care descriu realitatile tale…

  14. turcu spune:

    Protecţionism economic se practica cu veselie peste tot. Este adevarat ca nu la televizor ca la noi ci este politica de stat. Romanii au o jena in a acorda contracte firmelo romanesti: intra DNA-ul pe fir !?

  15. Kurt spune:

    ………… „…. 1 decembrie este 1 decembrie 1918 ,este ziua în care românii de peste munţi au trăit, în iarnă, o primăvară paradoxală şi încărcată de speranţe,…. „……

    Am încerdere în tinerii români. In era digitala tinerii sunt conectaţi la un patrimoniu universal. Tinerii români caută contactul cu cei din generaţia lor din lumea intreagă. Nu mai sunt izolaţi, nu sunt „iobagi”, nu sunt „legaţi de glie”. Libertate şi 26 de ani democraţie românească au schimbat multe.

    … „……Declaraţia de la Alba Iulia. .. .. de a reuni, sub acelaşi arc al dreptăţii şi al dreptului, libertatea, demnitatea umană şi democraţia. ….. definiţie a decenţei şi compasiunii, prin refuzul urii şi al separatismului naţional ori confesional….. „…….

    Cum a fost situaţia înainte de 1 Decembrie 1918? Cum a fost după 1918? Suprafaţa României a cescut, numărul locuitorilor a crescut (sunt 30 % minorităţi: evrei, maghiari, sîrbi, saşi, şvabi, bulgari, romi, ruşi, etc.). Idea fondatoare e minunat formulată în declaraţia de la Alba Iulia 1918. Ce s-a ralizat din idea fondatoare? Ce nu s-a realizat? Ce s-a transformat în contrariul? Există o sumedenie de cărţi privitor la perioada interbelică, pînă 1989. In cartea „Participare şi excludere” e prezentată situaţia din Bucovina, o regiune mai puţin în atenţia spatiului public românesc …. (…… ….. Partizipation und Exklusion/ Markus Winkler (Hg.) /Zur Habsburger Prägung von Sprache und Bildung in der Bukowina 1848-1918-1940 Über Generationen hinweg hat die Habsburgermonarchie Sprache und Bildung in der multiethnischen und -kulturellen Bukowina geprägt. Hier entstand an der Grenze zum Russischen Reich 1875 eine deutschsprachige Universität und es wurden ukrainische, rumänische, deutsche, jüdische und polnische Bildungs-und Kulturvereine gegründet. Sprache und Bildung förderten den sozialen Aufstieg und das literarische Schaffen in der Region, doch zugleich begleiteten sie Nationalisierungsprozesse, waren Mittel zur Feindbildproduktion und besaßen die Qualität des Ausschlusses. Der auf eine internationale Tagung 2013 in Czernowitz (Ukraine) zurückgehende Konferenzband versammelt Beiträge ausgezeichneter Bukowina-Spezialisten, u. a. Marianne Hirsch, Leo Spitzer, Mariana Hausleitner, Kurt Scharr, David Rechter, Andrei Corbea-Hoisie, Ion Lihaciu und Peter Rychlo. / Veröffentlichungen des Instituts für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der LMU München im Verlag Friedrich Pustet, Regensburg 2015, Band 132, 296 Seiten, ….). In perioada 1848- 1918 -1940 au existat în Bucovina instituţii culturale şi de educaţie ale locuitorilor : ucrainieni, români, evrei, germani, polonezi etc.

    … „… Declaraţia de la Alba Iulia nu este doar declaraţia de drepturi a celor de peste munţi. Ea este Declaraţia de drepturi a tututor celor care sunt cetăţeni ai acestei noi patrii…. …… …. 1 decembrie 1918 aşează fundaţiile unei Românii care ar fi putut fi democratice, pluraliste, policentrice şi decente. … … Ea implică redefinirea temeliilor însele, în baza unui set de principii care nu se poate negocia, de vreme ce este parte din patrimoniul de libertate al oamenilor şi al naţiunilor. …… „……

    Am revenit 2007 din nou la idea fondatoare din 1918? România a semnat şi a aderat 2007 la UE, deci la principii foarte asemănătoare cu 1918? S-a deformat, s-a amputat idea fondatoare? Ce conţine constituţia din 1923: „stat naţional UNITAR centralizat (împrumuturi din constituţia Belgiei- care are 3 limbi oficiale de stat, autonomie regională etc. /împrumuturi din modelul farncez: centralizare, o limbă de stat…). Ce a însemnat constituţia 1881 în Regatul România ? Care constituţie au avut regiunile „istorice” Bucovina, Banat, Transilvania pînă 1918 (imn în 11 limbi…). Libertatea presei 1919-1939-1989, a patra putere în stat?
    Multiliguismul în Bucovina e documetat în „ Ziare în Bucovina” …. (….. …… Presselandschaft in der Bukowina und den Nachbarregionen./ Markus Winkler (Hg.) / Akteure – Inhalte – Ereignisse (1900-1945). / Vom 27. bis 30. März 2008 veranstalteten das (IKGS) an der LMU München, das Centre for European and International Studies Research (CEISR) an der University of Portsmouth (Großbritannien) und die Internationale Abteilung der Universität Czernowitz/Černivci (Ukraine) die internationale Tagung Presselandschaft in der Bukowina und den Nachbarregionen: Akteure – Inhalte – Ereignisse (1900–1945). Die Verschiebung politischer Herrschaftsräume, Transkulturalität in und zwischen Regionen oder die Ausformung multilingualer Gemeinschaften haben stets auch Presse und Öffentlichkeit beeinflusst und verändert. Veröffentlichungen des Instituts für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas e.V., München 2011, Band 121, 251 Seiten, …. ).

    Ce s-a întîmplat cu constituţia în RPR /RSR? Ce s-a aplicat din constituţiile epocilor respective de către diferitele regimuri de la Bucureşti 1919-1939 , 1939-1944, 1944-1947-1989, 1990-2016 ? Cum s-a ajuns la acel brain drain care devine din ce în ce mai apăsător pentru ţara întreagă?

    … „..Nimic din ordinea statului român , în secolul de după 1918, nu evocă curajul vizionar de la Alba Iulia. Statul dezvoltat în anii de după Unire a fost centralizator, etnocratic şi ineficient, un stat care a privit autocraţia paternalistă ca pe unica modalitate de a guverna o naţiune îngenuncheată , etern. Liberalismul românesc a fost sufocat de xenofobie şi de protecţionism economic. Demnitatea umană şi democraţia au fost sacrificate pe altarul Statului. Ceea ce a contat, inevitabil, a fost voinţa arbitrară a Statului. Statul, iar nu cetăţenii, autoritatea, iar nu libertatea: aceste alegeri fatale au fost făcute, în deceniile interbelice. Noua Românie a fost o Românie indiferentă la pluralism şi la domnia legii… „…..

    Ruptura fundamentală 1944-1989 deformează şi amputează cel mai dăunător societatea civica din ţară în naţionalcomunismul ceauşist. Situaţia acelei părţi a locuitorilor cu literatura în limba maternă e documentată în „ Permanent cu frica în spinare „ (…. …. „Immer die Angst im Nacken, meine Erinnerung könnte versagen“/ Stefan Sienerth (Hg.) /Interviews mit deutschen Schriftstellern und Literaturwissenschaftlern aus Südosteuropa / Die in diesem Buch vereinten Dialoge bieten Einblick in eine faszinierende Vielfalt von Lebensmustern und Erfahrungshorizonten und spannen Bögen zwischen Czernowitz, Klausenburg, Hermannstadt, Kronstadt, Bukarest, Temeswar, Belgrad, Budapest und den Literaturmetropolen der Bundesrepublik Deutschland und Österreichs. / Veröffentlichungen des Instituts für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der LMU München im Verlag Friedrich Pustet, Regensburg 2015, Band 131, 400 Seiten, ISBN 978-3-7917-2713-4, EUR 36,95… … ). Vinzarea cetăţenilor evrei, saşi, şvabi pentru dolari, epurarea etnică e realitatea politico – administrativă românească în PRP /RSR.

    ………….”….. . Regimul Antonescu, cu patima sa genocidară, face din Statul român un instrument de teroare şi de crimă planificată,prin participarea la Holocaust. Democraţia populară va confisca libertăţile, în numele dialecticii leniniste. Cât despre ceauşism, acesta va combina ambiţia prometeică a statului cu politicile de nivelare etnică. România plurală este înlocuită de un şir de blocuri cenuşii,populate de fiinţe interşanjabile. Post-comunismul continuă, inerţial, această istorie a Statului ce domină, sufocă şi împilează.Elita politică de la noi nu are alt scop decât perpetuarea unei ordini inegalităţii şi privilegiilor. ….. „…..

    Legea romanizare 1941: Expropierea, deportarea şi eliminarea evreilor.
    Expropierea pe baza etnică în martie 1945 a saşilor şi şvabilor (deportarea în URSS în ianuare 1945 şi în Bărăgan la rusalii 1951). In Basarabia secolul 20 e plin de violentă şi cruzime. In cartea „ Evrei şi germani în Basarabia” este prezentată situaţia în Rusia şi Romania Mare. „ (….. …… Deutsche und Juden in Bessarabien 1814-1941./ Mariana Hausleitner / Zur Minderheitenpolitik Russlands und Großrumäniens. / In dem Band wird die Politik der russischen und rumänischen Regierungen gegenüber den Ethnien in Bessarabien untersucht. Als Bessarabien 1918 Teil Rumäniens wurde, wehrten sich Juden stärker als Deutsche gegen die Beschränkungen ihres Schulwesens und ihrer eigenständigen Wirtschaftsorganisationen. Anhand von Quellen aus dem Staatsarchiv der Republik Moldau wird herausgearbeitet, dass unter den Juden zionistische und sozialdemokratische Strömungen dominierten. Ihre Forderungen nach Autonomie entsprachen denen der deutschen Minderheit. Alle bessarabischen Juden wurden 1941 nach Transnistrien deportiert und ein großer Teil kam dort um.
    Veröffentlichungen des Instituts für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas e.V., München 2005, Band 102, 255 Seiten, … …).

    Libertate, democraţie, autodeterminare, „self empowerment“, am încredere în românii tineri. Multe sau schimbat, mult a rămas de rezolvat. Preşedinţia UE 2018 marchează normalitatea românească europeană . TM2021 luminează. Publicistica ca în textele de faţă descrie necruţător, e glasul libertăţii, crează speranţă şi încredere.

    Brain drain rămîne un risc şi în viitor, e o consecinţă a tot cea ce în textul de faţă e acuzat pe drept. Alba Iulia 1918 şi aderarea la UE 2007 sunt momente de răscruce. Tinerii de azi îşi exprimă liber aspiraţiile, speranţele.
    Să sperăm în mai bine.

    • dusu spune:

      sinteti optimist ; io am trait in Transilvania si trendul schimbari acolo avea alta directie decit cea pe care dvs o sperati de la tineri romini
      regateni nu pot fi toleranti; ei sint romini si in urma Trianonului au cistigat dreptul sa si impuna cultura si in Ardeal; se simt invingatori
      intr o discutie pe tema independentei Cataluniei de Spania,un regatean de altfel frecventabil, mi a zis :asa le trebe(spaniolilor) daca n au stiut sa i domesticeasca pe catalani

      • dusu spune:

        avansez o parere in maniera doamnei Omida : neamtul rominesc perceput de pulime ca un strain( cultura si educatia statului) a fost ales de servici: nu mai poate reprezenta un pericol ptr statul etnocratic(germani nu mai sint) ; o miscare inteligent jmechereasca ptr adormirea imperialistilor. ma gindesc ca Germania stie ce stie odata ce relatia nu s a incalzit
        este inca o dovada a aparentei care este omniprezenta in acea tara; amintiti va ca presedintele nu a fost capabil sa l schimbe pe moldoveanul caruia ii place carnea Kobe de la sie
        cei care formeaza statul nu au avut si nu au nici o intentie intr un stat pluralist( vezi situatia maghiarilor ramasi),iar poporul rominesc nu are in cultura toleranta; asta se cultiva in decenii sau poate secole

        • make spune:

          Da, noroc ca ungurii sunt adeptii tolerantei si au o adevarata cultura a acceptarii minoritatilor. Asa au ajuns ca jumatate din “bunii maghiari” sa aiba nume romanesti, sarbesti, evreiesti, nemtesti, slovace etc. Nu mai zic ca cei 20% tuciurii veniti din India sunt “integrati” beton si declarati unguri din tata in fiu. Dusule, esti dus cu sorcova…

  16. alex spune:

    Chiar nimeni nu observa etnocentrismul rominesc agresiv si cras?
    Toate referirile la populatie si natiune se fac folsosindu-se termenul de “rominii”.
    de la presedinte (dezamagitor mai ales de la Klaus) pina la ultimul politician si ziarist toti se exprima “rominii……………….”.
    Formularea corecta realista si normalizatoare ar fi cea de CETATEAN.
    Mai ales din partea insitutiilor statului si a reprezentantilor sai mi-as dori sa ma stiu definit, desemnat, tratat si “vazut” ca si CETATEAN ROMAN.
    Cetatenia este o calitate /stare juridica ce imi creeaza drepturi si obligatii in relatiile cu statul si cu institutiile sale. Baza contractului social si politic este construita intr-un stat modern pe relatia CETATEAN – STAT si este astfel definita in CONSTITUTIE.
    Etnia si constanta definire din pdv etnic a locuitorilor unui teritoriu este o reducere spre tribalism si national – socialism , iar combinatia cu o denominatie religioasa crestina doar adinceste confuzia si eroarea. (mai punem si ortodocs linga romin si avem ingredientul toxic perfect pt un stat etnocentrist, centralizat si prost construit.

  17. mrs spune:

    Câtă ură zace in politicienii nostri pentru poporul român!!! Tariceanu, Dragnea, și să nu îi uit pe Iliescu si Roman, incornoratii.

  18. dusu spune:

    frati romini ! dragi tovarasi si pretini !
    cine a scris declaratia ? cine a semnat o ? ardeleni ori regateni ?
    uni romini azi ii zic vizionara !! ha ha
    aia or fost niste inocenti imbecili ; sa dai Transilvania pe mina unui stat si popor aflat probabil cu 100 ani in urma ca organizare si civilizatie poate fi numita tradare
    rezultatul se vede azi :unde au adus noii stapini Transilvania !

    • ion adrian spune:

      Ma cam plictisesti asa ca citez din clasici in viata:

      “Prietene Viktor Orban, noi nu vrem să vă vizităm la Budapesta, aşa cum am mai făcut-o în istoria ultimilor 100 de ani fără voia voastră. Dar nu ne provoca, pentru că avem şi noi limite…

      Având în vedere afrontul fără precedent adus de ministrul de externe maghiar, Peter Syijjarto, României, singura soluţie demnă este expulzarea imediată a ambasadorului Ungariei de la Bucureşti şi rechemarea ambasadorului României de la Budapesta.
      Altfel, aceşti aventurieri din guvernul lui Viktor Orban nu vor înţelege că România adevărată este până la Tisa. ”
      :) :) :)

  19. eu****** spune:

    1 decembrie 2016 a fost cu adevarat o zi de primavara – cel putin din punct de vedere meteorologic.

    Starea de spirit a romanilor pe care i-am vazut la parada m-au facut sa cred ca totusi poate sa fie continuata primvara – primavara este in sufletul multor romani ramane insa ca acest lucrur sa se vada la vot.

    Curentul de opinie pare sa arata ca dupa multi an i romanii par ca isi doresc ceea ce este mai bun pentru ei, par sa fie constiienti ca exista minciuna, prostie si multa coruptie.

    Minunat articolul – multumesc!

  20. eu****** spune:

    Declaratia de la Alba Iulia
    >

  21. Constantin spune:

    Of! Este unul dintre cele mai depresive texte pe care le-am citit de muuult timp încoace. Când am terminat de citit articolul mai că-mi venea să merg să-mi tai venele. Am amânat un pic că se-apropie Crăciunul și-mi place la nebunie șoriciul pârlit pe jar. Mai aștept puțin, poate la anu’ după alegeri…să vedem mai întâi cine iese la vot.

  22. Ghita Bizonu' spune:

    1 decembrie este 1 decembrie 1918 ,este ziua în care românii de peste munţi au trăit, în iarnă, o primăvară paradoxală şi încărcată de speranţe, iar din această pornire a speranţelor lor s-a născut şi România Mare. 1 decembrie 1918 nu este o zi în care armele triumfă, ci una în care oamenii liberi îşi fac auzită vocea lor, mai clar şi mai puternic ca niciodată.

    SI ?
    Ce a urmat ? Cumva o scrisoare “stimati domni consideram propunerile dumneavoastra interesante si am dori sa ne intalnim ca sa discutam partea materiala a implimirii acelor principi enuntate. Pentru discuti preliminare – locul, data si marimea delegatiilor ce vor stabili cadrul general al discutiilor imputernicim pe domnul Istvan Kolossvary. Cu deosbit respect grof Ioska Dragffy presedintele Consililui Maghiar din Erdely” ?
    Nu! Aceasta “Declaraţia de drepturi a tututor celor care sunt cetăţeni ai acestei noi patrii” au fost respinsa pe calea armelor! Nu a fost urmata de niste discutii – chiar daca aprinse – lamuritioare care sa duca la parafarea unui acord si o strangere de mana.
    la 22 decembrie, 1918 – o Adunare Generală a Maghiarilor are loc la Cluj Adunarea reafirmă loialitatea maghiarilor din Transilvania pentru Ungaria
    Urmeza – inevitabil – inatarea trupelor romane. Cluj, Baia Mare.
    In ianuarie, 1919 – Puterile Antantei dezaprobă acțiunile românilor, care în schimb susțin că decizia Parlamentului Transilvaniei trebuie să aibă prioritate față de armistițiul dintre Franța și Ungaria.
    18 ianuarie, 1919 – Trupele române intră în Sighetu Marmației.
    22 ianuarie, 1919 – Trupele române se opresc la noua linie de demarcație indicată de puterile Antantei, lăsând Banat sub controlul Serbiei, iar Crișana sub control Unagriei.
    20 martie, 1919 – Generalul francez Vyx, în numele puterilor Antantei, cere Ungariei să renunțe la anumite teritorii și să accepte o nouă linie de demarcație, mai mult sau mai puțin în concordanță cu situația din teren de la acel moment.
    21 martie, 1919 – Prim-ministrul magiar Károlyi precizează într-o alocuțiune adresată poporului că nu poate accepta pierderile teritoriale cerute de puterile Antantei, și predă puterea unui guvern de stânga radical, condus de comunistul Béla Kun, care proclamă Ungaria ca Republică Sovietică și renunță la politica pasivă de acceptare a pierderilor teritoriale dictate de Antantă.
    martie 1919 – Delegația română la Conferința de Pace de la Paris, condusă de prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, cere Consiliului Marilor Puteri să permită României să ocupe teritorii până la râul Tisa (conform înțelegerii de dinaintea intrării României în război). Propunerea este refuzată. Generalul sud-african Jan Smuts este trimis la Budapesta pentru a negocia cu Béla Kun.
    aprilie 1919 – Tot mai multe informații despre acțiuni anti românești ce au loc în zonele locuite de români aflate sub control maghiar ajung la București. Armatei Române i se ordonă pregătirea unei ofensive generale pentru 16 aprilie 1919.
    15 aprilie, 1919, seara – Trupele maghiare organizează un atac împotriva Armatei Române în vestul Transilvaniei.
    16 – 19 aprilie, 1919 – Lupte violente au loc în Munții Apuseni, câștigate în final de trupele române (cinci divizii), care sparg linia frontului în câmpia Crișanei.
    19 aprilie, 1919 – Ca urmare a reușitei contraofensivei împotriva Republicii Sovietice Maghiare, trupele române intră în Satu Mare.
    20 aprilie, 1919 – Trupele române intră în Oradea.
    1 mai, 1919 – Trupele române ajung la râul Tisa.
    17 iunie-iulie, 1919 – Consiliul Marilor Puteri cere guvernului României să-și retragă trupele la linia de demarcație și îl invită pe Béla Kun la Paris. România răspunde nefavorabil, și afirmă că va accepta condițiile doar dacă Armata Comunistă este dezarmată și demobilizată. Béla Kun refuză acești termeni.
    17 iulie, 1919 – Béla Kun ordonă o contraofensivă împotriva Armatei Române.
    20 iulie, 1919 – Armata ungară traversează Tisa; au loc bătălii violente.

    26 iulie, 1919 – Ofensiva maghiară este înfrântă și se retrage dincolo de Tisa. Au fost capturați mulți prizonieri.
    4 asugust 1919 gen Mardarascu , soitit de 400 de cavaleristi si 2 piese de artilerie intra in Budpesta cicere, uktimativ, predarea Budapestei ca altfle “incepe bombardarea orasului” (cu ce? Cu 3 piese de insotire ?! )

    Deci principalii interesati au refuzat , pe calea armelor, propunerile favoarabile lor Acum nu mai au ce cere …

    Ce a ramas din Declaratie? Partea esentiala , cu mare grija ocultata Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.
    Si cele 2 mortiere Skoda de 305 mm de la Muzeul Militar Central (captura din 1919)

  23. cineva spune:

    Pentru dv. 1 Dec. 1918 a fost probabil întotdeauna gol de continut.
    Mie mi l-aţi golit dv. de conţinut – dv., Sabin Gherman şi alţi înfumuraţi de peste Carpaţi.
    După dezastrul care a însemnat Primul Război Mondial pentru Regat (mult mai dur decât Al Doilea), în care s-au pierdut degeaba, printre alţii, şi câţiva din familiile bunicilor mei, vin un I.D. Sîrbu sau un Maniu cu idei federaliste şi autonomiste. Păi asta puteam să facem fără să participe Regatul la război. De ce n-aţi zis aşa fraţilor de la început? De ce nu ne-aţi spus dinainte că voi vă simţiţi bine în Ungaria, să vă lăsăm în pace?
    Concluzia? Intrarea României în Primul Război Mondial a fost o eroare colosală, o eroare de câteva sute de mii de morţi. Proştii voştri şi proştii ambiţiei lui Brătianu – iar aici îi includ şi pe ai mei, să nu se creadă că mânjesc memoria eroilor – să fii erou în România este o prostie, iar asta voi ardeleniştii ne-o demonstraţi în fiecare zi.
    Dar a treia oară – căci s-ar putea să apară în curând nevoia de eroi, dacă urmăriţi evoluţiile lui Orban din ultima vreme – s-ar putea să nu se mai găsească aşa de multi proşti.
    Etnocraţie în România?
    În ţara care a făcut greşeala să-şi aleagă preşedinte neamţ , a avut 80 de ani o dinastie nemţească, avut elite în bună parte greceşti vreme de vreo două veacuri, iar persoane cu rădăcini etnice diverse pot publica texte precum “Politice”, fiind apoi promovate în funcţii de demnitate publică? Cred că glumiţi!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

E randul tau

Despre fuziunea nucleară nu pot spune decât „Să dea Dumnezeu odată” că tot așteptăm de ni...

de: Constantin Crânganu

la "În meciul dintre energiile fosile și cele regenerabile, scorul nu este încă decis"

Cauta articole

iunie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mai    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)