Home » Reactie rapida » Citesti:

Câteva erate la referendumul din 2012, pentru uzul dlui procuror-șef Nițu

Miron Damian iunie 18, 2015 Reactie rapida
65 comentarii 7,440 Vizualizari

În atenția procurorului-șef PÎCCJ, dl Nițu: există într-adevăr un caz categoric de abuz în serviciu în august 2012, iar instituția pe care o conduceți, din 2013, avea încă de atunci temeiuri cât se poate de solide pentru a da curs instrumentării lui. Iată unul dintre ele:

Victor Paul Dobre: Îţi spun eu ce vor [Ponta și Antonescu n.m.]: vor să dea Ordonanţe, să facă o nebunie întreagă.
V : Nu pot să cred!
Victor Paul Dobre: Da, da! Să facă o Ordonanţă, să nu voteze ăia de afară, să-i scoată de pe liste, o nebunie întreagă.
V: Victore, hai să vedem dacă nu ne dăm demisia de tot! Pe bune!
Victor Paul Dobre: Cum?
V: Dacă nu cumva e bine să fugim din acest grup infracţional organizat! Pe bune!

E un dialog purtat în seara de 3 august 2012 între ministrul delegat al Administrației, dl Dobre, și un anume ”V”. Peste trei zile, dl Dobre avea să-și dea demisia din guvern, acuzând presiuni. Însă deja se făcuse el însuși util ”nebuniei” acuzate, fără să aibă măcar scuza că e idiot. După cum citim, dl Dobre știa foarte bine la ce e făcut părtaș, și nu era vorba de o ”dispută politică”, cum pretindeau și încă mai pretind oameni care pot liniștit invoca scuza sus-pomenită. Aș mai menționa, în context, că ”V” (Vlad Moisescu) a fost ”deconspirat” ulterior la Antena 3, pus simbolic sub acuzare pentru ”băsism” și exclus din PNL. Acuzatorul său era un anume Dan Sorin Mihalache. Dosarul împotriva lui V. Dobre a fost blocat de Camera Deputaților, care a refuzat să ceară urmărirea penală a colegului lor. Ulterior Dan Mihalache a intrat în echipa candidatului Klaus Iohannis, și acesta a ajuns în 2014 președinte prin votul și sprijinul masiv al electoratului ”de afară”. În ciuda eforturilor guvernului condus de același V. Ponta de a-i împiedica, și al OUG-urilor neconstituționale, folosite însă cu impunitate, după precedentul stabilit în iulie 2012. Tot ulterior PÎCCJ-ul dlui Nițu a clasat pe tăcute acuzațiile de abuz în serviciu aduse celorlalți inculpați, neprotejați de imunitate, chestorul Manoloiu și secretarul de stat Căbulea. Iar acesta din urmă a fost chiar decorat de președintele Iohannis.

* * *

Dar m-am luat cu vorba și nu am spus în ce mod s-a făcut util dl Dobre împreună cu secretarul său de stat: demnitarii respectivi au dispus dlui chestor Manoloiu, șeful Direcției de Evidență a Persoanelor, aflată în subordinea ministerului lor, să trimită o adresă oficială către Curtea Constituțională în care să le transmită că ”nu își poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”. Iar dl chestor s-a executat.

În fapt, referendumul de pe 29 iulie se încheiase cu următoarele rezultate, trimise de Biroul Electoral Central către Curtea Constituțională: ~8,46 milioane de participanți dintre cei ~18,3 pe listele electorale permanente. Conform legii, ca să fie valabil, la referendum ar fi trebuit să participe jumătate plus unu din numărul de alegători de pe aceste liste. Condiția nefiind îndeplinită, referendumul trebuia invalidat. Pe 2 august Curtea Constituțională se întrunește, adoptă o hotărâre prin care respinge unanim(!) toate contestațiile, inclusiv una care cerea Curții să reconsidere rezultatul din pricina caracterului pretins eronat al numărului de alegători de pe listele electorale permanente folosite. Însă Curtea nu ia o decizie privind valabilitatea referendumului. De ce? Sub semnătura chestorului Manoloiu, serviciul de ”Evidența Persoanelor” îi trimisese cu o zi în urmă o adresă care punea sub semnul întrebării unul din factorii implicați în luarea deciziei, și anume numărul de persoane de pe listele electorale permanente. CCR primise de la BEC acest număr, dar acum dl Manoloiu spunea că nu-și poate asuma veridicitatea lui. BEC îl obținuse, însă, formal, de la serviciul ”Evidența Persoanelor” printr-o adresă semnată de un anume ”Director, chestor de poliție dr Constantin Manoloiu”, pe 27 iulie, cu doar o săptămână în urmă.

Retrospectiv privind, este revigorant cumva să constați tenacitatea celor șase judecători de acolo (dnele Cojocaru și Moțoc, și dnii Zegrean, Minea, Puskas și Lăzăroiu) de a se raporta strict la lege, în mijlocul nebuniei din jurul lor, supuși la presiuni publice masive și hărțuiți instituțional în felul descris mai sus. Chestiunile astea țineau de rutina aplicării prevederilor legale, rutină care nu fusese niciodată deraiată în acest fel. Iar ca să pot explica trebuie să intru puțin și eu în aceste detalii: conform legii, ”listele electorale permanente” sunt întocmite și întreținute de autoritățile locale în colaborare cu serviciul ”Evidența Persoanei” din MAI, și sunt păstrate de aceștia din urmă și de judecătorii. Actualizare listelor se face tot de către cele două instituții sus-pomenite; legea o impune anual, la o dată fixă, și suplimentar, cu prilejul fiecărui scrutin, cu maxim 15 zile înainte de votare. Aceste ”liste electorale permanente actualizate” sunt apoi copiate și trimise către Birourile de secție, pentru desfășurarea operațiunilor electorale. Asta înseamnă că ”listele electorale permanente” de care vorbește legea nu sunt la birourile electorale, actele în sine rămân la ”Evidența Persoanei” și la judecătorii. Sigur, n-ar trebui să conteze, că doar vorbim de copierea lor, iar dl Ponta &co. ar trebui să fie îndeajunși de familiari cu procedeul ca să știe că el reproduce fidel conținutul. Nu contase niciodată până atunci. A contat, în schimb, în clipa în care deținătorul lor formal, sub semnătura dlui chestor, a comunicat Curții oficial că nu-și asumă veridicitatea conținutului actelor pe care ei înșiși le copiaseră și trimiseseră BEC.

Ce pot să facă judecătorii în aceste condiții? Să ceară datele direct de la sursă. Așa că trimit pe 3 august o adresă guvernului prin care cer ”numărul de persoane de pe listele electorale permanente actualizate” sus-pomenite, și amână decizia pentru ca autoritățile locale care nu au făcut această actualizare în termenul legal să poată face asta în acest interval. Dl Ponta anunță apoi public că Curtea le-ar fi cerut ”actualizarea listelor electorale”! Nu e clar dacă cineva a modificat cu bună știință adresa ajunsă la guvern sau e doar o interpretare… ”eronată” a dlui Ponta. Însă Curtea revine pe 6 august cu o nouă adresă și un comunicat în care clarifică ce ar fi trebuit să fie destul de clar: vor datele de pe listele electorale permanente, așa cum au fost sau ar fi trebuit să fie ele actualizate pentru referendumul din 29 iulie. La asta se referă legea, asta vor ei. USL vrea însă altceva, validarea referendumului cu orice preț, chiar și cu cel al ”epurării” listelor până la îndeplinirea condiției de validare. La fel ca la referendum în sine, implementarea acestei operațiuni ilegale și abuzive este împiedicată de rezistența executanților, în acest caz a funcționarilor implicați (”Să mă lase dracu’ în pace!”, exclamă unul dintre ei, într-o înregistrare din același dosar). Într-un final, guvernul va trimite judecătorilor doar o sumă de date colectate de la autorități. Iar Curtea le va lua în considerare doar pe cele relevante; conform guvernului(nb!) sunt 34.654 de persoane în plus pe liste. Curtea notează că acest număr nu influențează oricum rezultatul, și pe 21 august hotărește invalidarea referendumului, conform legii. Curtea mai notează acolo și că guvernul a refuzat să le trimită, conform cererii anterioare, datele cerute de pe liste și că ei nu au atribuții legale de a radia aceste persoane de acolo, dacă ele chiar există, aceasta fiind atribuția autorităților locale și a serviciului ”Evidența Persoanei”. Sunt curios dacă aceștia au făcut-o până în ziua de azi.

* * *

Acum, întreg episodul este îngropat într-o mare imensă de dezinformare. Nu e doar propaganda mașinăriei de partid, turată la maxim pe subiect și atunci ca și acum. Vorbim și de persoane și surse de informare de perfectă bună credință, care nu pot vedea prin această perdea de fum, și promovează în continuare informații neconforme cu realitatea. Una din ele este că CCR ar fi luat în calcul la cvorum cetățenii români cu domiciliul în străinătate, și de asta ar fi invalidat referendumul. Fals. Conform datelor prezentate chiar de guvern, majoritatea persoanelor cu domiciliul în străinătate erau deja radiate din listele electorale permanente, cu excepția la ceva mai puțin de 5000 (cinci mii), incluși în numărul sus-pomenit, deci neluate la socoteală. Apoi văd cu uluială cum articol după articol repetă același lucru, complet și categoric fals, și anume că vestita ”erată” a dlui Minea ar avea ceva de-a face cu invalidarea referendumului. Nu a avut absolut nimic de-a face cu asta, nu ar fi avut cum, și nici măcar nu se referă la validare. Ce e cu ea? Dintr-o eroare materială (zice Curtea), următorul pasaj n-a fost inclus în hotărârea privind respingerea contestațiilor la adresa referendumului. Pasajul a fost publicat ulterior în Monitorul Oficial printr-o erată semnată de dl Minea. Iată-l:

”În speţă, însă, sunt aplicabile dispoziţiile legale ale art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României şi ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind realizarea şi desfăşurarea referendumului.”
(Curtea Constituțională, hotărârea 3/2012)

Ca să înțelegeți la ce se referă precizarea, trebuie să vedem la ce se referă acel ”în speță” – mai precis, care e motivul de invalidare a referendumului căruia îi răspunde acest argument, publicat ulterior. Iată-l:

”Se mai susţine că instanţa constituţională trebuie să invalideze referendumul pentru imposibilitatea prezentării şi exercitării dreptului de vot pentru cei 6 milioane de cetăţeni români din diaspora care nu au fost trecuţi pe listele electorale şi reluarea procesului de votare în termen de 3 luni, conform caracterului general de desfăşurare unanim acceptat în Uniunea Europeană privind validarea acestuia fără limitare şi cu votul majoritar al celor prezenţi.”
(ibidem)

E un haz nebun aici, de fapt. Judecătorul Minea este acuzat că prin erata lui falsă ar fi băgat românii din diaspora pe listele permanente și la calcularea cvorumului. În realitate …este fix invers, ca într-un banc celebru. În fapt pasajul uitat înafara deciziei răspundea – în mod corect – argumentului că românii din diaspora ar fi fost în imposibilitate de a vota, notând că legea incidentă în această privință, legea referendumului raportat la legea alegerilor prezidențiale, permitea votul tuturor, indiferent de domiciliu și fără condiționarea de a fi pe ”listele electorale permanente” interne. Ceea ce de altfel s-a și întâmplat, au fost secții de votare în străinătate, chiar mai multe decât la alegerile prezidențiale de anul trecut. Votanți au fost cu mult mai puțini, dar asta e altceva. Indiferent ce ar fi conținut erata, însă, ea nu ar fi avut cum să impună sau să fie temei pentru o decizie ulterioară a Curții, pretenția e falsă și ridicolă în sine.

Sigur, PÎCCJ trebuie să cerceteze acest ”abuz în funcție” care va fi fost el, căci ÎCCJ a decis că închiderea dosarului nu se poate face fără administrarea unor probe. N-au decât să le administreze, le-am făcut eu mai sus o muncă. Poate, în schimb, ne spun și cum de a cerut formal Curtea una guvernului, iar guvernul a înțeles cu totul altceva. Și poate, tot cu ocazia asta, mai fac o cerere către parlament în cazul Dobre, și ne explică de ce chestorul Manoloiu a început să aibă dubii asupra unor date trimise tot de el cu câteva zile în urmă. Haide, dle Nițu, curaj!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "65 comments" on this Article:

  1. Ronis ot Astria spune:

    “Haide, dle Nițu, curaj!” … :-) ))

  2. victor L spune:

    Curat mestesug de timpenie, acest domn Nitu si grajdanii plagiatorului.

  3. Alexa spune:

    Excelent articolul!

  4. strutu spune:

    Tehnic vorbind cum se împacă numerele din listele permanente cu numerele din recensământ, care difera major?

    • sile spune:

      Pot sa difere cat vor ele, atata vreme cat legea spune ca referendumul se organizeaza in baza listelor permanente, fix in baza listelor astea se organizeaza.

      • strutu spune:

        Aici procurorii ar avea ceva de cercetat: pe cei care nu si-au facut treaba.

        • sile spune:

          Depinde care treaba. Listele permanente existau.
          Nu sunt sigur ca legea prevede actualizarea lor la cateva saptamani sau ceva similar. Daca prevede si nu s-a efectuat, da, atunci procurorii ar avea ceva de cercetat.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Strutu,

      nu știu, și știu că nici Curtea Constituțională, la momentul 21 august 2012, nu știe. Cronologia relevantă este simplă:

      - 9-27 iulie: DEPABD (Direcția Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, pe numele întreg) trimite conform legii înainte de scrutin copiile listelor electorale permanente, actualizate, către Birourile de secție și Biroul Electoral central, împreună cu o statistică a numărului de persoane de pe ele. Ultima comunicare de acest tip (amuzant, oarecum, vorbim de o erată!) are loc cu 2 zile înainte de ziua referendumului, și dl Manoloiu conchide sub semnătură că sunt 18.292.514 de persoane înscrise pe aceste liste.

      - 29 iulie: are loc referendumul pe baza copiilor listelor electorale permanente, actualizate, trimise BEC/BES de către DEPABD

      - 1 august: BEC transmite CCR procesul verbal privind rezultatele referendumului, inclusiv numărul celor înscriși pe listele lor. (Acolo – dintr-un motiv pe care nu-l înțeleg, lipsesc 50 de persoane, numărul fiind 18.292.464. E posibil să fi existat o nouă erată, nepublicată de BEC, sau o eroare de numărare.)

      - 1 august: DEPABD transmite CCR printr-o adresă oficială că ”nu își poate asuma veridicitatea numărului persoanelor cu drept de vot” de pe listele electorale permanente. Adresa era semnată de chestorul Manoloiu, nu și de superiorii săi din MAI.

      - 2 august: CCR cere oficial guvernului să comunice numărul celor înscriși pe listele electorale permanente, actualizate pentru referendumul de pe 29 iulie, conform legii. Guvernul nu va da curs acestei cereri.

      - 3 august: Victor Ponta anunță că guvernul său va întreprinde actualizarea listelor permanente, la cererea Curții (!)

      - 6 august: CCR precizează că nu a cerut așa ceva, ci doar numărul de persoane de pe listele permanente actualizate

      - 21 august: Guvernul trimite CCR o serie de statistici comunicate oficial de instituții ale statului

      - 21 august: CCR notează că Guvernul nu a dat curs cererii sale repetate, notează că singurele date relevante trimise de guvern sunt cele privind numărul de persoane care nu ar fi trebuit să fie pe listele electorale permanente, din diferite motive, conform legii (34.654 persoane inclusiv 4.475 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate care nu fuseseră radiați de acolo). CCR notează că acest număr nu e de natură de a influența rezultatul, și invalidează referendumul.

      • strutu spune:

        Eu cred, si sustin, ca deasupra legii este adevarul. Daca o lege e stramba, trebuie indreptata. Nu putem sa ne ascundem la nesfarsit dupa dictonul: “operatia a reusit, pacientul e mort”. Ca autoritatile au interesul sa raporteze o populatie numeroasa nu ma indoiesc, dar sunt curios, de exemplu in statistici, populatia Romaniei care este luata in calcul? Una e sa raportez somajul la 18 milioane si alta la 16 milioane.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Fără îndoială, legea continuă să fie prost făcută într-o multitudine de privințe. Pe de altă parte, acesta e alt aspect. Autoritățile sunt obligate să respecte, iar curțile să interpreteze, legea-așa-cum-este. E treaba instituțiilor cu caracter politic, guvern și parlament, să modifice legea, în procesul formal prevăzut și limitat ca atare de constituție.

          • strutu spune:

            Legea, in general, e interpretabila. Acest lucru permite institutiilor implicate sa fie proactive. Asa cum exista si sanctiuni pentru neindeplinirea sarcinilor. S-au luat masuri contra celor care nu si-au indeplinit sarcinile si impotriva celor care trebuiau sa constate neindeplinirea sarcinilor? Sau doar constatam si nu facem nimic? “Omul sfinteste locul” e mai de actualitate ca niciodata.

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Legea e interpretată formal de instanțele de judecată/CCR, atunci când există un conflict privind aplicarea ei. Altfel, legea trebuie aplicată în literă. Proactivitatea instituțiilor, orice va fi însemnând asta în context, trebuie să fie strict în interiorul legii, conform principiului constituțional din art 1 (5).

              Nu s-au luat niciun fel de măsuri împotriva celor implicați, chestorul Manoloiu, de exemplu – pot presupune că motivul a fost că cei care trebuiau să ia măsuri erau aceeași (sau din grupul celor) care i-au indus comportamentul acuzat. Dl Manoloiu a fost, de altfel, promovat ulterior. Iar listele electorale permanente nu s-au revizuit între timp, deși legea le-ar fi permis să o facă, repet, listele se actualizează anual, și suplimentar înainte de scrutinurile electorale. La ultimul scrutin, cel din 2014, listele electorale permanente conțineau 18.313.698 persoane.

            • strutu spune:

              Eu sustin ca legea trebuie aplicata in spiritul ei si nu litera.
              De ce?
              Citind legea iti dai seama ce a vrut legiuitorul sa reglementeze si evident ca la momentul respectiv nu putea sa cuprinda in lege toate spetele (apar alte noi, altele nu au fost luate in calcul, etc).
              Alt aspect, cred ca toata lumea e de acord, ca orice lege e imperfecta. Atunci, cum poti sa o aplici in litera ei?

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Spiritul completează, nu contrazice, ignoră sau modifică litera legii; și tot textul legal este cel care trebuie să dea ”intenția” legiuitorului. Altfel ideea de lege, în sine, devine un non-sens. Dar ăsta e deja alt subiect.

        • Gabi spune:

          Fii sigur ca toti indicatorii se raporteaza la cifra aia umflata a unei populatii multiplicate in sistem automat. Ei cum putem merge inainte pe lege ca orbii fara sa tinem seama de o realitate pe care si prescolarii
          o inteleg, si anume ca din 19 milioane de cetateni romani raportati de INS au fost si sunt pe liste 18 milioane ??? Daca legea nu se raporteaza si la realitate, cui foloseste? Traim intr-un film cu prosti, unde totul e de un absurd incredibil.
          Ce vreau sa mai specific e ca Evidenta din MAI doar tine baza de date si ii face backup-uri de siguranta, nu actualizeaza datele curente, dar atunci, la acel moment al referendumului, se lucra pe baze de date judetene de unde se stergeau mortii si plecatii in strainatate prin datele de retur venite din baza centrala de la DEPABD, iar atunci nu au fost trimise intentionat vreo jumatate de an sau mai mult tocmai ca sa nu se stearga din baza de date activa de unde se scoteau si listele, iar la nivel de tara numarul a fost covarsitor de mare.

          • Gabi spune:

            Sa nu se inteleaga ca era vorba numai de morti si plecati cu acte oficiale in emigratie, ci si de persoane care si-au schimbat domiciliul dintr-un judet in altul si care se stergeau din baza veche judeteana tot prin retururile alea, si nemaifiind aplicate, au ramas in ambele baze de la ambele judete si deci in ambele liste permanente. Deci uite dublurile ! Pai in Romania numai putin peste 1 milion de copii pana in 18 ani au fost si sant, de restul apar pe liste tot timpul ??? Evident ca Manoloiu era paralel cu sistemul informatic, el era managerul general, adica nici nu stia, nici nu se baga, altul a fost conducatorul actiunii si dupa referendum acela a fost chiar promovat sef de directie in MAI mai mare si mai importanta.

          • strutu spune:

            Ai pus punctul pe “i”: “Traim intr-un film cu prosti, unde totul e de un absurd incredibil.”.
            Si dureros e faptul ca ne multumim cu rolul de spectatori.

            Poveste cu drobul de sare face parte din societatea romaneasca.

        • strutu spune:

          Nu inteleg ce e cu link-ul respectiv.
          Somajul se raporteaza la populatia activa. Sau consideri populatie activa si copiii?

      • Cornelia Neagu spune:

        Foarte bun articol, domnule Miron Damian.

        Fac si eu precizarea ca in discutie sunt doua hotarari ale CCR din anul 2012, cu numerele 3 si 6.

        I) 2 august 2012:
        In Hotararea numarul 3, scrie in dispozitiv: ” Curtea Constitutionala in numele legii HOTARASTE – Respinge, ca neintemeiate, contestatiile referitoare la respectarea procedurilor pentru organizarea si desfasurarea referendumului …”. (Referendumul fusese organizat de guvernul USL, iar printre contestatari erau PSD si PNL!).

        Din cuprinsul hotararii a lipsit un text: “In speta, insa, sunt aplicabile dispozitiile legale ale articolului 2 aliniatul (1) litera c din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Presedintelui Romaniei …” (Se observa ca acest trext face parte din motivarea in drept, care este OBLIGATORIE.

        NOTA 1: Articolul 2 aliniatul (1) litera c din Legea 370/2004 contine o DEFINITIE: “Liste electorale permanente – listele cuprinzand cetatenii romani cu drept de vot care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv”.

        II) 21 august 2012:
        Prin Hotararea nr. 6, CCR, folosind informatiile primite de la BEC, a invalidat referendumul, in baza articolului 5 aliniatul (2) al Legii nr. 3/2000, legea referendumului.

        NOTA 2: Trei judecatori CCR (Acsinte Gaspar, Ion Predescu si Tudorel Toader) au avut opinie separata, afirmand, printre altele ca, citez: “in listele electorale permanente nu pot fi inclusi … cei ale caror acte de identitate nu sunt valabile” (!?!), Afirmatie facuta de judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei!

    • cinic spune:

      cum se impaca merele cu perele?
      recensamantul este un INSTANTANEU [daca Gica e la mare nu e recenzat decat daca declara vecinii si daca recenzorii iau de buna; daca Ponta -fapt real- refuza sa fie recenzat; daca recenzorului ii e lene sa vie a doua oara; daca ....] . In niciuna din situatiile de mai sus NU se pierde dreptul de vot
      lista permeneta NU pate fi actualizata decat cu documente oficiale [act de deces, pierderea cetateniei, condamnare definitiva, nebunie cu acte etc]. Declaratiile politicienilor nu sunt documente oficiale nici macar pentru latrinisti.
      Legea NU defineste rezidenta ca opusa domiciliului asa ca cel ce are o casa la Zalau si o cocioaba la Medgidia e limitat la un vot cf cu CHEFUL propriu. Legea nu spune daca la Zalau sau la Medgidia. Valabil si pt cocioaba la Toledo si casa la Vaslui.
      La alegerile din 2012 decembrie tot 18 mil + erau in lista

  5. victor L spune:

    Intelepciunea populara spune ca nu e bine sa vorbesti de funie in casa spinzuratului: “asa ceva nu se face!”
    In medicina romaneasca, asa am auzit, nu am fost in situate :P , in cazul unei boli grave, nu i se spune pacientului ca ar putea muri “ca miine”.
    Ocolim subiectele calcind pe virfuri.
    Dar la intimplarile din vara lui 2012 a participat multa lume “buna”. Toti, azi, sint la conducera statului roman: presedintele tarii, presedintele Senatului si al Camerei Deputatilor, plus, cireasa de pe plagiat, primul sinistru.
    Niciunul dintre cei de mai sus nu a retractat nimic.
    Si atunci la ce sa ne asteptam de la un grajdan ca Nitu? dece sintem ipocriti si ne miram?
    Daca in 2012 nu au putut “castra” CCR, vor incerca acum sa sperie pe potentialii pretendenti la un jilt.
    “Avem cu ce, ma!”

  6. vitansandu spune:

    O singura intrebare pentru marele jurist (autorul articolului):
    Este normal ca presedintele sa fie ales cu 5,1 milioane voturi si sa nu poata fi revocat cu 7,4 milioane?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Vitansandu,

      întrebarea îmi cere o opinie de natură politică, irelevantă în contextul articolului. Aș nota doar că un membru al parlamentului poate fi ales, conform sistemului proporțional actual, cu câteva zeci de voturi, și nu poate fi revocat în niciun fel, nici dacă ar vota 18 milioane pentru asta. Normal sau nu, așa spune legea.

      Afirmațiile din articol, dincolo de retorică, sunt chestiuni factuale. Nu cer nimănui să mă creadă pentru că aș fi un mare jurist, un mic jurist sau orice altceva. Oricine le poate verifica independent…

    • George spune:

      [Doc spune: am moderat în întregime, pentru atacuri multiple la adresa colegului tău de comentarii. Regulile mele de moderare interzic strict așa ceva.]

    • victor L spune:

      @ vitansandu,
      este vital sa fie respectate legile tarii. Alea care sint in vigoare.
      Daca le consideri rele, militeaza pentru a fi schimbate, dar pina le schimbi, trebuie respectate, indiferent de simpatii/antipatii.

    • TLiviu spune:

      [Același motiv. Dacă aveți ceva de reproșat comentariului, în sine, e permis. În schimb un atac la autorul comentariului va fi moderat]

      • TLiviu spune:

        …….atata obtuzitate .Persoana pune o untrebare falsa o minciuna compara doua cifre care nu pot fi comparate decat in conditii identice similara intrebarea e asemanatoare cu acea adresata de Rares Bogdan la Realitatea lui Basescu care i a raspuns : Minti -pentru ca altfel ar accepta posibilitatea unui alt raspuns chiar daca spune adevarul(adversari nu l ar crede) -deci nu pot fi comparate numerele alegeri/referendum decat in situatii identice .cabine la alegeri pe plaja in restaurante….intelegi ? nu e greu

    • Hantzy spune:

      Important e ca e legal, vitansandu.Parlamentul a modificat la timp legea referendumului de demitere, a.i. sa fie nevoie, in cele din urma, de cvorum pentru validarea sa. Iar unde e lege nu-i tocmeala. Nu se ia normalitatea in discutie.
      Interesant e altceva: ca referendumul pentru Parlament subtirel a trecut, desi mai putini romani au fost de acord cu varianta propusa de presedinte decat cei care, mai tarziu, nu l-au dorit la Cotroceni. Au votat insa atunci si mai multi impotriva. Adicatelea, cei care nu sunt de acord cu varianta propusa, e bine ca la un Referendum de aprobare sa stea acasa. Chiar si in minoritate daca ar fi, au sanse mult mai mari sa-si impuna punctul de vedere.

    • titi spune:

      stimate [...] vitansandu : este normal ca la un referendum sa se prezinte aprox. 6-6,5 milioane si sa fie raportati 8,3 ?
      - este normal ca toti latrinistii si kakaraii sa se raporteze la cei circa 19 milioane de romani ( ??? ) dati chipurile de un INS al varanului , cand CEL MAI RELEVANT este numarul de CNP-uri in vigoare ( adica fara mortii lui drganea ) !!!

    • tyty spune:

      Definiti “normal”. Din punct de vedere legal evident ca este corect ca un Presedinte ales cu 5 milioane sa nu poata fi destituit de 7 pentru ca sunt procese diferite cu prguri de castig diferite. Daca e moral ? Da este pentru ca e ca si la angajare (dreptul muncii). E mai usor sa angajezi decat sa dai afara. Ocuparea functie de Presedinte presupune o optiune intre candidati, vacantarea postului presupune o evaluare asupra unei singure persioane – caz in care trebuie sa existe o opinie sondata prin referendum solid constituita si majoritara.

    • Cornelia Neagu spune:

      @ vitasandu

      Este normal, pentru ca in cele doua situatii diferite s-au aplicat doua legi diferite.
      In explicatia urmatoare fiti, va, rog, foarte atent la numerele care se compara (pentru a se stabili rezultatul votarii).

      Situatia I. Alegerea Presedintelui
      S-a aplicat Legea 370/2004, Legea alegerii Presedintelui Romaniei, care prevede ca la al doilea tur participa doi candidati.
      Se compara numarul de voturi date unui candidat cu numarul de voturi date celuilalt candidat.
      Castiga candidatul care are mai multe voturi decat celalalt

      Situatia 2: Referendumul
      S-a aplicat Legea 3/2000, Legea referendumului (orice fel de referendum, local sau national), care prevedea la art. 5 (2) ca “Referendumul este valabil daca la acesta participa cel putin jumatate plus unul din numarul persoanelor inscrise in listele electorale”.
      Se compara numarul persoanelor care au participat la referendum cu numarul persoanelor inscrise in listele electorale.

      In 2012 cele 8 milioane de perosoane care au participat la referendum nu au format o majoritate din cele 13 milioane inscrise in liste.
      Din acest motiv CCR a declarant ca referendumul nu a fost valabil.
      NOTA: In referendumul care nu a fost valabil, voturile celor 8 milioane prezenti la vot nu au avut nici ele valoare.

      Dumneavoastra comparati mere cu pere cum spun copiii, comparati un numar de voturi de la referendum cu un numar de voturi de la alegerea Presedintelui.

  7. Fartat Cicero spune:

    Că ei vor să trăiască în cocină e una – n-au decât; dar să ne târască pe noi, toţi ceilalţi, în porcăiala lor e scandalos! De ce? pentru că vin senini şi ne explică că asta e „lupta politică”. Nu este, domnilor politicieni, e bălăceala voastră infectă şi atât. Vedea-v-aş grohăind!

  8. mnicku spune:

    D-le Miron

    Va felicit pt recapitularea evenimentelor .
    Poate reusiti sa trimiteti erata dvs si procurorilor care instrumenteaza acest caz. Din ce am citit sint incalcate legi cu duiumul de organizatorii puciului din 2012. Asa ca procurorul de caz e obligat sa se autosesizeze (daca nu-i uituc selectiv) pt infractiunile facute de derbedeii psd+pnl la acea vreme
    Sper sa se faca si o extindere a actiunii penale contra organizatorilor puciului .

    Succes.

  9. Mihail Nica spune:

    Tot despre ERATE
    Prin ’92, cand hotii mi-au spart Dacia si au furat casetofonul ,am avut norocul ca de problema sa se ocupe un politist in pragul pensiei. De la el stiu ca “fiecare infractor are stilul lui de operare, e ca o amprenta “.
    Acum am sa prezint o erata din 1999 .Poate fi utilizata ca material didactic de catre procurori.
    ERATA
    Domnule preşedinte de şedinţă,

    Doamnelor şi domnilor colegi,

    Vă informez că textul Legii privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, publicat în Monitorul Oficial nr. 603, din 9 decembrie 1999, conţine texte diferite faţă de cele votate de Camera Deputaţilor în ziua de 7 octombrie şi, respectiv, de Senat în ziua din 14 octombrie.

    De asemenea, solicit secretarului general al Camerei Deputaţilor să-şi prezinte astăzi, în scris, scuze faţă de declaraţia de presă pe care a făcut-o ieri în legătură cu această lege, şi în aceste scuze să recunoască că textul publicat nu reprezintă ceea ce am votat noi în Cameră.

    Vă mulţumesc.
    —————————————————————
    Domnule preşedinte de şedinţă,

    Domnilor colegi,

    Publicarea în Monitorul Oficial nr.619/17 decembrie 1999, a eratei la Legea privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, a dat curs intervenţiilor unor deputaţi privind neconcordanţele dintre textul publicat şi cel votat de Parlament. Astfel, legea a devenit mai bogată cu o jumătate de pagină, dar şi în acord cu voinţa Parlamentului.

    Cred că este necesar ca Biroul permanent al Camerei Deputaţilor să informeze deputaţii de rezultatul anchetei administrative asupra acestui incident. Se pare că firul incidentului este întortochiat ca un nod gordian. Materialul pus la dispoziţia comisiei de mediere a conţinut erori grosolane. Erorile au fost remediate la vremea respectivă de comisie prin elaborarea unor texte comune. Textul trimis spre semnare preşedinţilor de şedinţă ale celor două Camere de către aparatul tehnic conţine, de asemenea, greşeli. Vicepreşedintele Senatului, domnul Ulm Spineanu, a refuzat semnarea textului, trimiţându-l spre verificare aparatului tehnic. Cu această ocazie a fost făcută o singură corectură, cea semnalată de domnul senator Ulm Spineanu.

    Legea transmisă de Parlament spre promulgare Preşedintelui României conţine abateri de la textul votat de cele două Camere. De asemenea, textul publicat în Monitorul Oficial nr.603 din 9 decembrie 1999 nu coincide întru totul cu textul promulgat de Preşedintele României.

    În concluzie, pentru a elimina astfel de evenimente nedorite în activitatea Camerei, consider că este necesar ca un exemplar din textele de legi, hotărâri, moţiuni, mesaje, declaraţii, rezoluţii ori alte acte politice ale Camerei care se transmit Senatului, se trimit preşedintelui României spre promulgare, ori sunt destinate direct publicării, să fie puse de îndată la dispoziţia grupurilor parlamentare pentru depistarea eventualelor manipulări ale textelor şi corectarea lor în timp util.

    Vă mulţumesc
    ==============================

  10. George spune:

    Comanda pe acest caz este una pur politica. Si vine din doua posibile directii, care nu se exclude una pe alta. Din directia Iohannis si din directia Ponta. Cu alte cuvinte, din directia fostului USL. Cine sunt cei care au interesul sa compromita decizia CCR de atunci? Atat Ponta cat si Iohannis. Sistemul ticalosit inca se zbate, inca n-a murit. Insa nici mult nu mai are pana ce va fi rapus.

    P.S. Ar fi foarte interesant de aflat cam ce opinie are Iohannis despre faptul ca Mihalache Dan, seful cancelariei sale, stia unde se duce Victor Ponta, insa nu i-a comunicat acest lucru presedintelui. Ce joc joaca Dan Mihalache si al cui joc il face? E simplu de dedus. Dan Mihalache e inca la Cotroceni? De ce? Explicatia e simpla: pentru ca Iohannis este blat cu Ponta. Iar PNL continua sa joace teatru in Parlament, prefacandu-se ca transpira sa dea jos guvernul Ponta..

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Nu, nu. PÎCCJ a primit o ”comandă” legală de a redeschide acest dosar, așa cum am spus, de la Înalta Curte, pe motive cât se poate de temeinice:

      “Instanta de judecata a retinut ca, in speta, desi exista obligatia de a desfasura o ancheta efectiva, nu au fost luate masuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate ca obligatia investigarii faptelor este una de mijloace si nu de rezultat, in cazul de fata lipseste ancheta insasi (nu exista niciun mijloc de investigare a plangerii). In consecinta, desi plangerea formulata nu este, in mod vadit lipsita de baza factuala (se intemeiaza pe constatari publicate in M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), solutia de neincepere a urmaririi penale, prin care se constata inexistenta faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care sa infirme sustinerile petentului”

      • George spune:

        Ok. Sa admitem asta. Insa chiar nu vi se pare ciudata efervescenta asta de harnicie a PICCJ din ultima vreme? Redeschiderea de dosare pe care alti procurori au dat NUP, mai ales in dosare care il au ca tinta pe fostul presedinte. Si ar mai fi ceva… Oare cine este acest C.C. de care aminteste tovarasul Nitu in acel comunicat al PICCJ? N-ar fi interesant de aflat. Prea duce el o lupta atat de feroce pe chestiunea cu “erata” aia a CCR care, asa cum corect ati subliniat, era perfect legala si corecta. Nu s-a comis nici o incalcare de lege. Prin urmare de ce PICCJ vorbeste despre fals si uz de fals in cazul “eratei” CCR? Si oare de ce acelasi zelos PICCJ nu se autosesizeaza si in cazul fostului chestor Manoloiu? Dar si a guvernului Ponta de atunci…

      • victor L spune:

        In urma cercetarilor ce se vor face, poate da PÎCCJ un NUP?

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Aș specula că vor da un NUP, la un moment dat. Dar e doar o speculație. Nu știu. Mă îndoiesc că vor extinde cercetările după cum le cer, la modul retoric, din același motiv pentru care s-au grăbit să închidă nu doar acest dosar ci și altele, legate de evenimentele de atunci.

          • TLiviu spune:

            e interesant nu facetzi nici o remarca la articolele publicate de Romania Libera in acele zile de foc au remarcat prima data existenta unei diferente intre ce a publicat MO si ce efectiv s a hotarat la CCR un ministru liberal Voinea de cred a confirmat atunci legalitatea eratei -

          • io spune:

            Doc,
            comentariul colegului nostru e pertinent.
            comunicatul parchetului mentioneaza ca “s-a inceput urmarirea penala pentru infractiunile de …”.
            deci aici e intrebarea cheie, cum de s-a grabit parchetul sa inceapa urmarirea penala?
            sau exista posibilitatea sa incepi urmarirea penala pentru fapte, sa stii cine sunt faptasii, carora intr-un final sa le dai neinceperea urmaririi penale? wtf? iubesc tradarea dar ii urasc pe tradatori?
            repet, comunicatul nu spune ca s-a redeschis dosarul, asta era conform deciziei Inaltei Curti, ci ca s-a inceput urmarirea penala.
            ce parere ai? nu cumva e joc de glezne a la Nitu pentru a intimida judecatorii CCR care ar urma sa se pronunte pe modificarile la CP si CPP? (astea sunt speculatiile)
            sau vor pati ca si in cazul Nana, vor haitui judecatorii, insa urmele vor duce la Dobre si Manoloiu?

            • Miron Damian Miron Damian spune:

              Io,

              aici e vorba de o modificare introdusă de noul cod de procedură penală. Ce era înainte faza de achetare acum a ajuns ”urmărire penală in rem” – adică privind fapta. Până una alta, nu știu să se fi trecut la urmărire penală împotriva împortiva persoanei. E posibil, nu știu.

            • delia spune:

              hotărîrea îccj prin care s-a redeschis dosarul se găsește pe site-ul înaltei curți. cu un minim efort toată lumea putea să vadă despre ce e vorba.
              Dosar 5748/1/2013
              Obiectul dosarului: plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.)
              Data documentului de soluționare: 04.06.2014
              Tipul documentului de soluționare: Hotarâre
              Soluție: Soluţionare
              Detalii soluţie: Admite plângerea formulată de petentul Creangă Constantin împotriva rezoluţiei din 11 octombrie 2013 dispusă în dosarul nr.597/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică. Desfiinţează rezoluţia atacată şi trimite cauza Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă.”

              în concluzie, parchetul general a deschis dosar de urmărire penală in rem în urma hotărîrii îccj. asta după un an de la data hotărîrii, deci nu se prea poate spune că s-au grăbit. nu există deocamdată suspecți, e doar faza de adunare a probelor. nu știu să se fi început vreo urmărire in personam.
              în plus, nițu e la pg din mai 2013. rezoluția parchetului de netrimitere în judecată care a fost e din 11 octombrie 2013. dacă chiar voia putea începe de atunci urmărirea penală. nu-mi place nițu, dar nu prea văd cu ce e blamat în cazul de față.

  11. Pavel spune:

    Tovarasu Damian, te-ai luat de chestiuni minore, irelevante in ancheta actuala si ai trecut la “altele” exact problema principala: erata, pe care o treci la “eroare materiala”. Pe bune???exact “chichita” care a decis referendumul a fost o “eroare materiala”??? Eu zic sa mai citesti o data dispozitiile legale mentionate in erata, poate te prinzi si tu, tovarase…

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Pavel,

      constat că marea majoritate a articolelor de ziar care comentează erata respectivă și consecințele ei nu au citit-o, nu au citit nici hotărârile și comunicatele Curții și nici legile incidente, așa cum am făcut-o eu. Iar cazul tău e și mai rău, tu nu ai citit nici măcar ce am scris în articolul pe care îl comentezi.

      Nu, nu am trecut erata la ”eroare materială”. Eroarea materială e cauza pentru care ea a trebuit dată. N-o zic eu, ci Curtea, într-un comunicat de la acea dată. De asemenea, așa cum spune tot Curtea, repetat, și cum am explicat mai sus, erata n-a avut niciun fel de relevanță asupra hotărârii lor ulterioare.

      Acum, dacă dorești să facem un dialog, nu e necesar să citești toate aceste lucruri. Dar ia-ți măcar propriul sfat, treci peste autoironia acestuia, și urmează-l citind măcar articolul. Mulțumesc.

      • sfinx spune:

        Trebuie sa recunosti ca e alambicat rau textul ala, l-am citit de 3 ori sa inteleg ce a vrut sa spuna.
        Intr-adevar erata a schimbat soarta referendumului doar la televiziunile de stiri care probabil nici macar nu au citit… Au presupus ca daca erata zice ce lege este aplicabila atunci a schimbat cvorumul :)

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Da, nu e cel mai clar material produs de Curtea Constituțională. Considerând presiunile enorme la care erau supuși, însă, nu e de mirare – la fel cum e perfect posibil să fi scăpat pur și simplu pasajul. Se întâmplă.

  12. Horatiu Cristian spune:

    Buna seara,
    S-ar putea sa aveti dreptate in tot ceea ce spuneti. Nu mi-ar place sa aveti dreptate pentru ca am votat sa se duca pe pustii Basescu si sa ne lase in pace. Dar vad ca evitati in articol sa comentati de ce la faimoasa erata nu au fost convocati toti judecatorii de la Curte (3 au declarat deja ca nu au fost convocati si, culmea, chiar cei care nu erau basisti – si dupa parerea mea aici ar trebui sa fie un abuz in serviciu sau macar o neglijenta ca mosulica cel simpatic a fost brusc atacat de o criza de amnezie, deh varsta, uitand cati membri are Curtea. Si eu cred ca pentru asta ar trebui el pedepsit, pentru ca umbla cu aceleasi tertipuri ca fosta presedinta a camerei care numara mai ceva ca-n Caragiale voturile. Adica voi, ca va stiu ca nu sunteti de acord, si noi oricum suntem majoritati, am hotarat sa va excludem de la dezbatere, de la vot si chiar putem sa va dam afara din Curte.
    Nu cred ca aveti o explicatie sau o motivatie de ce nu l-am pedepsi pe Presedinte pentru asta, pentru ca eu cred ca are o comportare de mahala.
    Cred ca imi veti raspunde, ca si randul trecut, pe dupa piersic si nu va veti pronunta asupra acestui aspect, cum nu v-ati pronuntat nici randul trecut asupra cazului Rarinca, atunci cand v-am spus ca a savarsit probabil un santaj cu violenta sau ca reprezinta un pericol social si a stat la gherla 6 luni.
    As vrea sa vad cum ar fi sa-l trimitem pe Basescu 6 luni la o mina de azbest si apoi sa ne cerem scuze si sa recunoastem ca nu a lovit copilul. Sau ca nu a furat telefonul reporterului si nu a gandit despre ea ca “e rom imputit”, sau ca si-a atribuit cat se poate de moral casa din Mihaileanu.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Pot comenta în comentarii, fără probleme, și acest aspect : la faimoasa erată nu a fost convocat nimeni. Conform legii, deciziile, avizele și hotărârile se iau în plen, unde pot – trebuie, de fapt – să ia parte toți judecătorii. Dezbaterea are loc acolo, precum și deliberările. Redactarea deciziilor sau hotărârilor se face însă de către un magistrat-asistent, sub îndrumarea judecătorului-raportor. Iar președintele Curții este cel care are atribuția legală de a certifica această redactare, și de a transmite către MOf și celelalte autorități. Judecătorul-raportor pentru hotărârea în cauză a fost dl Minea, și acesta a trimis respectiva erată cu încuviințarea președintelui Curții (absent la data respectivă din țară), și consultându-se informal cu o parte colegii săi. Legea nu îi solicita această consultare, însă, și nici convocarea plenului și vreun vot acolo, întrucât NU era vorba de o decizie sau o hotărâre, ci de o eroare la redactarea ei. Erata respectivă nu a modificat câtuși de puțin Hotărârea cu pricina, și n-a avut niciun fel de impact formal asupra hotărârilor luate ulterior.

      În rest, ce citesc mai sus sunt opinii politice, pe care le pot nota ca atare. Mai notez că judecătorii care au votat pentru invalidarea referendumului sunt considerați ”băsiști”, pe cât pot spune fără alt motiv decât acesta, că nu au decis cum ați fi dorit Dvs. , indiferent dacă era temeinic sau nu. În acest caz, nu mă mir că răspunsurile pe care le dau și nu vă plac sunt catalogate după același tipic ridicol. Asta este. Repetarea opiniilor politice, dacă trebuie să amintesc, va fi moderată.

      • adib spune:

        Chestia asta cu redactarea “de către un magistrat-asistent, sub îndrumarea judecătorului-raportor” e o aberatie in functionarea CCR.

        In primul rand, se intampla uneori, stim asta din cazuri din alte tari, ca judecatorul sa considere decizia atat de importanta, sau atat de plina de subtilitati, incat sa vrea sa o redacteze personal, fara vreun magistrat asistent. In Romania nu-l lasa legea.

        Apoi ce ne facem daca judecatorul-raportor a fost in minoritate la acea decizie? Presupunad ca e de buna credinta, tot se poate intampla ca pur si simplu sa inteleaga gresit decizia majoritatii.

        Ce pot sa faca judecatorii CCR pentru a evita asemenea situatii? Pot sa aiba diverse discutii si intelegeri informale. Si mai pot caa tunci cand au ocazia (o au din cand in cand) sa declare neconstitutionale pasaje din propria lege de functionare, urmand ca apoi sa le suplineasca cu regulamentul curtii.

        In Statele Unite, la Curtea Suprema, din cate stiu se procedeaza in felul urmator:
        1. Are loc un vot preliminar (nepublic) cu privire la speta, astfel incat judecatorii sa cunoasca care sunt “taberele”.
        2. Unul dintre cei cei aflati in majoritate se ocupa de redactarea opiniei curtii. (adica a motivarii). De la caz la caz, in functie si de personaliatea judecatorul, el poate delega mai multe sau mai putin din redactare catre magistrati asistenti. (Dar raspunderea le apartine judecatorilor, ei semneaza). Magistratii-asistenti sunt desemnati pe termen scurt- parca un an, de obicei sunt tineri absolventi, fiecare judecator isi numeste proprii magistrati asistenti fara sa fie vreo obligatie legala de a face vreun concurs de angajare, astfel incat magistratii asistenti si judecatorul impartasesc aproape aceeasi filozifie juridica si sunt firi care pot lucra bine impreuna. ( la noi ar exista riscul sa isi aduca rudele, daca nu s-ar face concurs pentru magistratii asistenti).
        3 Cel care redacteaza opinia curtii trebuie sa tina cont de colegii de majoritate. Altfel exista riscul sa se trezeasca in minoritate (vezi punctul 5)
        4 Cei aflati in minoritate pot redacta una sau mai multe opinii separate.
        4 Toti judecatorii schimba intre ei ciorne, note, schite, isi cunosc unul altuia drafturile de opinie majoritara/separata/concurenta etc. Practic, desi e un judecator care coordoneaza, redactarea devine o munca de echipa.
        5 Pe parcurs un judecator se poate razgandi. Fie este convins de opiniile scrise ale colegilor, fie in momentul in care isi pune pe hartie propria opinie realizeaza ca aceasta este inconsistenta. Din aceasta cauza votul initial este preliminar si nepublic. Ceea ce incepuse ca un proiect de opinie a curtii poate ajunge la final o opinie divergenta (si invers).
        6. Opiniile concurente sunt facute de judecatorii care impartasesc opinia curtii, dar vor sa mai aduca argumente in plus, argumente care nu au majoritate. O opinie concurenta are de obicei un autor principal, dar poate fi sustinuta si de alti judecatori. Un judecator poate de exemplu sa semneze opinia majoritara, sa redacteze o opinie concurenta, si sa semneze (adica sa sustina) si o alta opinie concurenta a unui coleg.
        7. Un judecator poate sa fie in majoritate in ceea ce priveste decizia, dar sa faca opinie separata in ceea ce priveste motivarea.
        8. Uneori exista o decizie, dar nu exista o motivare majoritara. (doar opinii concurente si eventual separate) De obicei o astfel de decizie se aplica doar cazului particular supus judecatii, nu are valoare de precedent. O asemenea posibilitate ar fi utila si in Romania, ar evita aparitia unor motivari confuze care incearca sa impace mai multe curente de opinie existente in randul majoritatii.

  13. vasile m spune:

    Dle Damian, va felicit ! Un articol concret, documentat.
    Dar, ca la noi : Hotul striga “hotii ! “”
    Acest grup infractional organizat (cu o structura de dezinformare puternica, cu putere legislativa si decizionala) continua sa dezinformeze.
    Dupa toate actiunile de atunci, la limita legii (sau mai mult de atat) tot ei continua sa se prezinte ca aparatori ai legii.
    Poate isi vor reaminti nostalgicii “antibasisti” cum a fost inlaturat peste noapte avocatul poporului, au fost schimbati presedintii senatului si parlamentului si cum s-a trecut in subordinea guvernului Monitorul oficial.
    Toate aceste actiuni denota un grup organizat infractional care a vrut sa dea o lovitura de stat.
    Le era frica de ce ea ce a urmat, pentru ca n-au reusit….A inceput numaratoarea marilor nostrii demnitari care viziteaza penitenciarul Rahova.
    Si toti acesti hoti (si multi altii din spatele lor) striga : HOTII !

  14. garett spune:

    Mno, adevarul e ca nici n-a fost suspecta “erata” bagata pe sest “la ceas de seara” in MO, care, ce sa vezi, favoriza in mod direct pe cineva fara a fi fost decisa de toti membrii curtii…
    “Nothing to see, move along”. Pe bune?

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Cu siguranță că erata nu a fost băgată pe șest în MOf. Nu ar fi avut cum, nu? De câteva săptămâni, printr-un OUG, instituția era sub control guvernamental direct. Nu știu la ce oră a fost trimisă, nu știu ce relevanță ar fi avut asta. Știu însă că documentul nu avea nevoie de decizia plenului, fiind un pasaj uitat în redactare, iar ”favorizarea” cuiva prin conținutul ei e o afirmație categoric falsă, așa cum am explicat.

      • mihail nica spune:

        Problema este simpla : TREBUIE AFLAT CINE A “OMIS” UN PARAGRAF DIN HOTARAREA VOTATA.Monitorul Oficial a mai publicat erate si la legi, atunci cand s-a prins cate un parlamentar ca au disparut pe drumul cate MO cateva randuri.

      • garett spune:

        [Non-dialog]

      • ion adrian spune:

        Dle Damian,
        Cred ca ar trebui vazut cum s-a produs eraoarea aceea materiala: din greseala sau din ordinul unei puteri straine sau interne. Ar trebui intrebati nu judecatorii CCR ci cel care a comis eroarea si s-ar putea sa avem surprize caci nu este prima oara cand la Buletinul oficial ajung legi eronate si nu intotdeauna eroarea materiala este si observata in mod prompt.
        Nu credeti si dva asta?

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Nu am motive să cred așa ceva. Eu cred că eroarea aia materială… era exact asta, o eroare materială. O scăpare la redactare, din pricina constrângerilor mari de timp sub care s-a luat decizia și s-a redactat, și a presiune politice și mediatice fără precedent exercitată de săptămâni în șir asupra judecătorilor. În aceste condiții, o greșeală e pe deplin de înțeles.

  15. vasilica spune:

    Dle Damian,pentru rigoare totusi,dl Nitu este PROCURORUL GENERAL al Republicii ! E posibil ca eroarea ati facut-o intentionat! Procuror-sef este altcineva,stiti dv bine!

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Ai dreptate, titulatura oficială e ”Procuror General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie” ; procuror-șef e denumirea mea, neriguroasă, scurtă, informală. Folosită din același motiv pentru care folosesc și ”Evidența Persoanelor” în loc de ”Direcția de Evidență a Persoanelor și Administrării Bazelor de Date”: concizia. Sunt curios, ce anume va făcut să credeți că am făcut în mod intenționat o astfel de eroare? Ce credeți că aș fi urmărit în acest fel? Care ar fi fost planul meu secret?

  16. RazvanM spune:

    Comportamentul unui schizofrenic este urmatorul: are cateva idei fixe, dupa care, folosind insinuari si ipoteze/concluzii circulare, isi intareste ideile fixe, ignorand faptele si realitatea. In mintea schizofrenicului se creeaza o lume perfect valabila pentru acesta.

    Exemple:
    - Afara ploua. Basescu este de vina. Pt. ca ploua. Si pentru ca a lovit un copil in 2004. Pentru ca pixelul albastru.
    - 7.5 milioane de romani l-au dat afara pe Basescu. Nu a fost cvorum legal pt. referendum, dar 7.5 este un numar mare. Nu au fost voturi frauduloase. Deci n-au fost 5 milioane care au votat in fapt, ci 7.5 – un numar frumos. Si Basescu trebuie demis pt. ca EBA este o semidocta, inculta si botoxata. Inca mai trebuie demis si aruncat in parnaie pt. ca a taiat salariile pensionarilor. El si cu piticul de Boc. Delirul poate continua lejer pt. ca l-am auzit de mii de ori.
    - Justitia basista baga oameni la parnaie nevinovati. Si de ce doar de la opozitie? Sau doar de la putere acum? A bagat si de la portocalii, dar doar asa de ochii lumii. Ca stim noi ca de fapt aia sunt de sacrificiu. Ce ciorditori domle, ca doar nu i-au prins cand au pus mana. De ce-i baga tocmai acum (inainte de [momentul actual capata o importanta extrema in mintea vorbitorului])? Da’ ce, i-au bagat pe toti si numai astia au ramas nebagati la parnaie? Este clar o conspiratie a lui Basescu. Iar portocalii care intra o fac pt. ca Basescu este razbunator si nu i-au executat ordinele. Ce procurori si judecatori domle, ca stim noi cum sunt aia. Si casa din Mihaileanu? Si Flota?

    Nu neg ca Traian Basescu ar putea ajunge la parnaie pe bune pt. fapte ilegale si daca se va intampla asta va fi un alt succes al justitiei, dar delirul verbal data ca exemplu mai sus este atat de partinitor incat ingroapa orice discutie coerenta. Identificarea multora dintre votanti cu politicienii nostri este extrem de daunator noua. Ne divizeaza in grupuri si subgrupuri de votanti debusolati si manipulabili.

    Referendumul din 2012 si faptele petrecute in jurul lui sunt un exemplu de cat de usor se poate da o lovitura de stat, violand doar putin legile. Cica referendumul trebuie validat pt. ca spiritul legii cu cvorumul este altul decat ce scrie litera, dar Ordonantele de Urgenta neconstitutionale pot sa-si produca efecte pt. ca au produs deja :) Nu am auzit pe nimeni sa conteste efectele unor OUG neconstitutionale date in 2012 si sa dea in judecata pe ministrii care le-au semnat pt. abuz in serviciu.

    Pe langa discutiile care pot parea de partizanat politic mai sus, mai este o problema: cine plateste nota pt. tot acel spectacol dezgustator? Cine plateste nota pt. devalorizarea brusca a leului in acea perioada, caderea Bursei si intrarea Romaniei intr-o perioada de haos institutional similara celei de dupa mineriade? Cei mai multi dintre noi ar fi tentati sa ridice din umeri ca nu-i priveste problema. Dar tocmai aici este problema: nu ne cunoastem interesul ca popor.

    • sfinx spune:

      Ei, si tu acum.
      Chestia asta cu legile/ordonantele date pentru a rezolva o problema, in general legata de niste alegeri sau bunastarea pesedeului si neamului lor de hoti este tipica pentru mostenitorii lui Ilici.

      Aia cu primarii, ce scop a avut? nu tot sa manipuleze niste rezultate previzibile ale alegerilor?
      Justificari au gramada, cand ii aud pe Nicolicea si Barbuceanu ce se sparg ei legal in figuri diverse cu pretentie de mari specialisti in drept la fara frecventa zici ca daca nu fac o nefacuta din asta e vai de capul nostru, nu putem functiona.

      Pesede va fi bun pentru romania cand va disparea, impreuna cu cosul lor de gunoaie UNPR. Asta e singura chestie pe care pot sa o faca ei pentru “interesul national”.
      Abia dupa aia nu mai trebuie sa fie niste oameni incapatanati/determinati care sa reziste unui manunchi de borfasi si lucrurile sa mearga pe fagasul normal. Ce ne faceam daca la momentul 2012 CCR ceda? Belgravistan scria pe noi. Nitu daca nu-si face treaba cum trebuie va fi ras de propriul sistem; pe Bica nu au arestat-o politicienii ci DNA, pe judecatorul “nu stiu cum il cheama” l-a luat DIICOT, e timpul sa faca si parchetul ceva… si va face chiar daca mai dureaza putin.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)