Home » Reactie rapida » Citesti:

CNSAS și ideologia fostei Securități. O simbioză?

Tereza-Brindusa Palade mai 26, 2018 Reactie rapida
47 comentarii 2,965 Vizualizari

De ce este anchetat disciplinar la CNSAS cercetătorul Mădălin Hodor după dezvăluirea, în Revista 22 din 12 aprilie 2018, a unor documente ale fostei Securități ce conțineau liste de colaboratori aflați în legătura unei unități a Departamentului Securității Statului care urmărea emigrația românească? Nu este CNSAS o instituție plătită din bani publici pentru „studierea arhivelor Securității” și, se înțelege, pentru desecretizarea unor documente relevante pentru informarea corectă a opiniei publice? Sau este așa doar nominal – în realitate protejând cu gelozie interesele unor grupuri și persoane, în detrimentul interesului public? Și e oare irelevant că multe nume de pe lista publicată de Mădălin Hodor în Revista 22 au avut acces la interesante funcții politice, cariere jurnalistice în presa curtenitoare cu PSD, în variile sale întruchipări, și onoruri de academicieni – toate după 1989? Nu e oare fenomenal de grăitor „succesul”, după 1990, al acestor persoane aflate cel puțin „în grațiile” fostei Securități – o instituție practic desființată pe 30 decembrie 1989? E vorba de figuri precum Dorel Abraham, Ștefan Cazimir, Darie Novăceanu, Ion Coja ș.a. Last but not least, e vorba și de proaspătul președinte al Academiei Române Ioan-Aurel Pop, fost lider al organizației UASCR (Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România) pe Universitatea Babeș-Bolyai, devenit în ultimii ani rectorul aceleiași universități.

Dacă CNSAS se opune interesului public (în acest caz, interesului de aflare a adevărului cu privire la trecutul recent), nu ar fi, din păcate, nici prima, nici ultima instituție publică de acest fel din România. Dar e totuși intrigant ce se petrece în această instituție. Practic, la CNSAS bântuie, după mai multe surse, stafia unui naționalism strâns înrudit cu cel fabricat în laboratoarele fostei Securități a Statului și cu cel care emană deseori din comunicatele și apelurile Academiei Române. Din această perspectivă, chiar și dizidenții și opozanții Partidului – fost și actual – sunt considerați „trădători” ai patriei. Este simptomatic că și acum, după 29 de ani de la desființarea PCR și a Departamentului Securității Statului, plecarea unor membri marcanți din PSD este imediat sancționată public, după ce se dă ordin pe unitate, ca o „trădare” mișelească (a se vedea recentele ieșiri publice ale lui Firea, Dan etc. care acuză „trădarea” parlamentarilor PSD care migrează spre partidul lui Victor Ponta). Ironic, această sancțiune moralistă e lansată de supușii politici ai unui traseist care a „trădat” la rândul lui un partid pentru a ateriza în PSD: un anumit Liviu Dragnea.

Dar să revenim la CNSAS, o instituție care l-a ales, acum câteva luni, președinte pe Constantin Buchet, un personaj cu trecut legat de PRM și prezent legat de PSD, propunerea Vioricăi Dăncilă pentru șefia instituției. În Colegiul CNSAS predomină, desigur, PSD pentru că numirile în conducerea CNSAS sunt politice, fiind avizate de Parlament. Face o notă discordantă Germina Nagâț, propusă în Colegiu de USR și deținând premiul pe 2013 din partea Grupului pentru Dialog Social „pentru devotamentul admirabil cu care servește cauza adevărului istoric”.

Practic, CNSAS e condus la ora actuală de un ins care, conform adevărul.ro, îi scria în 2002 lui Corneliu Vadim Tudor într-o scrisoare că a căutat întotdeauna ca pozițiile sale să fie „sincrone cu ideologia politică a PRM, în aceste chestiuni legate de istoria contemporană a României”. Dar ideologia politică a PRM în chestiunile legate de istoria recentă a României e una și aceeași cu ideologia fostei Securități. Și, chiar dacă am admite, de dragul onestității, posibilitatea ca dl Buchet să fi evoluat din 2002 și să fi adoptat între timp o perspectivă mai europeană, fostele sale loialități ideologice și actuala sa recomandare din partea unui Guvern ce urmează destul de fidel ideologia naționalistă a Securității patrioate sunt de ajuns pentru a fi neliniștitoare.

Mai departe, dacă toate aceste neliniști ar fi speculative, n-ar avea sens să ne deranjăm să formulăm aici întrebări despre CNSAS. Dar anchetarea disciplinară a lui Mădălin Hodor la scurtă vreme după dezvăluirile sale din Revista 22 dovedește că neliniștile în cauză au temeiuri reale. CNSAS este, așadar, o instituție ironic dominată de spiritul pe care ar trebui să-l denunțe prin activitatea sa: ideologia politică a fostei Securități, în chestiunile legate de istoria recentă a României. Instituția are, din fericire, și angajați precum Germina Nagâț, Mădălin Hodor, Mihai Demetriade și Oana Demetriade, care lucrează cu profesionalism, de mulți ani, în cercetarea arhivelor fostei Securități și au oferit, între altele, documente-cheie pentru rechizitoriile întocmite în cazurile Gh. Ursu, Brașov și Revoluție.

Dar structura politică aflată la conducerea instituției nu e, de cele mai multe ori, de partea adevărului istoric și a cercetării oneste a arhivelor, ci a vechii ideologii naționalist-securiste. Cei care prezintă public documente ce permit aflarea adevărului, făcând, cum spune un personaj al lui Shakespeare, „diavolul de rușine”, au de suportat, de aceea, represalii administrative. Ceea ce înseamnă că el, „diavolul”, se simte incomodat și își pune din nou agenții în mișcare.

„Diavolul” securocrat, cu reflexele lui secretomane, e cel care pune piedici democrației și libertății față de trecut – nu „statul paralel” inventat de hoții care strigă „hoții”. Acest „diavol” e adevăratul stat paralel – paralel cu interesul public pe care ar trebui să-l servească cu profesionalism instituțiile finanțate din bani publici. CNSAS nu e finanțată de la bugetul public pentru a deveni o feudă pesedistă și peremistă în care sunt persecutați cercetătorii obiectivi. Nici nu e în interesul public al unei țări care a ales un destin democratic și european să mențină la nesfârșit, în instituții publice, toxica ideologie „patriotică” a fostei Securități, ce confunda deliberat „patria” cu „partidul” și „partidul” cu „iubitul conducător”. Toate astea ne mențin în schimb într-o zonă cenușie, în care suntem mereu vulnerabili față de șmecherași autoritari care iau lumină de la Viktor Orban și alți naționaliști care calcă în picioare democrația și libertățile.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "47 comments" on this Article:

  1. man of war spune:

    nu ne vindem tarisoara. asta dupa ce a fost umilta si furata cu salbaticie cum mai rar s a intimplat in istoria sa. niste gusati si burtosi dizgratiosi tin la ea cu disperare. n are importanta ca a ramas pustie, golita de inteligenta si oameni harnici. acesti limbrici analfabeti lipsiti de coloana vertebrala o apara cu dintii. oare de ce ? pentru ca aceste lepre si putori nu pot trai si parveni decit aici. oriunde altundeva n ar fi decit ceea ce sint in realitate, gunoaie la periferia societatii.

  2. Constantin spune:

    “…„statul paralel” inventat de hoții care strigă „hoții”.”

    Literatura de specialitate îl indică pe venerabilul istoric american Robert Paxton, fost profesor la Columbia University, drept “inventator” al termenului “stat paralel”, a cărui semnificație este diferită de ceea ce se înțelege prin “stat în stat” (“state within a state”), sau “statul profund” (“deep state”).

  3. marcel spune:

    Toate institutiile de stat inafara de procuraturi lucreaza pentru mafioti securisti, psihopati pusi pe inavutire pe seama prostimii.

    Buna dimineata.

  4. victor L spune:

    Poate ca probleme astea (si multe altele) nu ar fi aparut daca dictatorul nu ar fi dispus ca milioane de dosare sa fie puse la dispozitia CNSAS. Si a publicului.
    Nu s-ar fi stiut mai nimic, la fel ca in cazul arhivei SIPA.

  5. cucu spune:

    nu se studiaza, se publica si gata…daca vrem sa ne rupem de trecut si sa avem o Romanie noua trebuie sa intelegem ca nu putem ‘tria’ nimic. numai asa o putem de la capat ptr noi si copiii nostri…ptr aceast neam

  6. Zev spune:

    what else is new? Yep, stim de penetrarea baietlior de baieti in orice misca in Romanica, si asta include CNSAS. Unde-i stirea ca mi-s confuz?

  7. v spune:

    Nu e vorba aici de nationalism. Este mult dogmatism si la cei care combat nationalismul. Nu de lipsa de patriotism trebuie acuzat cel care a facut publica stirea ca presedintele academiei a colaborat cu securitatea, ci, eventual, sa ne punem problema daca nu a fost superficial sau chiar iresponsabil.
    Nu-mi vine a crede ca actualul presedinte al academiei a fost colaborator al securitatii. Daca a fost, atunci sa se stie, sa afle toata lumea!
    A avut dosar de informator, sau doar a fost interpelat de vreun securist care i-a facut un dosar? A facut servicii securitatii sau, speriat, presat de securisti, doar a promis si nu a activat?
    In timpul aceala, securitatea era peste tot, era aproape imposibil de evitat. Daca Pop era omul securitatii, daca s-ar fi lasat santajat de continuatorii ei care au pus ghearele pe Romania, aproape sigur era protejat si secretul lui nu iesea la iveala.
    Ma intreb daca, pe langa evidenta infiltrare, exista in CNSAS suficient discernamant si destula buna credinta in a interpreta datele din dosare? Daca nu cumva, fie din prostie, fie la comanda, sunt desfiintati oameni?
    Cert este ca dosarele fostei securitati, unele predate CNSAS (poate nu si copiile lor) altele dosite la alte institutii sau persoane, au devenit arma de care s-a folosit o gruparea malefica ce a controlat dupa revolutie Romania. Santajul i-a transformat pe multi in marionete docile manuite de detinatorii secretelor.
    Era mai bine ca toate dosarele sa devina publice de la inceput, ca sa stim cu totii cine suntem. Am fi scapat de acest blocaj, de aceasta amenintare care pe unii ii inhiba iar pe altii ii transforma in unelte. Dar, daca nu a fost asa, ar fi necesar un supliment de atentie si de inteligenta.

    • Harald spune:

      Long story short: acel document a existat fizic, a fost o listă dactilografiată, transmisă de la o unitate militară la alta.

      Despre persoanele de pe listă se poate discuta la nesfârșit, chiar și la 50 de ani după moartea lor. Dar lista a existat fizic, în forma în care a fost publicată. Ce e de discutat aici?

  8. valll spune:

    v = valll

  9. Kurt spune:

    De acord cu aproape toate.
    Elitele după eliberarea 1989 sunt elitele (colaboraţioniștii) de dinainte de 1989?

    … „…. e vorba și de proaspătul președinte al Academiei Române Ioan-Aurel Pop, fost lider al organizației UASCR (Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România) pe Universitatea Babeș-Bolyai, devenit în ultimii ani rectorul aceleiași universități…. „….

    Un popor nu poate fi înlocuit. Aștia-s oamenii cu ăștia defilăm? Cred că e momentul pentru un orizont mai larg, mai european, mai universal, cel puţin în dezbaterile publice, la cei care se văd azi (Aujourd”ui et mentenant – azi și imediat spune E. Macron) aici lansatori de concepte, idei, soluţii. Limitarea, îngustarea pe malurile Dâmboviţei a dus la situaţia bine cunoscută?
    Președinţia UE 2019 va fi în ce fel de ţară? Care „Românie euroepeană” se va prezenta oaspeţilor UE și lumii intregi în momentul „istoric prielnic” 2019?
    Mă îngrijorează cei mai „buni”, cei mai excelenţi în momentele de declaraţii publice remarcabile. Nu e ușor de înţeles cum vrea domnul G. Liiceanu (No hai) să „reformeze” concret patria. Mă ingrijorează uneori vocabularul (denumirea popor ca 1939-1989, în loc de referire la cetăţenie) folosit de acest exelent cunoscător al limbi române. Doamna A. Blandiana (cu merite deosebite, Memorial Sighet) ţine un discurs înflăcărat 2018 la Alba Iulia (Declaraţia de la Alba Iulia 1918?) și evită orizontul actual european comunitar vest (elevii francezi și germani au același manual de istorie de mulţi ani) asupra măcelului WW1 (România atacă 1913 Bulgaria, Declaraţia de război 1916 București, Soldaţi terceţi Prutul 1941, Bucureștiul declară război in Decembrie 1941 Statelor Unite ale Americii. Cea ce evită istoricii „patrioţi” de seamă 2018… ).
    Cum se poate ajunge la încredere, solidaritate în România de azi? Autoarea a scis multe și bune. Răspunsuri? Soluţii?

  10. Christian spune:

    Vreti sa spuneti ca “simbiozele” intre serviciile secrete ale regimurilor politice, chiar antagonice, ale unei tari sunt imposibile?! Pai ia sa vedem ce tipa, acuzator, ca din gura de sarpe, cineva in urma cu cateva zile?! Donald Trump a acuzat “CIA lui Obama” că a vrut să comită un ”asasinat politic”, infiltrându-se în echipa sa de campanie!!! Cu toate acestea, dupa revolutia anti-sistem in urma careia a ajuns la Casa Alba, presedintele Trump nu a facut o epurare exhaustiva a CIA mostenita de la Obama. Pretorieni de-ai lui Obama se afla bine mersi printre pretorienii lui Trump.

  11. Petre Opris spune:

    În acest caz nu sunt de acord cu opinia dvs. Auto-victimizarea domnului Hodor este penibilă din punct de vedere ştiinţific. Ştia exact ce se va întâmpla, dacă încalcă regulile şi, cu toate acestea, a dat drumul la documentul “nud”, obţinut prin mijloace discutabile. În justiţie, situaţia acesta conduce la anularea unor probe care, la prima vedere, par în regulă. Exact acest lucru încearcă să îl obţină avocaţii politicienilor corupţi: anularea probelor obţinute de autorităţi prin colaborarea dintre SRI şi procurori (celebrele “protocoale secrete”). Mutadis mutandis, domnul Hodor a compromis documentele pe care le-a publicat. Acestea nu mai pot fi folosite în instanţă împotriva persoanelor menţionate în listele respective deoarece documentul a fost publicat fără avizul şi certificarea CNSAS, singura instituţie care atestă veridicitatea documentelor pe care le deţine din punct de vedere legal. Domnul Hodor a făcut un deserviciu în primul rând organelor de justiţie din România prin compromiterea unei probe care, dacă ajungea în instanţă, ar fi putut declanşa noi cercetări referitoare la colaboratorii Securităţii din anii ’80. Din punctul de vedere al unui istoric, vă pot spune că domnul Hodor nu mai are nici o şansă să fie considerat bona fide de către personalul care oferă documente din arhive pentru studiu. Şi-a închis singur poarta la arhive şi nimeni nu o să-i plângă de milă (mă refer la cercetătorii serioşi).

    • victor L spune:

      Corect.
      Cu toate astea nu sint de acord cu dvoastra sa-i aparati pe cei ce chibiteaza ca “romanii sint un popor de dobitoci” Va mai amintiti?

      • Petre Opris Petre Opris spune:

        De acord. Problema este în primul rând politică, în opinia mea. De ce s-a citit în Parlament, în decembrie 2006, Raportul final privind comunismul? Care a fost rostul? Orice raport are nişte concluzii şi este urmat de măsuri de corectare a greşelilor. S-a întâmplat ceva deosebit în plan politic? A apărut o lege a lustraţiei?
        Sunt sceptic în privinţa campaniei declanşate în favoarea domnului Hodor deoarece CNSAS are un regulament de ordine internă. Ne place sau nu, CNSAS are o situaţie politică extrem de delicată. La fel se întâmplă în cazul Curţii Constituţionale şi iar ajung să mă întreb când va fi schimbată Constituţia? Complicaţiile provin de la factorul politic, el a făcut legile şi regulamentele de ordine internă. Să vă dau şi exemplele de la Senat şi Camera Deputaţilor?
        Istoricii pot semnala anumite lucruri, dar nu văd ce rost are să se erijeze în conducătorii naţiunii! Oricât i-am huli pe politicieni, ei sunt conducătorii, nu istoricii sau cercetătorii de la CNSAS.

    • stefan spune:

      Și, domnule Opriș, credeți că CNSAS, în componența sa actuală sau viitoare, va da avizul și certificarea acestui tip de document? Poate domnul Hodor, care este/a fost în interiorul acestei instituții știe mai bine că aceste liste nu vor fi dezvăluite niciodată sau poate prea târziu. Și atunci, exasperat, a făcut singurul lucru pe care l-a putut face, a pus la dispoziția Revistei 22 această listă. Și cred că știa și care sunt urmările gestului său, anchetarea disciplinară și probabil demiterea sa. Dumneavoastră ce ați fi făcut? Ați fi așteptat momentul oportun? Cât despre folosirea în instanță a documentelor cred că sînteți ori naiv ori prea optimist.
      Ștefan

      • Petre Opris Petre Opris spune:

        @stefan
        Exasperarea domnului H. (dacă a fost aşa ceva) nu justifică încălcarea regulilor de funcţionare a CNSAS, stabilite de către … aţi ghicit … politicieni. Numirile în consiliu sunt politice şi, vrem-nu vrem, sunt controlate politic. Domnul Hodor nu va avea nici o şansă în faţa justiţiei deoarece legea nu îl ajută în acest caz. Ne întoarcem la sfârşitul anilor ’90, când s-a insistat să se creeze CNSAS. În final a fost emisă o lege şi avem o instituţie politică, în a cărei arhivă foarte mare se găsesc nişte dosare care pot fi folosite în diferite scopuri, inclusiv pentru blamarea unor persoane.
        Nu am solicitat niciodată o acreditare la CNSAS deoarece am avut statutul de militar până la plecarea din România. În schimb, am utilizat din plin arhiva online a CNSAS, unde nu am găsit nici un dosar cu file anonimizate.
        Revenind la întrebarea dumneavoastră, nu văd de ce ar trebui să conteze opinia mea în cazul în care CNSAS va dori să publice sau să blocheze anumite documente. Decizia va fi adoptată de către membrii Consiliului, numiţi politic şi controlaţi de Parlament. Doriţi o schimbare a acestui sistem? În opinia mea, este necesară, mai întâi, schimbarea Constituţiei, apoi a Legii de organizare şi funcţionare a CNSAS. Lucruri care nu se vor întâmpla curând!

        • cititor spune:

          Stimate dle Opris,

          Eu cred ca dl. Hodor a facut un lucru moral (cu privire la ilegalitate nu stiu daca e chiar asa cum spuneti dv, citind argumentul dinsului). Se pare ca si dv recunoasteti ca regulile CNSAS sint imorale/nedrepte dar ca ele ar trebui schimbate si nu incalcate.
          Cu argumentatia ca dl. Hodor ar fi trebuit sa se supuna regulamentului si cu inversunarea cu care-l considerati “terminat dpdv stiintific”., oare asa ii considerati condamnabili si pe cei care in anii comunismului s-au opus dictaturii? Ca si ei stiau ca incalca niste reguli si atunci isi merita soarta, nu-i asa?

      • Madalin Hodor spune:

        Domnule Opriș
        În partea de sus a documentului publicat de mine scrie, nu foarte mare adevărat, dar vizibil totuși: „CNSAS, Direcția Arhivă Centrală,8:39 AM, 4/3/2018”.
        Apelez la expertiza dumneavoastră. Oare ce o fi însemnând ciudatele litere și cifre? Că mutadis mutandis documentul a fost „obținut prin mijloace discutabile” și „fără avizul și certificarea CNSAS”?
        Dacă nu reușiți să descifrați misterul ștampilei vă pun la dispoziție un alt document misterios și anume chitanța în valoare de 40 de lei, prețul plătit de mine pentru eliberarea de către CNSAS a documentului în chestiune.
        Tertium non datur, sine ira et studio și alte expresii în latină care dau bine în textele unui istoric respectabil.
        Un terminat științific

        PS: Mai știți și alte glume în afară de cea despre compromiterea documentelor prin publicarea lor?

    • Harald spune:

      @Petre Opris – într-o țară normală, Dl.Hodor ar merita un premiu. Poveștile astea cu probele autentice, dar neadmisibile în instanță, sunt din filmele americane, nu din justiția românească.

      Lista aceea a existat fizic în urmă cu 30+ ani și nu contestă nimeni existența ei. Însă Dvs.vă aflați ”de partea întunecată a Forței” în povestea asta.

      • Petre Opris Petre Opris spune:

        Nu contest existenţa ei, ci modul în care cineva a încercat să o extragă din arhive şi să o prezinte public. Aici v-a pierde domnul Hodor, în faţa membrilor conducerii CNSAS şi în instanţă (în cazul în care se va ajunge şi acolo). Pentru a veni cu o expresie nouă, conform dorinţei domnului Hodor, s-a cam grăbit ca fata mare la măritat.

        • Harald spune:

          @Petre Opris – vă asigur că Dl.Hodor va câștiga la Curtea Europeană de Justiție, chiar dacă justiția din România, cu epoleți pe sub robă, va fi destul de ineptă încât să dea o sentință împotriva lui.

          În general, oamenii care au o misiune nu evaluează consecințele negative ale îndeplinirii ei. Se străduiesc doar să o îndeplinească, pentru că așa au fost ei selectați. Însă misiunea asta va fi o victorie a la Pyrrhus pentru serviciile secrete românești. Politic vorbind, atitudinea câștigătoare pe termen lung ar fi aprecierile publice la adresa Dl.Hodor, nu actuala atitudine ostilă la adresa domniei-sale. Dar ”când zeiii vor să piardă pe cineva … ”

    • euNuke spune:

      “Auto-victimizarea domnului Hodor este penibilă din punct de vedere ştiinţific.”
      Hahaha, iata cum ne’am intors la ora de moralitate tovaraseasca. Dar cu cuvinte noi: acum esti “penibil”, nu deviant, dpdv stiintific :) desigur, din punctul de vedere al unei singure “stiinte” – socialismul stiintific. Nicio alta stiinta din lumea asta nu lucreaza cu termeni precum “penibil”; penibili sunt toti cei care uzeaza de aberatiile astea ca sa infiereze “tradatorii” sistemului care’i dau in vileag pe securisti fara permis de la sefi.

      Singura instanta ce poate decide daca “dovezile” sunt valide e compusa din noi, cetatenii Romaniei, pentru ca nu am avem niciun proces penal, ci exclusiv o judecata de ordin etic; iar aici, pe forum, s’a decis: lista ramane valabila, informatiile continute sunt veridice, noi il credem pe domnul Hodor, iara nu pe juristul amator Opris [brusc ingrijorat de soarta unui coleg...in instanta]. Nu stiu restul tarii ce parere are despre securisti si slugile lor, dar senzatia mea e ca nici macar nostalgicii comunisti nu’i prea inghit p’astia.

  12. Florea Ioncioaia spune:

    Domnule Opriș, Sunteți într-o gravă eroare. Cred că nu înțelegeți prea bine în ce constă munca unui istoric și statutul documentului dintr-o arhivă istorică. Documentele din arhiva istorică a CNSAS au poate un statut ușor diferit de a celorlalte, dar nu într-atât pe cât sugerați dumneavoastră. Este vorba de o arhivă publică, de documente publice și de un demers istoric. Cât privește implicațiile juridice, nu văd cum demersul dlui Hodor poate compromite un demers juridii în acest caz. Sunteți cu adevărat un istoric? Nu vă cunosc. Dar după ce scrieți aici mă îndoiesc.

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Domnule Ioncioaia, postez aici răspunsul meu, pe care l-aţi primit şi pe facebook:
      “Regimul documentelor publicate în Revista 22 este problema. Există în continuare documente care trebuie anonimizate înainte de difuzarea publică. Aşa se întâmplă, de exemplu, în SUA şi presupun că în drumurile dvs. prin Franţa, Germania şi Ungaria v-aţi întâlnit cu asemenea situaţii. În CV-ul dvs. din 2014 nu am găsit nici o informaţie despre publicarea de către dvs. a unor volume de documente din perioada comunistă, româneşti sau străine. Doriţi să vă explic de ce se face anonimizare sau înţelegeţi singur problema aceasta? Să vă dau exemplul CIA sau al arhivei IPN (poloneze)?”

      • Harald spune:

        Orice paralelă cu Statele Unite e falsă, acolo orice guvern a fost legitim, adus la putere prin alegeri, nu cu tancurile sovietice. Iar CIA nu desfășura activități împotriva diasporei americane, pentru că guvernele legitime de la Washington nu se simțeau amenințate de expații americani.

        E firesc ca agenții CIA să nu fie deconspirați, instituția lor nu desfășoară activități pe teritoriul Statelor Unite. La fel de firesc e să nu fie deconspirați astăzi agenții SIE. Dar Securitatea a desfășurat activități pe teritoriul românesc, împotriva propriului popor, pentru a menține la putere un regim criminal și fără nicio legitimitate. Asta apărați Dvs. astăzi.

        • Petre Opris Petre Opris spune:

          În orice serviciu de informaţii există agenţi conspiraţi. Paralela pe care am făcut-o cu CIA este normală, chiar dacă nu ne convine.
          Pentru a vă ajuta pe dumnevoastră să înţelegeţi ce doresc să spun, am adăugat şi IPN-ul (instituţia similară CNSAS din Polonia). Şi la Varşovia există discuţii privind desconspirarea agenţilor fostelor structuri de informaţii ale statului. Cu toate acestea, nimeni nu şi-a permis ceea ce a făcut domnul Hodor în România. Un exemplu simplu vă pot oferi chiar acum. Există dosarul Bolek (Lech Walensa). A fost o mare vâlvă în februarie 2016, după ce dosarul respectiv a ajuns la IPN, fiind predat de soţia fostului general Kiszczak (ministru de Interne în perioada comunistă). În afară de discuţiile care s-au stârnit în jurul a două-trei propoziţii dintr-o pagină de document, nici o altă informaţie din dosarul Bolek nu a fost oferită opiniei publice. Şi acolo sunt peste 200 de pagini de documente. Repet, din mapa respectivă nu s-a publicat nimic. Totul a rămas în interiorul IPN.
          Sper că aţi înţeles acum ce doresc să transmit celor care îl ridică în slăvi pe domnul Hodor pentru fapta sa.

          @cititor
          Afirmaţia mea privind viitorul acestui domn poate să pară hazardată. Ştiu însă cum se discută în diferite ţări cu personalul care asigură accesul la dosarele din arhive şi am văzut destule “incidente” care mă pot determina să susţin afirmaţia de mai sus. Încrederea este esenţială, dacă doreşti să ai acces neîngrădit la documente.
          Din păcate, nu am timp să intru în alte detalii deoarece mă pregătesc de plecarea în România. În cazul în care apar noi comentarii privind persoana mea, nu articolul doamnei Teresa Brânduşa-Palade (căreia îi cer scuze pentru comentariile care nu se referă direct la toate ideile expuse în textul domniei sale), vom putea relua discuţia după Bookfest. Tot ceea ce am comentat aici, începând de duminică, se bazează pe experienţa directă pe care am avut-o cu autorităţile române, în primul rând. Basmele sunt frumoase, dar se termină şi rămânem cu realitatea dură (era să scriu cruntă) din România. O zi bună vă doresc tuturor!
          Cu stimă, Petre Opriş

          • Harald spune:

            @Petre Opriș – am înțeles ce doriți să transmiteți, problema e că Dvs. nu doriți să recunoașteți ceea ce doriți să transmiteți :)

            Ideea Dvs. de bază este că toți cei care colaborat cu Securitatea și au sprijinit astfel regimul Ceaușescu trebuie să fie lăsați în pace cel puțin două generații, să culeagă toate roadele profesionale și personale ale colaborării lor. Și numai după ce vor fi trecut la cele veșnice, de preferat nu doar ei, ci și copiii lor, doar atunci să fie dezvăluită colaborarea lor cu Securitatea, însă chiar și asta doar pentru un cerc restrâns al istoricilor, nu pentru publicul larg.

            Ceea ce doriți să transmiteți e unul dintre cele mai importante motive pentru care Dvs. și cu mine nu încăpem în aceeași țară.

            • Harald spune:

              P.S. și tot ăsta e motivul pentru care Dvs. puteți scrie sub numele real, iar eu trebuie să scriu sub pseudonim. Pentru că țara aceea a rămas a Securității și a urmașilor urmașilor lor.

            • euNuke spune:

              @Harald, la faza asta, sunt intru totul de acord cu dumneavoastra. Si mi se pare uluitor tupeul acestor indivizi care sustin ca ‘din motive stiintifice’ noi ar trebui sa murim inainte ca identitatea colaboratorilor securitatii sa devina interes public legitim.

              Regimul se’ntoarce pe cai mari si…tineri.

  13. Petre Opris Petre Opris spune:

    Câteva dialoguri suplimentare de pe facebook, pentru completarea comentariului meu anterior:

    Emilia Sercan: “Ati fost vreodata acreditat la CNSAS? Presupun ca nu, ca daca ati fi fost, ati fi stiut ca maniera in care a obtinut Madalin Hodor documentul nu este DELOC discutabila. Era cercetator acreditat, dincolo de statutul de angajat, ceea ce ii permitea acces la documente, dar si punerea lor in circulatie publica. Cat despre alegatia ca ar fi compromis nu stiu ce probe, este o fabulatie uriasa. Hodor ne-a facut noua, tuturor un seviciu urias, nu un deserviciu cum sustineti dvs, prin publicarea listei, in acest mod cunoscand si noi mai bine si intelegand mai bine traseul de dupa ’90 al unor indivizi”.

    Petre Opris: “Dvs. sunteţi acreditată la CNSAS? Nu cred. Dvs. aţi fost în urmă cu 24 de ani, cu mine la Arhivele Militare? Cu siguranţă, NU. Să vă spun şi despre regulile din alte arhive, din ţară sau din străinătate? Îmi faceţi un proces de intenţie din greşeală sau din rea-credinţă. Tertium non datur. Prefer să cred că nu cunoaşteţi regulile existente în orice arhivă, nu doar la CNSAS. Îl prezentaţi pe domnul Hodor cu titlul de “cercetător acreditat”, de parcă ar fi feldmareşalul Rommel la vânat de raţe. Consultaţi juriştii înainte de a scrie mesaje pentru mine. Vă mai spun o dată că greşiţi, susţinându-l pe domnul Hodor. Game closed for him! Kaput! S-a lăsat cortina! Probabil îşi ştie deja pedeapsa. Pentru binele pe care doriţi să îl faceţi, abandonaţi această idee. Omul este terminat din punct de vedere ştiinţific. Nu am nici o afiliaţie sau legătură instituţională cu autorităţile din România şi sper să înţelegeţi că nu comentez de dragul de a vă provoca neplăceri. Este prima dată când vă scriu că greşiţi, iar dvs. o ţineţi în continuare cu domnul H în sus şi în jos. Păcat!”

    Dan-Florian: “Opinia mea este una simpla. Si in contradictie cu principiile “mainstream”. In fata unui stat corupt si mafiot, cetatenii sunt îndreptățiți sa “pună mâna pe par”. Fiecare cu ce “par” are la indemana!”

    Petre Opris: “Atenţie, să nu loviţi singur cu parul respectiv. Nu ştiu dacă doamna Emilia Sercan este să capabilă să vă acorde primul-ajutor. V-am menţionat, stimată doamnă, deoarece aşa au început revoluţia bolşevicii, în 1917. Erau dornici să facă ordine cu parul! Legea era în vârful parului, spânzurată ca o pisică de gard!”

    Petre Opriş: “Joaca de-a documentele continuă cu nonşalanţă în România şi cei care profită de acest lucru sunt exact persoanele pe care dvs., stimată doamnă, doriţi să le vedeţi pedepsite. Metoda de lucru este defectă, greşită, spuneţi cum doriţi aici! Sunteţi tânără, frumoasă, plină de energie, dar reluaţi toate greşelile “dosariadei” de la începutul anilor ’90. Doriţi vendetă? Asta se înţelege în primul rând din mesajul dumneavoastră, scris pentru a-l susţine pe domnul Hodor. În opinia mea, trebuie mers în linişte în arhive şi adunată o “masă critică” de documente care să demonstreze crimele săvârşite în comunism. Istoria făcută “cu pipeta şi trompeta” este total contraproducţivă pentru activitatea ştiinţifică. Poate că este mai bună pentru propagandişti, indiferent de ideologia lor, dar aici este o altă poveste”.

    • Constantin spune:

      “Sunteţi tânără, frumoasă, plină de energie, dar reluaţi toate greşelile “dosariadei” de la începutul anilor ’90″

      Habar n-am cât de corect este demersul d-lui M Hodor, iar acțiunile “energice” ale doamnei E Șercan anti-plagiat mi s-au părut uneori a fi prea energice pentru gustul meu. Dar, nu înțeleg nici în ruptul capului ce relevanță are ceea ce am citat, cu privire la frumusețea doamnei în cauză șamd., în argumentarea opiniilor contrare celor emise de domnia-sa.

  14. Petre Opris Petre Opris spune:

    Şi o continuare la continuare:

    Emilia Sercan: “Petre Opris, sunt acreditata la CNSAS din 2010. Am fost si in arhiva militara de la Pitesti, am fost si in multe alte arhive civile. Mi-am petrecut niste ani de zile in arhive. Si repet, sunteti intr-o mare eroare cand spuneti ca maniera in care a obtinut documentul este discutabila. Nu a comis nicio ilegalitate. Sunt sigura ca, dincolo de simpatizantii vechii si noii securitati din CNSAS care vor sa il execute, in tara asta mai sunt niste instante corecte, unde Madalin Hodor va putea sa isi demonstreze nevinovatia, daca va fi cazul. Si nu numai nevinovatia, ci si dreptul la libera exprimare”.

    Petre Opris: “Emilia Sercan, Nu am ştiut până acum de acreditarea dumneavoatră. Eroarea îmi aparţine şi se cuvine să vă cer scuze. În rest, rămâne cum am stabilit! Nu am nimic împotriva campaniei pe care aţi declanşat-o pentru salvarea domnului Hodor dintr-o situaţie critică pentru el. Din păcate, nu văd cum poate scăpa din scandalul respectiv fără o sancţiune din partea conducerii CNSAS. O noapte liniştită vă doresc!”

  15. Daniel StPaul spune:

    O interesanta irumpere a tematicii tratate in articol a avut loc ieri seara (duminica, 28 mai) la TIFF Cluj cu ocazia unui schimb de idei (Dreptul la memorie) intre domnii CT Popescu si Radu Preda, invitati sa se exprime in urma proiectarii in festival a filmului spaniol Tacerea celorlalti.

    Dezbaterea a fost cu atit mai interesanta cu cit accentul a fost pus in special pe maniera noastra ( a romanilor de azi) de a ne confrunta trecutul (si consecintele lui in contemporaneitate). La final a fost solicitat publicul spre a pune intrebari invitatilor. Una dintre ele a fost legata de recenta publicare a testamentului politic al lui Corneliu Coposu si raspunsurile n-au parut edificante (invitatii au dat de inteles ca nu erau informati in materie); o a doua implica un raspuns personal al invitatilor la stirea tocmai iesita”de sub teasc” : suspendarea de catre CNSAS a cercetatorului Madalin Hodor in urma publicarii listei de colaboratori aflati in legatura unitatii 0225 din cadrul DSS. Raspunsul domnului Radu Preda a fost imediat si elocvent: domnul Ioan Aurel Pop “e si Rectorul meu… dezvaluirea e o mizerie, o lucratura… pentru ca (se stia ca?!) domnul Pop urma sa fie ales Presedinte al Academiei Romane” (!?!)… Din public a venit o interpelare; “d-l Pop (altminterea cu antecedente chestionabile, unul fiind si decentsa, elegantsa de a accepta cu seninatate cumul de functii ultrageneros remunerate cu bani publici) nu a fost acuzat de catre cercetator de colaborare colaborare cu Securitatea, numele Rectorului se afla alaturi de alte 200 pe o lista . Are voie publicul, contribuabilul roman sa afle despre instrumentariul si metodele Securitatii din chiar inscrisurile lasate de aceasta institutie si administrate cu bani publici de CNSAS?” Domnul Radu Preda a dat semne de disconfort: “E un abuz sa se foloseasca doar marturia opresorului , este inacceptabil…” Cum schimbul parea sa ia o turnura spre “atacul la persoana careia ii era victima rectorul Pop” , abia dupa ce i s-a pus a treia oara intrebarea: “are voie publicul sa fie informat despre frontul de lucru al Securitatii asa cum apare din perspectiva ei?” domnul Preda a raspuns, evident vexat :”Da, are…” In ce-l priveste pe domnul CT Popescu, dinsul si-a reluat punctul de vedere (a se vedea pe site-ul Republica) in legatura cu “deplorabila reactie/aparare in zece puncte – care nu erau in chestiune- a domnului I.A.Pop rector si presedinte de academie .

  16. Daniel StPaul spune:

    Reactie personala: sint (usor) dezamagit de punctul de vedere al domnului Opris ale carui contributii le-am parcurs mereu cu mult interes. Domnia sa este un optimist daca, dupa treizeci de ani de “manageriat stiintific” al trecutului, comunist in speta, al natiei, -cu rezultatele pe care le cunoastem in folosirea, mai cu seama, a banului public- isi pune nadejdea in “acumulare de masa critica” . M-ar mingaia sa-mi poata da un termen de perspectiva, asta cu gindul la urmasii mei.

    • Petre Opris Petre Opris spune:

      Estimarea mea optimistă este de două generaţii. Probabil copii dumneavoastră vor avea posibilitatea să scape de fenomenul dosariadei deoarece se va stinge treptat generaţia care a preluat puterea politică la sfârşitul anului 1989 şi în prima parte a anilor ’90.

      @Harald
      Ostilitate din partea mea? Mai curând, alungarea iluziilor. Fenomenul “justiţiarilor cu bâta în mână” se poate propaga uşor şi aveţi mai sus un exemplu elocvent.

  17. Daniel StPaul spune:

    In primul comentariu de mai sus, cu scuze, errata: “duminica, 27 mai”, evident, o “colaborare” supranumerara si lipsa unor ghilimele inchise, la urma de tot.

  18. valll spune:

    @Harald:
    Spuneti ca s-a publicat o lista si cu asta basta. Dar caile iadului sunt foarte intortocheate. Sa avem totala incredere in actele intocmite de securisti, oare toti cei numiti acolo “colaboratori” chiar au colaborat? Nu e exclus ca macar unul-doi, timorati de ideea ca discuta cu un securist, sa fi promis ca va informa si sa n-o fi facut? Iar securistul, ca sa-si justifice activitatea l-a dat pe o lista?
    Nu e normal sa publici lista fara sa “scurmi” suficient de adanc, incat sa vezi daca cei de pe lista sunt toti vinovati si fiecare sa interpreteze cum vrea. Printre ce 200 se afla multi ticalosi, care continua misiuni ca acelea pe care le-au avut candva. Dar, daca sunt cativa oameni maculati fara vina, toata cohorta de ticalosi se va agata de ei.
    Mi-ar parea rau ca presedintele Academiei sa fie atat de patat. Sper ca e o eroare.
    In ce-l priveste pe Madalin Hodor, desi s-a pripit, a dovedit curaj. Il prefer cartitelor securiste strecurate de unele partide in CNSAS, ca sa serveasca anumite interese. Care, probabil, dosesc acte, masluiesc dosare, sustrag dovezi, falsifica biografii.

    • Harald spune:

      @valll – chiar credeți că ajungea președintele Academiei, dacă nu avea background-ul potrivit? :)

      Aveți ”școală” bună, însă eu am avut primele discuții cu securiști în urmă cu 35 – 40 de ani, am ceva experiență în materie :)

    • Tereza-Brindusa Palade Tereza-Brîndușa Palade spune:

      Dl Hodor a publicat lista cu istoricii si jurnalistii nationalisti pentru a lansa o temă de cercetare, nu pentru a oferi concluzii. Cred că a mai “scurmat” prin arhivele de la CNSAS, fără a găsi însă alte urme despre impricinatii de pe listă. Nu era vorba de o colaborare obisnuita, cu angajament formal și note informative. Era vorba de o “brigadă” superioară, căreia i s-au oferit cariere si funcții ca sa propage naratiunea istoriei orwelliene oficiale, despre Ceausescu – urmasul voievozilor gloriosi. Cercetarile ar trebui să înceapă abia după publicarea listei, pentru a se circumstantia fiecare caz individual. In loc sa se cerceteze acele cazuri însă, a apărut un “caz Hodor”… Nu dl Hodor este problema.

      • Petre Opris Petre Opris spune:

        Stimată doamnă, vă rog să nu vă supăraţi dacă vă contrazic la ultima dvs. propoziţie. Pentru a avea acces la documentele de la National Archives of the USA (arhivele naţionale americane, pe scurt) trebuie să treci un test. Acesta se susţine în faţa calculatorului, după ce ai citit regulile de acces la documente şi modul cum pot fi acestea manipulate de către cercetători.
        Dacă nu treci testul, computerul îţi spune să mai citeşti încă o dată regulile stabilite de arhivişti.
        Dacă treci testul, eşti îndrumat către biroul din spatele tău, unde ţi se eliberează pe loc un document de identitate pentru a intra în sala de studiu. Din acel moment, autorităţile americane te consideră un om responsabil, care înţelege că orice abatere de la regulile pe care le-ai citit şi acceptat în timpul testului poate duce la sancţiuni, inclusiv pedepse penale. Testul este o dovadă clară a faptului că ai fost de acord să aplici regulile instituţiei şi că nu vei distruge documentele, nu le vei scoate ilegal din clădire etc.
        Cu stimă, Petre Opriş

  19. valll spune:

    Lupta pentru adevar nu trebuie sa se transforme in vanatoare de trofee. Aviz amatorilor!

  20. mike spune:

    Madalin Hodor este anchetat disciplinar pentru ca a reusit, prin dezvaluirile sale, sa zguduie serios “gasca” de neocomunisti care s-a instalat dupa ’90, precum si interesele acesteia. Aceasta ancheta nu face decat sa mai bata un cui in sicriul Romaniei si ar trebui, drept urmare, sa iesim in strada cateva sute bune de mii si sa protestam. Consider ca este foarte grav ce se intampla, iar ancheta “disciplinara” impiedica investigatiile jurnalistice si aflarea adevarului.
    Din pacate, Romania a fost din nou acaparata de acesti emanati ai erei post-sovietice si va fi greu sa luptam cu ei.

  21. Mihai Badici Mihai Badici spune:

    Domnul Opriș are și dumnealui dreptate dintr-un punct de vedere. De fapt din două :) Primul, legat de regulamentul CNSAS în literă, e problema d-lui Hodor personală. Câteodată hotărâm cu bună știință să încălcăm o regulă și ne asumăm riscul. Putem fi concediați, dacă e la serviciu, împușcați, dacă e vorba de o revoluție, părăsiți de nevastă dacă… etc etc. Asta e între dl Hodor și conștiința lui.
    Al doilea ar fi legat de felul in care se folosește informația. O poveste personală: în tumultosul ianuarie ’90, câțiva studenți au spart biroul securistului din Politehnică. Acolo au găsit printre altele ( nu am fost printre ei) un raport despre ultimul număr al revistei “ING’ la care scriam și eu. Revista fusese oprită de la difuzare câteva săptămâni, în final fusese aprobată. Erau descrise cu atenție toate “șopârlele”, până și fotografia de pe prima pagină care infățișa un om încercând să împingă o locomotivă. La sfârșitul textului, în buna tradiție comunistă, erau și câteva lucruri pozitive: ” de exemplu articolul d-lui Bădici” :) Acum, nu știu de de i-o fi plăcut omului articolul, probabil pentru că nu deranja, sau poate chiar avea el un simț literar mai dezvoltat :) ( articolul a mai fost după evenimente republicat prin vreo două gazete locale, la rugămintea unor colegi ) . Însă probabil cineva ar putea trage și alte concluzii… din fericire nu am fost expus acestei tentații, a colaborării, probabil pentru că nu am avut membri de partid în familie… ca dovadă că povestesc asta deși bănuiesc că “dovada” a dispărut ( e și aici o altă poveste cu tâlc, cum a dispărut, dar m-aș lungi să o povestesc) . Pe de altă parte, în cazul domnului Pop reacția dumisale m-a cam convins că dl Hodor n-a greșit, pentru că nu așa reacționează cineva care e senin.. :)

    • Tereza-Brindusa Palade Tereza-Brîndușa Palade spune:

      Pe ce articol din regulamentul CNSAS vă bazați, dvs. si dl Opriș – cel care ar fi fost încălcat de dl Hodor? După informațiile mele, dl Hodor nu a încălcat nici o regulă explicit prevăzută în vreun regulament al CNSAS.

      Dimpotrivă, Colegiul CNSAS s-a pus într-o situație dificil de apărat cînd a emis suspendarea acreditării de cercetător a dlui Hodor în aceeași zi în care a comunicat public că va începe anchetarea sa disciplinară (a se vedea si articolul meu din numarul revistei Observator cultural apărut astăzi, 30 iunie). Practic, emitind această sancțiune in aceeași zi in care se anunță că a început ancheta (pe 17 aprilie a.c.), Colegiul s-a ante-pronunțat în privința rezultatelor anchetei.

      De asemenea, legea spune că orice demers disciplinar împotriva unui funcționar public trebuie să-i fie adus la cunoștință inainte de a fi demarată procedura respectivă. Dl Hodor este funcționar public. Nu a fost însă înștiințat de inceperea anchetei comunicate public anterior datei de 17 aprilie. Singurul comunicat oficial trimis direct către el de instituție (CNSAS) a fost emis cam la o săptămîna după aceea. Vedeți așadar cine încalcă legile si regulamentele.

      • Mihai Badici Mihai Badici spune:

        Ah, eu am luat de bună afirmația domnului Opriș, nu știu care e regulamentul instituției ( am presupus că unele documente pot fi consultate dar nu și publicate) dacă domnul Hodor nu a încălcat nici un regulament cu atât mai bine . Dar chiar și dacă ar exista un astfel de regulament, uneori merită să îl încalci, despre asta vorbeam…

  22. Xerox spune:

    Arhiva aia si altele trebuie(au) bagate intr-un copiator, facute pdf si publicate pe mai multe site-uri. Amin!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tereza-Brindusa Palade


Tereza-Brindusa Palade

Profesoară de Etică Politică la Facultatea de Științe Politice a SNSPA, București. Eseistă, publicistă și poetă. Membră a Grupului pentru Dialog Social. Autoare a numero... Citeste mai departe


E randul tau

Faptul că 24 de mii de oameni au citit articolul face să merite efortul de a-l fi scris și apoi n...

de: Luminita Marcu

la "Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav?"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)