Home » Justitie/Ordine publica »Reactie rapida » Citesti:

Constituționalitatea numirii dlui Diaconescu

Miron Damian ianuarie 26, 2012 Justitie/Ordine publica, Reactie rapida
66 comentarii 3,542 Vizualizari

Alt scandal. Președintele ar fi încălcat constituția numindu-l pe dl Diaconescu la ministerul Afacerilor Externe, fără acordul parlamentului. Nu știu cine a spus primul chestia asta, dl Corlățean oare? De obicei nebunul care aruncă piatra e un politician; dar în loc să se chinuie să o scoată, ca înțelepții zicalei cu pricina, mass-media o înghite de obicei pe nemestecate. Cam ăsta e nivelul ei de înțelepciune.

Să vedem despre ce e vorba. Constituția noastră prevede în articolul 85 două moduri de a numi miniștrii la remaniere: aliniatul 2, direct prin decret prezidențial, la propunerea premierului; sau aliniatul 3, prin decret prezidențial, pe baza aprobării parlamentului cerută de premier. Acest din urmă caz trebuie urmat dacă remanierea ar schimba, citez, ”structura sau compoziţia politică a Guvernului”. Numirea dlui Diaconescu ar fi neconstituțională, ni se spune, pentru că prin înlocuirea unui membru PDL cu unul de la UNPR s-ar fi schimbat compoziția politică a guvernului, și remanierea ar fi trebuit aprobată de parlament.

Interpretarea aceasta e eronată. Compoziția politică a guvernului se referă la partidele care îl compun indiferent de portofoliile pe care le ocupă; prin urmare înlocuirea unui membru PDL cu unul de la UNPR nu schimbă nimic din acest punct de vedere, de vreme ce cele două partide continuă să fie membre în guvern. Se aplică aliniatul (2) al articolului 85, deci numirea e cât se poate de constituțională.

Pot înțelege și scuza o confuzie făcută cu bună credință de un om obișnuit, textul constituțional e departe de a fi foarte clar formulat. Însă politicienii și ziariștii nu au scuza asta. Ei ar trebui să știe nu doar pe baza interpretării Constituției, ci și pe baza precedentului. Astfel de rocade s-au mai întâmplat, deși rar (pentru că partidele coaliției de guvernare negociază la început portofoliile, și remanierea se face din același partid). În guvernul Tăriceanu II au fost adoptați independenți (dnii Predoiu, Cioloș și Comănescu); în guvernul Tăriceanu I, dl Atanasiu (PNL) a fost înlocuit cu dl Frunzăverde (PD). În toate aceste cazuri, miniștrii au fost numiți pe baza art. 85 alin (2), la fel ca dl Diaconescu, pentru că nu se schimbase compoziția politică a guvernului.

Dl Vosganian se dă pe sine ca exemplu de numire făcută cu aprobarea parlamentului. Așa este, pentru că dl Vosganian a fost numit în urma retragerii PUR din guvern, de asta s-a aplicat alin (3). Alții dau exemplu numirea dlui Oprea, dar dl Oprea a fost numit odată cu întreg cabinetul Boc II, deci nu poate fi vorba de o remaniere.

Îmi amintesc că atunci când am auzit prima oară chestia asta cu ”noua încălcare a constituției de către Băsescu” am zis că e o glumă proastă (măcar pentru că e răsuflată). Acum gluma asta văd că ia amploare, dl Ponta s-a dus cu aceeași poveste la ambasadori să se plângă că șeful statului încalcă legea fundamentală… Te doare capul. O altă zicală de-a noastră spune că minciuna are picioare scurte; o fi având, dar cu ajutorul unei prese incompetente și/sau partizane, minciuna de partid zburdă cu piciorușele alea scurte mai ceva decât cel mai atletic adevăr.

COMPLETARE: Într-o decizie din 2009, Curtea Constituțională a interpretat formularea de la art. 85 alin (3):

”Compoziţia politică priveşte partidele care intră în alcătuirea Guvernului, schimbarea compoziţiei politice intervenind în situaţia în care prin remanierea guvernamentală este cooptat sau, după caz, scos de la guvernare un partid politic sau mai multe.”

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "66 comments" on this Article:

  1. Hantzy spune:

    Numirea este OK. Nu este nevoie de aprobarea Parlamentului, deoarece nu iese si nici nu intra un nou partid in combinatia majoritatii. Ca urmare nu e nevoie de o aprobare formala a numirii de catre parlament.
    Nici n-am stiut ca asta a declansat un scandal deja. Cine l-a initiat, e limitat!

  2. Depinde ce sens dam sintagmei “compzitia politica a guvernului”, care nu are o definitie in Constitutie. Daca ma gandesc la compozitia unei prajituri, conteaza si proportiile. Daca in loc de 5 de aia, 7 ailalti, ajungla 4 oua si 8 linguri de zahar, are alt gust…

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Constitutia are o mare problema si cu acest pasaj, care e, cum spun si in articol, cat se poate de neclar. O revizuire a legii fundamentale este foarte necesara…

      • Corcet, dar pana atunci fiecare incearca sa speculeze neclaritatea dupa cum ii convine. CCR ce zice?

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          In genereal politicienii, si nu numai ei, incearca sa actioneze dupa cum le convine :-) Asta e irelevant, insa. Din cate stiu, CCR nu zice nimic pe acest subiect. Am vazut ca s-au spus, de-o parte si de alta, ca exista decizii ale Curtii in care ar fi decis intr-un fel sau altul apropo de asta. Or fi, dar eu nu stiu vreuna.

      • andrei spune:

        Constituţia nu are nicio problemă aici, e foarte clară. Dar, evident, nu e carte de bucate, ceea ce ar fi şi aberant să fie. Erau 3 partide în guvern, ramân tot 3. Plus că a mai clarificat şi CCR-ul pasajul respectiv.

    • Hantzy spune:

      Nu, domnule Vlaston! Cred ca depinde mai mult de nevoia unei administrari fara sincope a treburilor tarii. Asta e spiritul Constitutiei. Nu conteaza gustul aluatului, ci daca el creste sau nu. Majoritatea parlamentara este singura institutie care poate sustine sau nu executivul. Prin modificarea numarului de partide ce o compun, exista riscul ca majoritatea existenta sa se destrame si guvernul sa nu mai fie sustinut. De aceea se verifica existenta acestei majoritati sau a unei alteia, care sa asigure functionarea executivului.

  3. Lumi (pentru a nu clona pe Luminita) spune:

    Of-ul PSD-ului si a lui Ponta este nu “constitutionalitatea” numirii in cauza ci UNPR-ul ca atare.
    Inca de la formarea acestuia si, in special, de cand guvernul Boc isi trece legile cu ajutorul lor neconditional, USL-ul a capatat un tic verbal “ilegitimitatea guvernului” pentru ca este format din traseisti care nu reprezinta “vointa poporului- rezultatul votului.
    Ce nu vor ei sa recunoasca si implicit sa mentioneze este faptul ca PRIN DECIZIA CC UNPR A FOST RECUNOSCUT DREPT PARTID PARLAMENTAR CU TOATE DREPTURILE CE DECURG DIN ACEST STATUT.
    Ce nu mai vor ei sa recunoasca este ca, in 2008, votul a fost dat candidatului si nu partidului ca atare, tot ce a cules Diaconescu, Oprea&comp. se constitutie in element de legitimitate a parlamentarului in sine. Nu au fost ei cei care au votat cu trei maini noua legea asa numita uninominala ??!! Adicatelea la placinte inainte la razboi inapoi.

  4. Tim spune:

    “Pot înțelege și scuza o confuzie făcută cu bună credință de un om obișnuit, textul constituțional e departe de a fi foarte clar formulat. Însă politicienii și ziariștii nu au scuza asta”

    … ca sa nu mai vorbim de premierul Boc si guvernul sau, care, prin “faptele” lor (deja celebrele ordonante de urgenta, “comasatele”…), au devenit campioni absoluti la capitolul “neconstitutionalitate”. Si, culmea ironiei, tovarasu’ Boc este specializat in drept constitutional. Din pacate, unii dintre cei care “nu-i pot scuza pe ziaristi si pe politicieni” atunci cand considera oportun, au inchis ochii cu indaratnicie (sentimentala) in fata “faptelor” de vitejie ale lui Boc & Co.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Tim,

      haide sa masuram. In 2007 2008 (guvernarea Tariceanu II), CCR a respins 10, respectiv 6 proiecte de lege. In 2010, 2011 (guvernarea Boc II) au fost respinse 6, respectiv 5 proiecte de lege. Cu alte cuvinte, ”campionul absolut” sta mai prost la acest capitol decat guvernul precedent! Sa intreb ce sentimente te-au facut sa nu verifici acest lucru inainte sa postezi? :-)

      Sigur, nu inseamna ca toate deciziile sunt imputabile guvernului, in destul de multe, in timpul ambelor guvernari, CCR a luat decizii netemeinice.

      • Tim spune:

        Nu vreau sa ranesc sentimentele nimanui ( :) ), dar comentariul meu anterior contine si remarca: “Si, culmea ironiei, tovarasu’ Boc este specializat in drept constitutional”. Tariceanu nu putea atinge “culmea ironiei” pentru ca are o formatie tehnica, nu este specializat in drept constitutional (nu este nici macar jurist). A trebuit sa asteptam instalarea guvernului Boc pentru a ajunge, cum se spune, pe cele mai inalte culmi…

      • AG spune:

        Haideti sa ne uitam cum considera CC legile neconstitutionale: – au vreo legatura cainii cu constitutia? scrie pe undeva in constitutie ca nu se pot face alegeri comasate?
        Neclaritatile din constitutie si din multe legi organice au dus CC si Justitia pe actualele culmi. Judecatorii CC incearca sa-i multumeasca pe cei care i-au numit fara sa deranjeze prea mult nici pe ceilalti, niste calcule meschine pe care le fac si ceilalti judecatori.

      • Ana spune:

        haha, data fiind compozitia politica actuala a CCR ce e de mirare ca sunt respinse mai putine?

      • alt Tim spune:

        Hohoho barbate, ce le mai zici. Pai in 2007-2008 CCR avea o alta consistenta. Acum e un vot in plus de partea Puterii. Asta in primul rand.. In al doilea rand cate asumari au fost? Si in al 3-lea rand vine problema cu Boc, marele dascal de drept constitutional. Asa ca nea Miroane, putina seriozitate. Ca iar incepeti sa tzipatzi cu iliescu de parca ala a devenit termen de comparatie in Romanica. As prefera totusi putina seriozitate…

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Pai, de asta intreb. Si in 2007 – 2008 erau tot in majoritate judecatori de partea puterii (PNL + PSD, desigur). Ce au a face angajarile cu discutia de fata? De unde anume s-ar deduce lipsa mea de seriozitate?

          • Ana spune:

            pai legatura e cam asa: 6 e mai mic ca 10, dar 6 din cate si 10 din cate, procentul car’va sa zica

          • AHA spune:

            Ana, sau din ce?
            Caci una e sa-ti asumi raspunderea si sa iasa neconstitutionala si alta sa tregi legea prin parlament, s-o voteze si alesii tai si ai opozitiei, dar sa cada la CCR.

  5. oldman spune:

    pentru aia care tzipa, relativ la necostitutionalitate eu le-as raspunde asa.
    compozitia politica a guvernului nu s-a schimbat de la numirile anterioare de ministri
    (la munca in septembrie, la sanatate in august).
    atunci aveam ministri de la PDL, UDMR, UNPR.
    avem aceeasi compozitie politica la nivel de minsitri k atunci.
    acum, ministri raman de la fix aceleasi partide.

  6. victor L spune:

    In baza discutiilor despre constitutionalitatea sau ne a numirii dlui Diaconescu in postul de ministru am putea sa ne ajutam si de inaintasii autohtoni sau vecini:
    – un roman frantuzit spunea ca romanii isi cheltuie prea multa energie in politica;
    – iar marele dascal a copilariei multor romani le-a spus rusilor, din mausoleu, ca folosesc toata energia la clacson, si nu vor putea ajunge niciodata in comunism;
    – altcineva spunea ca romanii se pricep la toate, dar la mai nimic bine.
    – un taran, probabil necajit, a zis cu naduf: sa te fereasca Dumnezeu de prostul ajuns “domn” (intelesul era de om la oras, caci domnii nu sapa, nu tin de coarnele plugului si nu stau la coada/ţîţa vacii).
    [Doc spune: uf, daca colegul nostru de comentarii a spus ceva ce considerati obiectabil, va rog sa ii obiectati! :-) ]

  7. Constantin spune:

    Mici schimbarile de procentaj in compozitie pot duce la schimbari majore de structura si proprietati cum e cazul otelului si fontei. Articolul 85 lasa loc de interpretari in privinta schimbarii compozitiei. Amplitudinea schimbarilor provocate de aceasta noua numire ne vor lamuri pe viitor daca Constitutia a fost sau nu incalcata.

    • dodu spune:

      “Amplitudinea schimbarilor provocate de aceasta noua numire” – sunt curios cum ati dorit a interpreta aceasta fraza ! In opinia mea i se poate conferi o interpretare ciudata,,,,
      Adica daca “face lucruri bune” – dupa moda actuala, de preferinta sa se opuna lui basescu – numirea e constitutionala, iar daca face “lucruri rele” – adica “asculta” de basescu – numirea e neconstitutionala? interesant punct de vedere…
      parca CCR a mai dezbatut chestia asta odata, dar se pare ca nu intereseaza…
      poate e mai cool asa!

      • Constantin spune:

        E vorba de schimbarile politice ce vor aparea. Daca decizia respectiva a urmarit tocmai schimbarea structurii politice a viitorului parlament ea nu este in spiritul articolului 85.

        • dodu spune:

          d-le Constantin, deja filozofati!
          Nu poti determina legalitatea(sau constitutionalitatea) unui act la un individ(sau institutiet) pe baza a ceea ce “se va putea intampla” – in viitor – la un alt individ(sau alta institutie)
          D-vs incercati sa induceti ideea ca daca guvernul actual isi schimba ministrii, parlamentul “viitor” – aici prin viitor inteleg structura politica a parlamentului ulterior modificarii din guvern, luand sau nu in calcul alegerile – poate fii influentat in a-si schimba structura politica!
          Daca privim la “parasirea” in 2007 de catre PDL a guvernului nu a schimbat structura politica a parlamentului – mai exact PDL nu a disparut ca partid din parlament!
          Sincer, daca reusiti sa demonstrati ceea ce sustineti veti fii un candidat serios la premiul Nobel

    • victor L spune:

      @ Constantin,
      citeste:
      “COMPLETARE: Într-o decizie din 2009, Curtea Constituțională a interpretat formularea de la art. 85 alin (3):

      ”Compoziţia politică priveşte partidele care intră în alcătuirea Guvernului, schimbarea compoziţiei politice intervenind în situaţia în care prin remanierea guvernamentală este cooptat sau, după caz, scos de la guvernare un partid politic sau mai multe.”
      Corlatean stie asta, dar se bazeaza pe creduli si neinformati.
      (Unii argumenteaza ca la numirea lui Leonard Orban ca ministru s-a cerut votul Parlamentului; corect, s-a schimbat structura guvernului prin infiintarea unui NOU minister.)

  8. Rollo Tomasi spune:

    Perfect de acod cu ceea ce spune autorul.
    As avea totusi o opinie critica fata de comentariul postat de Lumi:
    In 2008 au ajuns in parlament candidati
    care erau desemnati de un partid politic,
    care au avut statutul de canditat din partea partidului x si au dus o campanie in culorile partidului si finantata de partid,
    pe buletinul de vot alaturi de nume aparea sigla partidului,
    in plus, distribuirea mandatelor in circumscriptiile unde nimeni nu a obtinut 50% s-a facut in functie de rezultatul obtinut la nivel national de de catre candidatii partidelor politice.
    Deci ar fi corect ca de fiecare data cand un parlamentar “isi schimba pielea” (voit sau fortat) sa se tina alegeri in circumscriptia respectiva. Nu zic, e foarte posibil ca odata cu coloraturii politice a parlamentarului (de pilda din rosu in portocaliu sau in independent, sau poate vice-versa) si alegatorii din circumscriptia respectiva sa-si schimbe optiunile. Insa parlamentarul ar trebui sa se prezinte in fata alegatorilor pentru ca acestia sa confirme sau sa infirme schimbarea.
    Desigur, in aceasta situatie se pune problema costurilor. Dupa parerea mea, ar trebui sa le suporte acela care pierde alegerile din circumscriptie. Daca parlamentarul castiga, partidul sub sigla caruia a candidat anterior va plati cheltuielile catre buget. Daca nu castiga parlamentarul, atunci va plati el cheltuielile. Intr-o singura situatie nu s-ar impune plata cheltuielilor si anume atunci cand parlamentarul a intrat in parlament ca independent, ulterior s-a inscris intr-un partid si a castigat noile alegeri.

    • Lumi (pentru a nu clona pe Luminita) spune:

      Rollo,
      critica insusita, problema expusa de tine devoaleaza (odata in plus) caracterul pagubos de cocomarla al legii actuale. Sigur ca, plecand de la premiza ca parlamentarul cu pricina a fost votat, in exclusivitate, datorita apartenentei sale la respectivul partid ( si atunci de ce am mai schimbat legea listelor ??) se poate considera ca acesta nu are dreptul de a se prevala ( nu beneficiaza de legitimatea) de ele, acestea fiind doar apanajul partidului apartinator.
      Dar daca votul (in totalitate sau partial) a fost acordat de electori candidatului di per se, adica exclusiv pentru meritele sale indiferent de apartenenta sa la un partid anume ( cunosc multe situatii in vare votantul a ignorat problema apartenentei) ??!! cum iesim din aceasta dilema si cum poate fi masurat aportul direct/personal al candidatului in obtinerea voturilor ??
      Exclud aici parlamentarii pe care i-a adus acolo “calculatorul” pe care eu si multi electori ii considera niste impostori/ uzurpatori, in special cei ce au votat, par example, Ionut Popescu si s-au trezit reprezentati de Crin Antonescu.
      Din acest motiv am subliniat ipocrizia celor ce striga ca oparitzi “ilegimitate” pentru ca ei au conceput/dorit aceasta lege si tot ei se opun unui alt tip, mai onest, mai fair-play si mai eficient de a ne alege reprezentantii

  9. romhavana spune:

    Articole impecabile.Inclusiv cel cu reforma in sanatate.

    Da apropo de sanatate. Iar ma doare o masea si m-a luat si o cefalee cu ceva frisonete. Sa se includa si asta in constitutie. Este clara cauza. Ma doare maseaua si capul din cauza Presedintelui Romaniei Traian Basescu.

    Si mai este ceva- azi era cam frig pe-afara. M-am sculat pe la 3 ante-meridian si am inceput sa citesc niscaiva despre bolile genetice mitocondriale. Dupa aia , pe la 7 a.m. am plecat la munca.

    Sa scrie in constitutie ce facem daca ninge tare si este frig. Stam acasa la paturica si bem ceai cu rom Havana. Sa treaca si prin Parlament. Daca nu se voteaza legea cu romul Havana- mai bun de un milion de ori decat romul Che Guevara – ma duc frumusel in Piata si strig cat ma tin bojocii: ,, Jos! Jos ! cine nu mai stiu nici eu. Toata lumea.”

  10. it_s__not_news spune:

    Ma doare fix in pix de discutiile sterile pe marginea subiectului.

    [Doc spune: restul am sters. Din nou, nu inteleg de ce cineva pierde si 2 secunde cu un subiect de care il "doare fix in pix".]

  11. Bască ilie spune:

    Doc,
    Dacă ar fi corectă interpretarea ta, în sensul că datorită intrării în UNPR ulterior numirii ca ministru, Gabriel Oprea (la investirea guvernului în 23.12.2009 era independent și compoziția politică nu conținea niciun UNPR-ist, nici măcar partidul nu era înființat) a deschis ușa din spatele palatului Victoria pt orice alt UNPR-ist, ar însemna ca mâine, un ministru oarecare din actualul guvern să intre în Partidul Verzilor, iar peste altă perioadă să băgăm verzi tot înainte fiindcă avem deja unul de sămânță. (repet, sămânță inexistentă la învestirea guvernului).
    CCR:”Compoziţia politică priveşte partidele care intră în alcătuirea Guvernului, schimbarea compoziţiei politice intervenind în situaţia în care prin remanierea guvernamentală este cooptat sau, după caz, scos de la guvernare un partid politic sau mai multe.”
    Dacă nu se marchează compoziția politică la momentul acordării votului de încredere- ca reper inițial stabilit în Parlament – (nu transformată ulterior, pe lângă Parlament, în cea din prezent), cu o asemenea portiță de interpretare, alin 3 din art. 85 n-ar mai avea aplicare sub aspectul compoziției politice și Parlamentul se preface într-un spectator neputincios.
    “În guvernul Tăriceanu II au fost adoptați independenți (dnii Predoiu, Cioloș și Comănescu); în guvernul Tăriceanu I, dl Atanasiu (PNL) a fost înlocuit cu dl Frunzăverde (PD).”- în niciunul din aceste cazuri, compoziția politica din momentul acordării încrederii de către Parlament nu a fost modificată în sensul cooptării unui partid nou, cum ar fi acum UNPR. Altfel spus, numai Parlamentul poate să aprobe ulterior schimbarea compoziției C1 în C2, urmând să se raporteze în continuare la eventualul C2, dacă vor apărea alte remanieri.
    Diaconescu a intrat în locul independentului Baconschi (intrat ulterior în PDL, la 28 sept. 2010)
    Cel mai simplu, dacă au ținut să ocolească Parlamentul, ar fi fost (poate a făcut-o deja :) ) ca Diaconescu să-și fi dat demisia sau să se autosuspende din UNPR, la fel ca Văcăroiu când a devenit președinte interimar în 2007.

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Ilie,

      nu stiu de ce vorbesti de “usa din spate” :-) In ce priveste scenariul tau, el nu contrazice nimic din ce am spus; ci doar arata, inca odata, ca textul legii noastre fundamentale are probleme mari. In acest caz, problema e ca nu prevede nimic despre cazul in care un membru al guvernului isi schimba partidul. Da, faptul ca dl Oprea a devenit intre timp UNPR-ist inseamna ca in componenta politica a guvernului Boc exista PDL, UDMR si UNPR. De vreme ce dl Diaconescu este un membru al unuia dintre aceste partide, numirea sa nu modifica aceasta compozitie, prin urmare poate fi numit in conformitate cu art. 85 alin (2).

      • Bască ilie spune:

        De acord, are o redactare incompletă, nu prevede câteva posibilități, dar în lipsa lor nici interpretul n-are justificare să adauge, să elimine, sau să reducă până la neaplicare textul respectiv. Cel mult, CCR mai dezleagă unele enigme în maniera caracteristică, despre care am mai discutat.
        Până una-alta ne obligă un principiu consacrat:
        „Legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei și nu în sensul neaplicării ei”.
        Nu mai scriu pe latinește, să nu se spună c-o fac pe interesantul.
        Recunosc, nici varianta românească n-am inventat-o eu. :)

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Interpretul nu are dreptul nici sa reduca nici sa extinda un text de lege in absolut niciun caz :-) Constitutia cere votul parlamentului daca remanierea schimba compozitia guvernului. Remanierea asta nu produce o schimbare a compozitiei guvernului, deci nu e necesar votul parlamentului. A, ca in felul asta se poate produce un scenariu prin care un partid poate intra in guvern fara ca acesta sa fie votat de parlament, fara indoiala, asta nu s-a intamplat acum, ci cand dl Oprea, care era deja ministru, a devenit membru UNPR. Putem opina argumentat ca legea fundamentala ar trebui sa interzica asa ceva, dar, in fapt, n-o interzice. Si in niciun caz interpretul nu are voie sa transforme ceva ce “ar trebui sa fie” in ceva ce “este”. Cum spuneam (amandoi) adaugarea la lege e interzisa.

          De altfel, chiar si fara asta, scenariul tau nu are valoare de argument, pentru ca tot tu dai inca un scenariu absolut similar, cu consecinte absolut similare, in care (cum spui tu) Curtea nu ar putea sa intervina!

          • Bască ilie spune:

            Da, este corectă observația ta privind similitudinea cu exemplul verzilor, dar diferența o face totuși validarea în comisii și votul în plen primit de cei aflați deja în prima echipă a guvernului învestit pe compoziția C1. Următorii primiți pe criteriul “sămânței nou-născutului partid” nu mai sunt la fel cu predecesorii de aceeași culoare, în ambele situații, ci trebuie să treacă prin Parlament. Asta nu înseamnă că textul de la alin 3 n-ar putea fi completat încât să interzică metamorfozarea unui ministru- independent sau nu- în pielea unui partid nou în guvern, adică inexistent în C1. Deocamdată, în privința asta, norma constituțională tace.

      • Bască ilie spune:

        Ar mai fi ceva de spus. Oprea și Baconschi au fost validați de comisiile parlamentare și au primit votul de încredere, ca independenți, odată cu întreaga echipă guvernamentală. N-ar fi o problemă modul cum noul intrat se sustrage de la traseul parlamentar, și s-ar aplica alin 2, dacă partidul din care provine ar fi avut un reprezentant în C1. Orice apariție a UNPR pe parcurs poate să transforme compoziția în C2 , dar cu validare. Cât timp se aplică corect alin 2, nu ar trebui să apară schimbarea în noua compoziție politică C2.
        Corlățean s-a făcut de râs când s-a lăudat că PSD-iștii ar vrea să sesizeze CCR. Procedural, n-au calitatea asta, dar pe fond mi-ar plăcea să se mai facă odată de râs în instanța de judecată, poate tocmai fiindcă Diaconescu are deja autosuspendarea sau demisia în buzunar.

        • Miron Damian Miron Damian spune:

          Asa e, dar nici macar atat nu trebuie sa aiba :-) Si asta arata o problema mai profunda a constitutiei noastre, care exista nu doar in art. 85. Ma refer la faptul ca legea fundamentala face, direct sau indirect (prin expresii gen “configuratie politica”, de exemplu) referire la partide, dandu-le roluri institutionale. E o sursa majora de probleme, intrucat partidele nu sunt institutii publice, ci organizatii private, constituite voluntar in virtutea libertatii de asociere. Acest caracter dual al partidelor ajunge adesea in conflict, duce la blocaje, situatii ciudate si ambigue.

          In acest caz, presupunand de dragul argumentului ca CCR va fi sesizata si va spune ca un membru UNPR nu poate intra in guvern, dl Diaconescu nu va trebui neaparat sa isi dea demisia sau sa se autosuspende. Va spune pur si simplu ca nu a fost membru UNPR la data numirii sale. Cum anume se poate dovedi contrariul? Afilierea la un partid e o treaba privata, intre o persoana privata si o asociatie de persoane private, numita partid. Nefiind o institutie publica functionarea lui interna nu e stabilita imperativ de lege, ci de un statut propriu si nu stiu sa existe vreo cerinta ca partidele sa tina evidenta publica si formala a membrilor sai.

          • Bască ilie spune:

            Da, la data numirii. În buzunar… deja aprobată, parafata, ca probă pentru apărare în instanță.
            Dacă tot am mai intervenit, ar fi interesant să observăm și posibilitatea ca Oprea să fi fost contestat la CCR atunci când s-a făcut din independent ministru UNPR-ist. Poate CCR l-ar fi potcovit, dar nu a fost sesizată. (ar da glas tăcerii :) ). CCR ar fi avut de ales între sancționarea acestei transformări din C1 în C2, respectiv să motiveze că nu ia ca sistem de referință decât compoziția politică C1, fiindcă numai astfel interpretarea păstrează aplicabilitatea prevederilor de la alin 3.
            Nu jurăm niciunul că n-ar scoate o contradicție și din disputa asta. :)

          • Sorin Paveliu Sorin Paveliu spune:

            Cred ca subiectul articolului ar fi trebuit sa fie exact ceea ce a facut obiectul discutiei – respectiv faptul ca pina in prezent nici un membru PUNR nu a fost numit in Guvern cu exceptia dl.Diaconescu (care este in acte publice presedinte de onoare al UNPR – asa ca aici nu este nici un dubiu). Cum nu sunt jurist o sa ma opresc strict la logica – strict f imp in interpretarea unei norme. La investitura dl.Oprea nu era membru UNPR – OK. Oprea devine membru UNPR – nu este necesara validarea de catre Parlament pentru ca nu era nimeni nou numit pe functie. Concluzie 1 – Daca Guvernul in functie capata sprijinul unei noi formatiuni fara a solicita o noua numire – OK. Este ilogic sa treci intreg guvernul printr-un vot care presupune chiar o largire a sustinatorilor fara nici o modificare a persoanelor numite ministri. Pe de alta parte, situatia evocata este corecta doar atit timp cit nu se solicita numirea unei noi persoane din noua formatiune sistinatoare in Guvern. Numirea unui membru PUNR este in situatia actuala PRIMUL eveniment in care se solicita in fapt schimbarea compozitiei politice a Guvernului. Concluzie 2 – Trebuie cerut votul Parlamentului. Tehnic cred ca opozitia are posibilitatea de a contesta aceasta numire doar pe calea unui control ulterior al constitutionalitatii pe calea contenciosului administrativ fata de primul ordin de ministru sau HG contrasemnat de Cristian Diaconescu si sesizarea CC privind dreptul persoanei emitente de a ocupa pozitia cu pricina.
            Concluzie 3. Acceptarea starii de fapt va conduce la o situatie grava in opinia mea. Precedentul poate fi folosit pentru ca textul Constitutiei sa nu mai fie nici odata aplicat. Astfel, cooptarea la guvernare a unei noi formatiuni politice se va putea face exclusiv prin inscrierea unui membru al guvernului in partidul cu pricina iar luterior se vor adauga si noii ministrii! Constitutia, in opinia mea trebuie sa fie interpretata in sensul aplicarii ei nu in sesul validarii definitive a ocolirii ei!

            ”Compoziţia politică priveşte partidele care intră în alcătuirea Guvernului, schimbarea compoziţiei politice intervenind în situaţia în care prin remanierea guvernamentală este cooptat sau, după caz, scos de la guvernare un partid politic sau mai multe.”

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            Subiectul articolului e cel pe care mi l-am ales :-) La restul am raspuns deja.

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            Ilie,

            Dacă tot am mai intervenit, ar fi interesant să observăm și posibilitatea ca Oprea să fi fost contestat la CCR atunci când s-a făcut din independent ministru UNPR-ist.

            Ah, tocmai – cum anume ar fi putut fi contestat? Afilierea la un partid este protejata de libertatea de asociere, nu poate fi blocata in niciun fel. Iar pentru a-i pune in discutie prezenta continuata in guvern, ar fi trebuit sa existe un suport legal. Dar nu exista niciunul…

    • Hantzy spune:

      Basca Ilie & Doc,
      Imi cer scuze ca intervin. Nu voi sa curm observatiile interesante de ambele parti, dar ca neinitiat in drept, am cateva nelamuriri, pe care poate mi le puteti inlatura.
      Pe de o parte, se amendeaza acea “usa din spate”, acel truc prin care se poate schimba compozitia guvernului, prin schimbarea orientarii politice a unora dintre membrii sai. Desi opiniile sunt diferite in privinta interpretarii prevederilor constitutionale, ambii pareti de acord ca e acesta un lucru negativ.
      Nimeni insa nu pare siderat de faptul ca germenii unei schimbari a compozitiei se produce ai la un alt nivel, cel parlamentar. Cu efecte similare, cauzand acum doi ani modificarea majoritatii parlamentare. Cum printre atributiile Parlamentului, dintre cele primele enuntate chiar, se numara si sustinerea executivului am senzatia ca se studiaza problema de la jumatate, eliminandu-se un prim pas, cel la nivelul reprezentantilor nostri.
      De asemenea, Doc a ridicat problema dualitatii partidelor. O senzatie similara am avut-o si eu in trecut, dar am inlaturat-o dupa ce am observat ca in Constitutioe se mentioneaza mai ales sintagma partide parlamentare. Inteleg ca acele asocieri liber consimtite, dupa ce au trecut cu succes prin furcile caudine ale unui scritin electoral, au primit din partea noastra permisiunea de a deveni “institutii”. Observatia lui Doc de acum are darul de a-mi clatina impresia si m-ar bucura un comentariu lamurior.

      Personal, asa cum am mentionat mai sus, la comentariul domnului Vlaston, m-am ghidat dupa efectul dorit al prevederilor constitutiei si, in acest sens, am considerat maleabilitatea acestora drept un avantaj, ducand, in imprejurari ce nu pot fi prevazute la elaborare, la gasirea solutiei optime. Exista riscul (sau poate avantajul!) precedentului creat, care poate fi clamat de o parte si de alta, insa cred totusi ca legea fundamentala nu trebuie privita ca pe un manual de instructiuni ci ca pe un document viu, cu posibilitati nenumarate, care nu trebuie sa inchida portite procedurale, ci doar unele morale in contradictie cu spiritul sau.
      In eventualitatea unui raspuns, va multumesc anticipat!

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Hantzy,

        “Pe de o parte, se amendeaza acea “usa din spate”, acel truc prin care se poate schimba compozitia guvernului, prin schimbarea orientarii politice a unora dintre membrii sai. Desi opiniile sunt diferite in privinta interpretarii prevederilor constitutionale, ambii pareti de acord ca e acesta un lucru negativ.”

        Nu consider asta un lucru rau! De asta l-am intrebat pe Ilie in primul mesaj de ce foloseste expresia. Ce consider un lucru rau este o constitutie ambigua si confuza, in formulare sau in efect. In ce ma priveste, solutia e simpla, si o repet: trebuie eliminata din constitutie orice referire (directa sau indirecta) la partide, care sunt organizatii private, constituite pe baza dreptului la libera asociere, si sunt guvernate de statute proprii, nu de lege. Nu au ce cauta in Constitutie. Putem modifica legea fundamentala astfel incat ministri sa fie numiti la remaniere prin decret prezidential sau prin vot parlamentar, dar sa fie toti ministrii numiti la fel. Culoarea lor politica (i.e. apartenenta la partid), nu ar trebui sa aiba niciun fel rol formal, in nicio circumstanta. La fel trebuie sa stea lucrurile si in ce priveste parlamentul.

  12. Miron Damian Miron Damian spune:

    Pentru ca odata cu numirea respectiva s-a schimbat. nu compozitia politica, ci structura guvernului prin comasarea celor doua posturi, vicepremier si ministru de interne.

  13. Bască ilie spune:

    Concluzia noastră esențială ar fi să ne întrebăm cât timp vom mai face sport cu o Constituție beteagă; în rest, este mai puțin stringent de partea cui ar decide Loteria Națională, prin agențiile ei deschise nonstop contradictorialității fără număr și de tot soiul: CCR și instanța judecătorească.
    Cât timp din articolul autorului, prin comentariile și răspunsurile scormonitoare, ajungem să scoatem în evidență superficialitatea Legii Fundamentale și tendința spre arbitrarul interpretării normelor prevăzute la repezeala spiritismului revoluționar, ne acordăm o șansă în plus de revizuire a Constituției… într-un deceniu ceva mai apropiat.

  14. Kronk spune:

    Ce spuneti dumneavoastra domnule Paveliu este … ei bine absurd. Este ca si cum in 2001 cand PDSR si-a schimbat numele in PSD Adrian Nastase ar fi cerut reinvestirea guvernului.
    Aaaa, cum? PSD era continuatorul legal al PDSR? De ce n-ar fi atunci Oprea urmasul de drept al lui…Oprea.

    • Sorin Paveliu spune:

      @Kronk. Dar aveti perfecta dreptate! Este chiar absurd! De aceea ar fi trebuit ca la investirea lui Diaconescu sa se ceara investitura si la cea a lui Oprea NU!

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Expresia cheie aici este “ar fi trebuit”. Interpretarea Constitutiei nu se face dupa ce *ar fi trebuit* sa permita/interzica. Ci dupa ce *este* permis sau interzis de Constitutie.

        Legea fundamentala spune ca daca prin remaniere se schimba compozitia politica trebuie obtinuta aprobarea parlamentului. Schimba numirea dlui Diaconescu compozitia politica a guvernului Boc II? Nu. Prin urmare, nu trebuie ceruta aprobarea parlamentului. Punct.

        A, ca *ar fi trebuit* sa fie solicitata aprobarea parlamentului si in acest caz? Foarte bine, trebuie sa schimbam Constitutia, atunci. Vedem cati dintre noi considera ca ar fi trebuit, vedem cati dintre noi considera ca nu ar fi trebuit, majoritatea decide. E vorba de o chestiune de decizie politica, nu de interpretare a legii. Daca constituanta din 2003 ar fi dorit sa impiedice intrarea unui partid la guvernare fara aprobarea parlamentului, atunci ar fi formulat un articol in acest sens. Dar nu exista asa ceva, si deci nu exista o astfel de interdictie.

    • Sorin Paveliu spune:

      @Miron Damian Abia acum am am aruncat un ochi si pe scurta prezentare facuta de adm.siteului si am aflat de identitatea dintre Doc si Miron Damian. Doc avea/are in mine un fervent cititor si simpatizant si cred ca nu este deplasat sa va dau acest feed-back de apreciere. Nu ca ar conta prea mult.

      • Bască ilie spune:

        Domnule Paveliu,
        Nici n-am bănuit c-ar fi de folos cuiva, când am ales să mă adresez autorului cu Doc. :)

      • nedumerit spune:

        [Doc spune: nedumerit, daca ai un repros apropo de ce spune dl Paveliu aici, e perfect ok. :-) Orice alt repros este inafara discutiei si regulilor de moderare.]

      • Miron Damian Miron Damian spune:

        Multumesc :-) Conteaza. Ar conta si mai mult sa remarcati ca nu exista vreo contradictie intre ce scriu acum si ce scriam in urma cu o luna, un an sau 5 ani; nici pe acest subiect si nici pe altele. Imi amintesc ca la suspendarea din 2007 comentatorii erau indignati ca avizul negativ al Curtii nu opreste procesul de suspendare, sau ca parlamentul nu e automat dizolvat daca suspendarea esueaza. Iar eu trebuia sa explic ca asa e scrisa Constitutia. Legea fundamentala trebuie respectata asa cum e scrisa; daca nu ne place, trebuie sa o revizuim pe cale formala, nu sa cerem Curtii Constitutionale sa o extinda dupa placul nostru sau al ei.

        • Reticentul spune:

          REVIN. Perfect de acord cu dl Paveliu. Mi se pare cel putin anormala metoda Oprea, respectiv metoda modificarii compozitiei politice a guvernului prin crearea precedentului fara aprobarea parlamentului. Asa se poate ajunge ca, prin trecerea unui ministru UDMR la Partidul civic maghiar sau, si mai si, la Partidul Jobick, aceste partide sa conduca Romania, repet, fara consultarea parlamentului. (E posibil avand in vedere dubla cetatenie maghiara. Dar e si ABSURD.) Si asa CC si-a dat masura obedientei politice, admitand ca si constitutionala intrarea unui partid in parlament pe usa din dos. Cand un amarat de independent mai mai ca face concurenta Presedintelui, iar partidele parlamentare este clar statuat ca intra in parlament NUMAI daca trec pragul considerat reprezentativ de 5%. Cele doua partide mentionate pot accede acum si in Parlamentul Romaniei, cu grup si functii parlamentare. Ca si orice alt partid format din cetateni cu dubla cetatenie. De tot rasu-plansul.

          • Bască ilie spune:

            N-are nicio legătură statutul parlamentarului ales cu cel al unui ministru numit în puterea executivă. Câtă vreme mandatul imperativ este nul și nu răspunde în niciun fel pentru opțiunile sale, parlamentarului nu-i poate interzice CCR să-și ia catrafusele și să se mute în ce altă bancă dorește. Faptul că partidele își revendică ulterior creația proprie este doar dovada contradicției ipocriților aleși: ba obligați să se supună comenzilor de partid, ba i-ar reprezinta pe cei care i-au ales. Din dilema asta nu vor ieși mai spectaculos decât cei plecați cu catrafusele amintite.

          • Bască ilie spune:

            La fel se contrazic și la votul secret cu bile. Ba-i normal să fie la vedere, când le vor controlate, ba parlamentarul e liber să voteze cum îi dictează conștiința, când n-au temeri și își permit să ascundă bilele. Au ăștia conștiință câtă am eu când vine la mine soacră-mea în vizită, iar eu îi spun sincer și cu conștiința curată: “Bine ai venit!”. Ba am și tupeul să zâmbesc. :)

          • Miron Damian Miron Damian spune:

            iar partidele parlamentare este clar statuat ca intra in parlament NUMAI daca trec pragul considerat reprezentativ de 5%

            Nu. Din nou faceti acelasi lucru, inventati texte de lege, considerati ca legea prevede, nu asa cum poate fi citit in text fara echivoc, ci asa cum opinati (politic) ca ar trebui sa prevada.

            Nu exista niciul fel de text de lege, nici clar si nici neclar, care sa spuna ca un partid poate fi parlamentar doar daca a trecut un prag electoral. Nu exista, punct. Legea electorala prevede un prag pentru candidatii afiliati aceluiasi partid sa acceada in parlament. Sunt doua lucruri foarte diferite. In schimb, asa cum spuneam mai jos (acolo unde ma acuzati pe cine stie ce temei ca as pleda pentru desfiintarea partidelor), partidele sunt constituite in virtutea libertatii de asociere, asta chiar apare, ca atare, in lege, chiar in legea fundamentala. Prin urmare, orice persoana, inclusiv un membru ales al parlamentului, are dreptul de a se dezafilia/reafilia la un partid dupa cum doreste. Acuzatia Dvs la adresa verdictului Curtii este complet lipsita de temei.

        • Bască ilie spune:

          Deosebirile dintre un ministru și un parlamentar au legătură cu tema.
          Membrii guvernului răspund politic în timpul exercitării mandatului, pe când parlamentarul nu răspunde politic nici în fața Marii Adunări Naționale. După expirarea mandatelor e altă poveste, de adormit răspunderea.
          Un ministru parlamentar este o creatură supranaturală. Își exercită un mandat mai mult fictiv și se aseamănă cu un jucător de volei în ambele echipe combatante. Aruncă mingea, fuge pe sub fileu, o respinge înapoi, revine în celălalt teren și tot așa joacă singur în ambele părți, în timp ce arbitrul strigă la el să nu cumva să facă vreun blat, deoarece fileul înseamnă separarea puterilor executivă și legislativă.

        • Reticentul spune:

          Domnule Miron Damian, nu ma pricep la muzica si unde nu ma pricep, vorba dlui Basca Ilie, nu comentez (desi, din cate stiu, muzica se mai invata si dupa ureche, spre deosebire de stiintele juridice). Va asigur insa ca a asista la dezbateri juridice, indeosebi in salile de judecata, dar nu numai, face parte din practica studentului la drept. Ma retrag insa din aceasta discutie deoarece am senzatia ca dvs aveti prea multe certitudini in raport cu mine. Va sugerez insa sa cereti si o a treia opinie, eventual dr. in stiinte juridice Fainisi Florin, amintindu-i din parte-mi ca daca doi specialisti sunt intotdeauna de acord, unul e de prisos.

  15. reticentul spune:

    Domnule Miron Damian, inaintea consideratiilor de la ora 17.35, am mai postat un mesaj referitor la subiectul editorialului. Probabil dintr-o eroare de transmitere din partea mea acesta nu a aparut. Pe scurt apreciez ca numirea dlui Diaconescu este neconstitutionala si ca in logica dvs juridica se strecoara urmatoarele doua erori: 1. Socotiti ca precedentul este creator de drept, ceea ce nu functioneaza in materie constitutionala (daca Oprea a ocolit procedurile, numirea lui nu asigura automat legitimitate numirii urmatorilor din partidul l-a care a aderat in timp Oprea); si 2.Socotiti ca normele de drept dispozitive afirmative trebuie intarite de interdictii. Pentru ca, ziceti dvs, daca nu se interzice expres intrarea in guvern ca independent iar aderarea ulterioara e garantata de C., atunci nu e nimic nelegal. Nu e asa, dispozitiile C. inseamna tocmai ca ORICE mod prin care se modifica configuratia politica, pune postura ministrului respectiv in afara C. si a legii. Daca noi doi suntem completul de judecata sesizat sa constatam modificarea compozitiei politice nu putem decat sa admitem sesizarea caci modificarea este evidenta. Constatarea se face obligatoriu in raport cu compozitia stabilita prin investire, singura baza legala posibila, chiar daca au avut loc in timp mai multe modificari care n-au fost sesizate instantei competente. Iar sentinta va fi de restabilire a situatiei anterioare prin utilizarea procedurilor constitutionale (trecerea prin parlament). Cu multiple efecte, caci o persoana afectata poate invoca nulitatea actelor de dispozitie ale unui ministru numit incorect.
    In privinta opiniei dvs de scoatere din C. a tot ceea ce se refera la partide, v-as mai semnala art 40 alin 2) din C., potrivit caruia organizatiile care militeaza impotriva pluralismului politic sunt neconstitutionale. Pluralismul politic, respectiv pluripartidismul, este o valoare suprema a democratiilor consacrate, care, nementionat expres in C. a facut si face deliciul tuturor dictatorilor dornici de partidul UNIC.
    Va voi trimite cu ocazia vreunui alt comentariu si cateva consideratii asupra modului de interpretare a normelor legale. Nu sunt decat cateva principii, dar n-am prea observat sa le ia cineva in seama. Cu stima.
    @ Basca. Bine. Dar la prima jumatate a comentariului meu anterior ce spuneti.

    • Bască ilie spune:

      @reticentul
      Intervin unde am ceva de obiectat sau de completat și îmi propun să mă repet cât mai puțin posibil. În rest, ne mai amuzăm pe seama C. :)

    • Miron Damian Miron Damian spune:

      Reticentul,

      1. Socotiti ca precedentul este creator de drept, ceea ce nu functioneaza in materie constitutionala (daca Oprea a ocolit procedurile, numirea lui nu asigura automat legitimitate numirii urmatorilor din partidul l-a care a aderat in timp Oprea);

      Nu socotesc ca precedentul e creator de drept. Am invocat precedentul in cu totul alt context (cititi cu atentie). Nu stiu ce procedura ar fi ocolit numirea dlui Oprea; si nu la aceste precedente ma refeream. Legitimitatea numirii dlui Diaconescu este data de conformitatea procedurii cu constitutia.

      2.Socotiti ca normele de drept dispozitive afirmative trebuie intarite de interdictii.

      Nu, nu socotesc; din contra. Normele constitutionale sunt indeajuns intrucat orice extidere a lor pe cale legala sau pe cale de interpretare juridica este interzisa. Singurul mod in care ele se pot extinde este revizuirea.

      Pentru ca, ziceti dvs, daca nu se interzice expres intrarea in guvern ca independent iar aderarea ulterioara e garantata de C., atunci nu e nimic nelegal.

      Nu stiu ce inteles particular dati Dvs. termenului “nelegal”. Eu folosesc intelesul – nu doar de dictionar, ci as zice si oarecum intuitiv – de act care incalca legea.

      “inseamna tocmai ca ORICE mod prin care se modifica configuratia politica, pune postura ministrului respectiv in afara C. si a legii.”

      Nu stiu inafara carei legi s-ar pune ministrul respectiv; nu exista un astfel de pasaj nici in legea fundamentala si nici in orice alta lege. Art. 85 vorbeste de procedura de urmata la remaniere, procedura care a fost respectata intocmai cu numirea dlui Diaconescu.

      “Daca noi doi suntem completul de judecata sesizat sa constatam modificarea compozitiei politice nu putem decat sa admitem sesizarea caci modificarea este evidenta.”

      Orice complet care ar face asta ar transforma ceea ce opineaza ca *ar trebui* sa fie in lege in ceea ce *exista* in legea fundamentala. Cu alte cuvinte, ar adauga textului constitutional, ceea ce, cum spuneam, e interzis altfel decat pe calea revizuirii. Cu siguranta ca eu, daca as fi judecator constitutional, nu as face asa ceva.

      Constatarea se face obligatoriu in raport cu compozitia stabilita prin investire, singura baza legala posibila (…)

      Nu stiu cum definiti Dvs. in mod particular expresia “baza legala”. Eu folosesc definitia – nu doar de dictionar, ci as zice si oarecum intuitiva – de intemeiere in textul de lege. Eventual, asa cum a fost interpretat el de instanta competenta. In acest caz, textul legii spune explicit de remaniere. Va citez:

      “Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului (…)”

      Ceea ce considerati Dvs. baza legala, conform definitiei de dictionar, nu este asa ceva, intrucat nu apare ca atare in textul legii. N-ar trebui sa fie asa complicat.

      “In privinta opiniei dvs de scoatere din C. a tot ceea ce se refera la partide, v-as mai semnala art 40 alin 2) din C., potrivit caruia organizatiile care militeaza impotriva pluralismului politic sunt neconstitutionale.”

      Nu ati inteles, poate ar fi de ajutor sa urmariti discutia. Am spus ca trebuie scos din constitutie orice rol institutional al partidelor, si orice referire la ele in acest rol, intrucat partidele (conform aceleiasi constitutii) sunt organizatii private constituite in virtutea dreptului la libera asociere. Din nou, ar ajuta dialogului si atentie la contextul si explicatia afirmatiilor mele.

      Dincolo de asta, daca Dvs. considerati ca “a scoate din Constitutie” e echivalent cu a desfiinta, atunci ma tem ca nu intelegeti chiar deloc cum functioneaza un stat de drept. Spre exemplu, nu exista chiar niciun fel de referire in Constitutie la cluburile de bridge sau concursurile judetene de atletism. Si totusi, chiar daca poate va surprinde faptul, acestea nu sunt deloc interzise. Din contra.

      • Reticentul spune:

        Imi mentin parerile exprimate desi respect parerile dvs. Cu exceptia aprecierii ca nu inteleg chiar deloc cum functioneaza un stat de drept. Stati linistit, inteleg. Am senzatia ca n-ati urmarit live dezbaterile Constituantei din anii 90. A fost o cel mai tare curs de drept constitutional predat vreodata intr-o facultate de drept. Mai ales venind dupa Constitutia RSR in care societatea era condusa de partidul unic, PCR. Primul principiu in interpretarea unei norme juridice este sa intelegi ce a dorit emitentul. Si pentru asta se studiaza, pe langa textul legii, notele de fundamentare sau expunerile de motive, punctele de vedere ale celor indreptatiti sa le exprime in scris, precum si stenogramele dezbaterilor. Un altul este acela ca o norma se interpreteaza in sensul in care produce efecte, asa cum observa mai sus un alt comentator. Un altul ca se interpreteaza nu numai in litera ci si in spiritul ei. Si ca se foloseste dreptul comparat. Romanii sunt renumiti in a cauta modalitati de ocolire a legii, spre deosebire de occidentali care se straduiesc sa respecte legea in intelesul ei general acceptat. Pe scurt (lung): 1.Dvs credeti ca daca toti ministrii guvernului, cu exceptia PM, devin independenti pentru ziua numirii, acced astfel in guvern si revin apoi in partidele de origine, totul e constitutional. Eu nu sunt de acord: prin prisma efectului produs, de care am mai vorbit, toate numirile si fiecare in parte incalca dispozitia de a nu modifica compozitia politica prin modificarea compozitiei guvernului (=remaniere) fara acordul parlamentului, ceea ce contravine rolului statuat al guvernului de a raspunde in fata parlamentului, care il investeste si ii aproba programul, structura si compozitia politica. 2. Constitutia stabileste regimul constitutional al unui stat, adica structura generala a societatii si regimul politic. Cluburile, concursurile si orice altceva, functioneaza pe baza unor legi emise in baza Constitutiei care nu poate si nu trebuie sa faca referire la toate si tot. Totusi, organele administrative de baza, partidele, patronatele, sindicatele, si formele asociative in general sunt si trebuie sa fie.

  16. Miron Damian Miron Damian spune:

    Reticentul,

    1. “Primul principiu in interpretarea unei norme juridice este sa intelegi ce a dorit emitentul.”

    Nu. Enuntul este incomplet formulat, si, prin urmare, gresit. Principiile de interpretare ale legilor tin de rolul lor fundamental – pe scurt, legea e menita sa reduca arbitrariul. Prin urmare principiul de baza in interpretare este sa intelegi ce a dorit legiuitorul prin textul respectiv. Asta e partea care lipseste din enuntul Dvs., asta il face sa fie gresit. De asta interpretarea in text si in spirit (sau intentie) trebuie sa fie unitara; de asta intentia se afla plecand de la text (corolarul fiind ca nu exista o interpretare in text SAU una in spirit). Cat timp textul, intentia lui, este clara, interpretul e obligat sa o aplice ca atare. Doar daca intr-o anumita situatie interpretarea literala e neclara, ambigua sau manifest absurda atunci interpretul trebuie sa ia in considerare ce a intentionat legiuitorul, din nou, subliniez, prin textul respectiv. Cei care au scris legea nu se transforma in nicio situatie in interpretii ei.

    In cazul nostru, textul constitutional este foarte confuz apropo de ce anume e “compozitia politica” (Curtea a venit cu o explicatie ulterior) , insa nu e deloc confuz apropo de momentul in care pastrarea/schimbarea acesteia conteaza : la remaniere. La numirea unui ministru. Nu are relevanta ce anume va fi intentionat persoana care a venit cu ideea acestui articol de lege. Conteaza care e intentia legiuitorului, exprimata *in text*. Or, aceasta e cat se poate de clara. Interpretul trebuie doar sa o aplice ca atare.

    Puteti afla lucrurile astea din orice curs de teorie generala a dreptului. Ma bucur ca ati urmarit dezbaterile live ale Constitutiei in 90. Dar sa considerati asa ceva ca fiind un curs de drept este ca si cum ati crede ca urmarirea unui concert de vioara va poate invata cum sa cantati la instrument. Sunt doua lucruri foarte diferite.

    2. Si ca tot vorbim de doua lucruri foarte diferite: bun, fie sa accept teoria asta, strict de dragul argumentului. Sa zicem ca legea fundamentala interzice orice schimbare a compozitiei politice a guvernului, fara un nou vot de investitura, ca asa va fi intentionat “emitentul”, doar ca a uitat sa puna formularea asta in text.

    Or, constat ca si in situatia asta articolul meu ramane cat se poate de valabil.

    Numirea dlui Diaconescu nu a schimbat compozitia politica a guvernului. Aceasta s-a produs odata cu schimbarea culorii politice a dlui Oprea.

    3. Ma bucur sa vad ca incepem sa ne intelegem apropo de rolul partidelor. Daca va uitati in legea fundamentala, o sa vedeti ca sindicatelor, asociatiilor profesionale s.a. nu li se confera, direct sau indirect, niciun fel de rol formal, institutional. Asta ceream si eu pentru partide, nu desfiintarea lor sau cine stie ce alte bazaconii.

    In fine, si eu va respect parerile chiar daca, in aceasta chestiune, ele sunt eronate. Spre deosebire de domeniul politic, unde doua opinii contrare pot fi la fel de valabile si legitime (intrucat e strict o chestiune de opinie); in domeniul legal asa ceva nu este permis, din contra (va reamintesc rolul fundamental pentru care exista legea). O lege nu poate avea doua interpretari mutual exclusive care sa fie in acelasi timp valabile.

  17. alex spune:

    nu e asa de clar precum pare la prima vedere. ideea de baza e legitimitatea guvernului – daca s-a schimbat ceva esential trebuie sa se intoarca la parlament pentru confirmare.

    pe teoria dvs., o intrepretare a cuvintelor si nu a filosofiei din spatele lor daca ii vine premierului vreo idee putem avea un guvern cu 10 ministri udmr, 3 ministri unpr si 1 pdl si nu se schimba compozitia politica si nu trece prin parlament.

    in SUA cand judecatorii analizeaza constitutionalitatea de multe ori se judeca nu pe text, ci pe federalist papers si alte documente care au condus la constitutie.

    in cazul Diaconescu, fiind vorba de politica externa a Romaniei, care acum e dusa de un alt partid, teoretic cu o alta viziune, cred ca era bine sa ia un vot de confirmare.

    nu e insa usor de zis daca era obligatoriu – pentru ca nu prea se poate spune ca legitimitatea in fata populatiei s-a schimbat fundamental prin schimbarea unui singur ministru.

    nu mai vorbesc si de faptul ca UNPR nu exista ca legitimitate, e un partid care nu a participat la alegeri, nu a fost validat de public dar a aparut in parlament si mai e si in coalitie, ceea ce e foarte original.

    teoretic maine un individ, sa zicem Becali sau vreun alt milionar, poate sa isi cumpere o jumate de parlament a doua zi dupa alegeri, indiferent ce programe de guvernare au votat cetatenii in alegeri, si sa-si faca propriul guvern.

    sau nu e nevoie sa fii milionar si sa-i cumperi neaparat cu bani cash – poti sa le promiti functii publice, contracte de la stat, etc.

    nimic nu opreste la ora actuala – constitutia nu a anticipat treaba asta, dar e o problema de legitimitate uriasa, mult mai mare decat schimbarea componentei guvernului prin schimbarea unui ministru sau doi.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Miron Damian


Miron Damian

Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are b... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)