vineri, martie 29, 2024

De ce avem nevoie de o Curte Constituţională puternică?

Multe lucruri pot fi spuse intr-un sens sau celălalt, inclusiv argumente care să susțină în mod rezonabil punctul de vedere al majorității guvernamentale. Îmi amintesc că le-am împărtășit frustrarea instituțională de multe ori în decursul timpului.

Dar ceea ce desparte regimul actual de precedentul regim politic respectiv ceea ce desparte democrația de dictatură este un singur lucru: existența regulilor si nemodificarea acestora pe parcursul jocului. Atunci se juca după regulile existente anterior începutului jocului si s-a întâmplat aceasta și când se invocau decizii ale Curții Constituționale pentru a se refuza numirea unui anumit Prim-ministru, când se invocau rațiuni economice preexistente pentru a decide  tăierea salariilor, când se revoca precedentul Președinte al Senatului în baza unei justificări preexistente, etc. Acum lucrurile sunt schimbate căci se creează contextul procedural și substanțial pentru ca rezultatul să fie unul anume, dinainte stabilit; se modifică reguli și se anulează instituții în timpul jocului pentru ca cineva să fie pe plus iar altcineva să fie pe minus.

Mai este un lucru care trebuie subliniat și îngroșat foarte bine, anume acela că jocul nu este fundamental și în totalitate politic ci are și puternice urme juridice, existente tocmai pentru a justifica vocația cenzurabilă a jocului și puterii. Jocul politic are atât reguli juridice cât și consecințe la fel de juridice. Dacă eliminăm regulile sau consecințele juridice și lăsăm jocul în totalitate politic ne apropiem de dictatură și ne îndepărtăm de democrație, în condițiile în care politica este relativă și necenzurabilă după criterii obiective și de bun simț.

Consecința primă: schimbarea regulilor pe parcursul jocului pretins democrat, deosebește ce a fost de ceea ce este respectiv democrația de dictatură întrucât în regimul politic pe care noi credeam că-l avem până deunăzi puterea nu este brută și unilaterală ci nuanțată și cu vocația de a fi cenzurabilă.

Consecința secundă: transformarea jocului politico-juridic întrunul esențialmente politic, eliminând filtrele și instituțiile capabile de cenzură ne duce într-o zonă de unde credeam că de 20 de ani am scăpat.

Consecința finală: democrația constituțională despre care vorbește Constituția se impune nu prin voință politică ci prin voința juridică a unui arbitru cu vocația de a judeca faptele în notă juridică și nu politică.

Acum, cele două consecințe principiale au corespondent în Constituție, în notă tehnică, atât sub aspectul existenței unui filtru de control, necenzurabil din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere al posibilității de transformare a jocului dintrunul juridic intrunul politic.

1.       Curtea Constituțională poate cenzura cu forță obligatorie demersurile de suspendare a Președintelui României.

Majoritatea parlamentară a modificat prevederile legale, printr-o tehnică legislativă la răndul ei condamnabilă, în ideea de a elimina rolul de îndrumător al Curții Constituționale din cadrul procedurii de suspendare a Președintelui. Acesta-i motivul pentru care a eliminat dintre atribuțiile instanței constituționale posibilitatea acesteia de a cenzura constituțional Hotărârile Parlamentului. Acest grup de oameni știe că instanța constituțională are vocația de a judeca faptele și de a interpreta legile și Constituția, fără a ține seama de logica și raționamentele politice de moment care susțin un anumit demers politic. Transformarea pe cale legislativă a acestui joc dintrunul juridic întrunul politic nu este suficient, întrucât din fericire, Constituția nu poate fi modificată prin Ordonanță de Urgența a Guvernului.

Rămânând la nivelul prevederilor constituționale trebuie ținut seama de faptul că relativ la suspendarea Președintelui există art. 146 lit. h) care vorbește despre avizul consultativ al instanței constituționale cu privire la propunerea de suspendare, respectiv art. 146 lit. g) care are in vedere posibilitatea instanței constituționale de a constata existența condițiilor interimatului, adică inclusiv a condițiilor suspendării căci interimatul intervine și când Președintele este suspendat. Primul text intervine înainte de votul Parlamentului asupra suspendării, în timp ce cel de-al doilea text poate căpăta aplicare după ce Parlamentul a votat. Avem nevoie ca cineva să cântărească juridic acest joc, adică să fie arbitru cu forță de constrângere atât înainte, prin aviz consultativ, cât și după, prin aviz obligatoriu. Trebuie evitată situația din 2008 când instanța constituțională a spus prin avizul consultativ că nu sunt motive de suspendare dar că poate acestea vor fi dezvoltate pe parcursul cercetării parlamentare, lucru ce nu s-a întămplat iar poporul prin referendum a revocat suspendarea și a infirmat demiterea Președintelui.

Art. 146 lit. g) obligă Curtea Constituțională să facă mai mult decăt o constatare formală ci impune o analiză pe fond a cauzei, vorbind despre constatarea existenței condițiilor interimatului, adică a condițiilor suspendării adică de verificarea modalității în care condițiile de suspendare a Președintelui au fost respectate. Suspendarea Președintelui este o măsura suficient de substanțială atât din punctul de vedere al consecinţelor cât şi al actorilor implicaţi, pentru a rămâne sancţionată exclusiv de referendum, adică pe criterii politice. Am mai spus-o şi cu alte ocazii (inclusiv la prima suspendare şi inclusiv în cărţi de specialitate), Curtea Constituţională trebuie să examinze pe fond acest demers, să dea o soluţie, pozitivă sau negativă, este mai puţin important acum, care să sancţioneze prevederile constituţionale întrucât democraţia are nevoie de actori şi arbitrii care să nu fie parte a jocului, să judece dincolo de emoţia politică a demersului cu instrumente de bun simţ şi verificabile ştiinţific.

În astfel de momente credibilitatea şi fundamentul democratic al instanţei constituţionale pot fi întărite sau slăbite, depinde foarte mult de ceea ce vrea această instanţă să fie: un actor care este prezent în mass-media şi pe Faccebook dar niciodată în lupta democratică, sau o instanţă morală şi democratică care nu are nicio problemă să se erijeze în câinele de pază al  democraţiei, atunci când lucrul acesta se impune. Mijloace, în sensul de atribuţii şi competenţe, încă are [vezi art. 146 lit. g)], depinde dacă vrea să-şi depăşească rolul de servant politic al unui anumit interes. Instanţa constituţională trebuie să vină şi să spună cu forţă obligatorie dacă sunt sau nu îndeplinite condiţiile suspendării şi nu trebuie să rămână pe margine susţinând că nu are atribuţii, că i-au fost luate. Aceasta nu concordă cu realitatea constituţională.

2.       Situația de fapt care ar putea sta la baza suspendării Președintelui se încadrează în conceptul de acces liber și neîngrădit la justiție, în sensul că nu poate scăpa controlului sancționabil al unei instanțe competente să aplice dispozițiile legale după criterii juridice și nu după reguli politice.

Art. 95 din Constituţie vorbeşte despre săvârşirea unor fapte grave ca fiind motivele care pot justifica măsura de suspendare a Preşedintelui. După cum se poate observa, prevederile legale au în vedere o situaţie de fapt care trebuie să preexiste cererii de suspendare, fiind astfel vorba nu despre un demers unilateral politic, în care voinţa politică stabileşte limitele şi condiţiile acestuia, ci despre un demers cenzurabil de către un arbitru cu rol jurisdicţional. În acest demers sunt implicate cel puţin două puterii, este vorba despre puterea legislativă – Parlament şi puterea executivă – Preşedinte. Raportul dintre puteri în cadrul constituţional existent este guvernat de principiul forţei exterioare, în sensul că bătălia este arbitrată din exterior, fie de instanţele judecătoreşti, fie de instanţa constituţională. Inclusiv în bătăliile cu miză substanţial politică, vezi conflictul de natură constituţională, intervine un terţ care echilibrează jocul.

Fiind vorba despre o situaţie de fapt şi despre un conflict între puterile constituite în stat, este evident că prima repriză a acestei bătălii trebuie să nu fie lăsată la îndemâna politicului ci trebuie arbitrată de un arbitru, care în cazul de faţă este instanţa constituţională. Sub acest aspect, mai trebuie precizat ceva, relativ la accesul liber la justiţie, aplicabil în cazul instanţelor judecătoreşti ordinare. Apreciem că din economia întregii Constituţii răzbate principiul conform căruia în cazuri de conflict între autorităţi sau puteri, fiecare putere are dreptul să beneficieze de o dezlegare obiectivă şi obligatorie din partea instanţei constituţionale. Este o asimilare a dreptului la justiţie, drept absolut şi necenzurabil pe cale legislativă, în materie constituţională, adică dreptul la soluţionarea conflictului de către Curtea Constituţională printr-o decizie cu forţă obligatorie.

Acest joc de forţe dintre puterile constituite în stat poate fi echilibrat doar de un terţ, care nu face parte din nicio putere constituită în stat, construită pe principii echilibrate (a se vedea compoziţia instanţei constituţionale) şi titulară a dreptului absolut de echilibrare a raportului dintre puterile constituite în stat. Raportul dintre două puteri nu este un raport pur politic pentru a beneficia de o sancţiune pur politică ci, constituţional vorbind, este un raport juridic care trebuie să fie sancţionat de instanţa constituţională în mod opozabil tuturor actorilor implicaţi. Fiecare putere constituită în stat are dreptul de a beneficia de o soluţie pe fond, din partea instanţei constituţionale.

Democrația constituțională clamată de art. 1 din Constituție trebuie să fie apărată de un arbitru cu vocația de a apăra valorile specifice democrației. După cum rezultă din prevederile art. 1 din Constituţia României, democraţia are reguli şi principii, care nu au doar natură politică ci au consecinţe şi valenţe substanţial juridice. Or sub acest aspect, respectarea regulilor trebuie să fie impusă cu forţă obligatorie de instanţa constituţională, singura autoritate îndrituită să soluţioneze conflictul dintre puterile constituite în stat.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. ART.146 Constitutia Romaniei
    g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

    h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
    La lit. h) scrie negru pe alb ca CCR da aviz consultativ. Prin ordonanta privind hotararile Parlamentului USL-ul practic se revine la legea modificata de Boc in 2010 …

    Despre ce vorbim aici?

    • Vorbim despre schimbarea regulilor prin ordonanta de urgenta cu o zi inainte de vot. ca sa ma exprim pe intelesul tau, e ca si cum la un meci de fotbal, dupa ce o echipa primeste penalty, schimba regulile jocului incit din momentul ala penalti-ul se bate de la mijlocul terenului.

      Da’ stiu ca-mi racesc gura de pomana, ca pentru voi ura fata de basescu justifica si alipirea la mamarussia, doar ca sa scapati de dictator… Da’ asta-i viata. Daca poporul asha doreste sa fie condus, asha va fi condus.

      • De ce va opuneti sa se mearga la popor si sa decida poporul daca il mai vrea pe Basescu.Oricum in 2009 numai manevrele facute de ofiterii sub acoperire SIE Bakonski si alti nemernici au permis obtinerea de voturi pentru ca basescu sa iasa presedinte. In ROmania basescu nu a fost dorit de popor pentru ca se stia ca este o javra securista, un mafiot corupt care ne-a transformat tara in feuda unor hiene de genul Udrea/Anastase/Videanu/berceanu… Chiar trebuie sa induram inca 2 ani prezenta acestui betiv grosolan, a acestui mafiot care a furat flota Romaniei, care si-a dat singur casa prin abuz, frauda si furt, care a creat niste ciocoi de genul mizerabil ca videanu, ca Pinalti, ca Olteanu, ca Blaga, toti fiind manjiti cu zeci si sute de milioane din spagi imense, care au vlaguit statu roman. Videanu a dat energie ieftina lui Pinalti iar analfabetul ala a cistigat 50 milioane EURO in 20 zile. Berceanu a facut licitatia Comarnic Brasov o super magarie – 60 km costau 1,8 MILIARDE EURO (in 30 ani se ajungea la 4,5 MILIARDE EURO). Boagiu a furat de a rupt si si-a luat vila in Snagov. Liviu Negoita are vila pe lacul COmo linga Berlusconi, Blaga a primit mita un apartament de 800.000 EURO de la patronul firmei importatoare BMW, cind a cumparat motocicletele pentru politie la pret de 5 ori mai mare decit pretul normal. Nu mai vorbim de milioanele de dolari pe care Udrea le-a luat de la rusii de la ALRO pentru prietenul ei intim basescu (care ia bani si de la rusi, el fiind pro-american…). hai sa lasam poporul sa decida si nu oamenii platiti din bani portocalii.

        • Nicolae,

          Este ciudat ce spui despre voturile din 2009, mai ales ca pana la momentul respectiv prim-ministrul a fost Tariceanu, parte din PNL, aliat acum cu PSD. Si observ cu mirare ca despre privatizarea Petrom pe degeaba, sau despre cedarea domeniului Emanoil Gojdu, sau datoria stearsa a Irakului, sau taxa auto, sau sutele de milioane de euro aruncate pe sisteme informatice ce nu sunt nici acum in functiune, sau de milioane de euro trimise primariilor PNL/PSD chiar inainte de terminarea mandatului … toate facute sub semnatura lui Tariceanu, despre astea nu pomenesti nimic?

          Vorbesti despre dorinta poporului din 2009, dar as vrea sa te contrazic. O mare parte din electorat a votat pentru Basescu, mai ales odata ce Crin a iesit din cursa. Nu presupune acum ca dorinta ta se potriveste cu dorinta tuturor romanilor. Cat despre falsificarea voturilor, pai iti trebuie dovezi concrete, si daca este sa vorbim de anecdote, n-o sa-l intreaca nimeni pe Nastase.

          Si oricate ar fi facut Basescu si PDL, asta nu este o justificare sa vina altii care sa faca la fel. Nu crezi ca ar fi cazul sa rupem odata cordonul ombilical, si sa dam de inteles politicienilor astora ca legea este lege pentru toti?

          Si eu sunt de acord sa lasam poporul sa aleaga, dar prin proceduri legale si prin vot direct, nu prin presupuneri si anecdote.

          PS: nu e OK sa acuzi oamenii ca sunt platiti cu „bani portocalii”. Este un Ad Hominem josnic in lipsa de dovezi.

        • de ce draq in fiecare an presedintele trebuie sa mearga la popor sa-l intrebe daca il mai vrea? Unde draq in lumea civilizata se mai intampla asta? Da de ce sa nu dea presedintele telefon in fiecare seara sa ne intrebe daca a doua zi il mai vrem? Este o constitutie, sunt niste reguli, sunt niste perioade stabilite pt alegeri? De ce trebuiesc schimbate pt ca asa vrea un cap de…?

        • D-le nicolaie pe vremea lui iliescu si Constantinescu cred ca o duceai mai bine, dar in momentul cand a aparut justitia libera te simti amenintat, precum frunzaverde. Te rog fa o analiza corecta pe care sa nu o publici dar care sa releveze faptele din fiecare guvernare, cu minusurile si plusurile fiecaruia, dar nu in interes personal. Daca vrem un stat de drept sa urmarim respectarea stricta a regulilor si minciunile lansate de trustul intact.
          Nu stiu ce functii ai ocupat in perioada dictaturii, dar intuiesc ca ai fost un apropiat al organelor de represiune (securitate, militie) daca in prezent te inhait cu gasca turnatorilor Felix, Ghise, Balaceanu Stolnici, Campeanu, Qintus, PORUMBACU, etc. Ce fac in prezent membrii acestei gasti nu se poate spune de catre un om civilizat. Modul de intelegere a lucrurilor s-a vazut din actiunile inteprinse de renumitul jurist SAVA la audierea pentru excluderea lui Geoana. Daca aceste lucruri continue trebuie sa ne asteptam la sanctiuni drestice din partea Europei , care pentru derapaje mai putin nedemocratice din Ungaria a luat masurile cunoscute si care acuma sunt revizuitre conform normelor europene.

      • @bogdan, lasand la o parte usoara ironie din raspunsul tau, nu putem extrapola regulile facute in sport cu regulile din politica din mai multe motive. In primul rand, in sport se promoveaza ideea e fairplay, in politica NU. In fine..

        Aici nu-i vorba de ura, lucru care-l observ, in schimb, in atitudinea ta prin atribuirea urii unui om care si-a exprimat o opinie. Daca ai fi mai putin emotional, si ai privi putin in spate si nu numai in Romania, o sa observi ca s-au petrecut lucruri mult mai rele, in tari democratice, decat ceea ce se petrece azi in Romania. Binenteles, nu cauta comparatii de genul „ce tara si-a mai suspendat un presedinte?”, pariez pe istetimea ta.

        Astept sa se termine odata povestea asta din politica, in barierele Constitutiei, astfel incat dupa, pietele sa se reaseze cat de cat. Oricum ar fi, nu va veni APOCALIPSA nici in cursul zilei de azi nici maine, chiar daca au existat cateva derapaje democratice….

        Suntem in UE si NATO, nu uita asta si lasa emotiile ….

      • Cred ca se impune ca la acest referendul constitutia sa fie CU ADEVARAT SCHIMBATA, adaptata la noile realitati atat locale cat si europene.

        Pentru responsabilizarea parlamentarilor este important ca aceasta procedura de suspendare sa aiba si repercursiuni asupra lor. Si asta foarte simplu: daca parlamentul – vocea popurului il vrea demis si presedintele primeste votul DE INCREDERE DE LA POPOR, parlamentul trebuie dizolvat automat. Argumentul fiind votul negativ dat de popor.
        Nu poti tu ca parlament sa faci toate tampeniile posibile si imposibile de cate ori vrei, pui in pericol economia si asa fragila fara a fi si tras la raspundere.

    • Sunteţi la fel de grăbit ca, pardon!, juristul Ghişe din Parlament. Recurgeţi, vă rog, la „intelecţie”, ca să înţelegeţi sensul profund (şi obiectiv) al celor două articole. Ele nu-l apără pe preşedinte, ci obligă pe politicieni la constatarea juridică argumentată a deciziei în raport cu exigenţele Constituţiei, după ce aceştia şi-au „consumat” interesele politice în dezbateri parlamentare. Curtea tocmai aceste argumente verifică şi stabileşte, cu constrângerea respectului ! dacă nu componenta politică a prevalat.

  2. ce folos ca-i puternica curtea daca i se obstructioneaza activitatea si nu i se iau in seama deciziile ?
    ii un fel de „cainii latra, ursul trece” !
    nu vedeti ca astia-si fac legi ca sa ocoleasca legea ?

  3. Curtea Constitutionala a primit in ultimii ani o putere mai mare decit avea in trecut intrucat Basescu avea nevoie de obstacole in cale demiterii sale. Pina acum 3 ani deciziile Curtii Constitutionale nu erau obligatorii dar Basescu avea nevoie de blocarea unei eventuale suspendari. In 2010 fusese votat in Camera Deptuatilor pentru Curtea Constitutionala candidatul psd Valer Dorneanu, dar basescu si pdl au contestat votul si madam Anastase (sefa furtului voturilor) a demarat dupa mai multe zile un alt vot care a durat pina tirziu in noapte, pina a fost „ales” judecator pedelistul Mircea Stefan Minea. Atunci nu s-a oparit nici ambasada SUA si nici Uniunea Europeana ca in Romania se reface votarea daca nu iese cine trebuie si pdl si Basescu isi impun oamenii lor. In al 2-lea rand este inadmisibil ca la Curtea Constitutionala sa fie numiti politruci, indivizi fara experienta in activitatea de judecator, dar care pot emite hotariri cu influente puternice.

    • Judecatorii de la Curtea Constitutionala sunt numiti politic si prin negocieri si in alte tari, nu numai in Romania. De exemplu in SUA se intampla acelasi lucru … cand unui partid nu-i convine de un membru, face o sesizare ce declanseaza o ancheta, ancheta ce dureaza atat de mult incat opozitia renunta si propune pe altcineva. Si este un fapt normal. Partidele, in functie de procentul cu care au fost votate de electorat, castiga mai multe sau mai putine scaune, plus ca are loc o negociere.

      Cat despre puterea Curtii Constitutionale de a primi contestatii pt hotararile Parlamentului, aceasta datorie o are si Curtea Suprema de justitie din SUA. Iar in 2010 cand legea respectiva a fost schimbata, desi a fost votata de PDL, propunerea a venit chiar din partea senatorului PSD Dan Sova.

      Hai sa nu uitam detaliile.

      • Negociere este una dar cind pe 01.iulie 2010 s-a votat Dorneanu si apoi vine basescu dupa 2 saptamini si cu Anastase refac votul si iese de la pdl – cum este asta?? O magarie!

  4. Capitolul 7 din Legea de organizare si functionare a CCR spune:

    „7. Soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice

    Art.34. – (1) Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
    (2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.

    Art.35. – (1) Primind cererea, preşedintele Curţii Constituţionale o va comunica părţilor aflate în conflict, solicitându-le să îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia, şi va desemna judecătorul-raportor.
    (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.
    (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin.(1), a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.

    Art.36. – Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

    Asadar, orice disputa de interpretare a constitutionalitatii oricarui „text legal” este de competenta CCR,care poate fi sesizata de presedintele Basescu. Astfel pot fi demolate ordonantele de urgenta abuzive si pot fi intrerupte procedurile de suspendare.

  5. Domnule Niculeasa,
    Ce teoria chibritului ne faceti dvs aici? Spuneti domnule lucrurilor pe nume.
    Curtea Constitutionala in ultimii ani a devenit cu adevarat o unealta in mana puterii. Totul a escaladat din momentul in care a inceput sa fie folosita mai abitir ca arma in dispute politice marunte, fata de ce ar trebui sa reprezinte cu adevarat miza constitutionalitatii.
    Ce traim azi e o degenerare a jocului unor oameni iresponsabili, sintetizat prin proverbul romanesc ca daca sameni vant culegi furtuna.
    Dar ma rog sa zicem ca asta e o constanta a jocului democratic si in alte tari.
    Problema mare pe care o vad eu este ca avem in fruntea curtii niste zerouri, niste slugi politice. Cu asa o curte de zerouri la ce sa te astepti?
    As fi vrut sa vad in analiza dvs. o referinta la background-ul constitutional al judecatorilor nostri. Care e cam slabutz rau. Sa vedem la dansii macar vreo aplecare academica sau practica minima spre dreptul constitutional.
    Cat despre presedintele curtii ce sa mai zicem?
    Domnu Zegrean, un politruc notoriu, are certificat de handicap avansat, anume la ochi. Certificat in baza caruia are scuteli mari de tot la taxe si impozite. Presupun ca astea vin ca o compensatie a incapacitatii de a profesa. Insa domnul iata e bine mersi la curte. Dilema e urmatoare: ori domnu Zegrean are acel handicap major si atunci nu are ce cauta intr-o instanta suprema unde se proceseaza mii de cazuri si de pagini, ori domnia sa vede bine mersi si atunci a mintit si a facut si face in continuare evaziune fiscala.
    Acest detaliu, alaturi de altele din biografia dansului il fac un om santajabil, manipulabil si de aia cerberul institutional al constitutiei e in realitate o potaie umila.
    A propos, cum era treaba aia cu egalitatea tuturor in fata legii?

  6. Daca ne uitam un pic in spate, democratiile constitutionale de factura nationala din spatiul Europei au perpetuat o stare de beligeranta, atenuata doar de capacitatea marilor puteri de a impune principiul ‘ pacta sunt servanda’. Faimosii treizeci de ani din secolul trecut sunt intr-un fel reflexia istorica a momentului Yalta cand invingatorii au impus si invinsii au acceptat consecintele desfasurarii puterilor armate.
    Consecintele, disipate in plan national ca raportul fortelor de influenta externa a fost consacrat constitutional prin reguli de procedura suficient de puternice incat sa descurajeze brigandajul national. Tocmai de aceea viciul acestor constitutii ‘dinamometru’ transpare in aceea ca ofera statelor care le adopta un punct de reper anterior, fata de care evolutia lor pare circulara. Cu alte cuvinte nu avem o constitutie americana care sa ne arate ca telul este libertatea cetateanului de a merge spre fericire ; constitutiile noastre ne spun doar ca, indiferent cine suntem trebuie musai sa respectam angajamentele.
    Mai departe, in plan intern, alegerile parlamentare -la termen sau anticipate- pun in evidenta actorii politici indreptatiti sa conduca balul reverentelor : doi pasi la stinga binisor si altii trei la dreapta lor ca sa fie lucrurile limpezi pentru toata lumea.
    Schimbarea brutala nu atat a ritmului cat a melodiei constitutionale si mai ales, violarea acordurilor stabilite pe durate lungi, fac necesara existenta ‘nicolicilor’ experti in interpretarea vointei populare mereu in sensul lui « status-qvo ante ». Altminteri realismul cinic extern se imbratiseaza cu pragmatismul intern si –de la stanga la dreapta- pare sa nu conteze din ce directie plesneste biciul.
    Numai ca in strada…in strada…in strada…

  7. Execelnt articol, o placere sa-l citesc! Aveti cu adevarat o gindire de specialitate si o logica admirabile. (Numai, va rog, „dintr-unul” si „intr-unul” – conteaza si forma :) ).

  8. Extrase din constitutia Romaniei Publicata In MOf nr. 767 din 31 oct 2003, cu referinta la intamplarile din ultimele …. zile

    Sursa : http://www.tnltm.ro/res/constitutia-romaniei.pdf

    A. Monitorul oficial.
    Daca documentele emise nu se publica in MO, acestea nu exista!
    Emitentii documentelor pot fi:
    – Presedinte; (art 100/ alin 1 – In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publică in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului).)
    – Guvern (art 108/ alin 4 – Hotărarile si ordonantele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publică in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotărarii sau a ordonantei)
    – Curtea constitutionala (art 147 / alin 4 – Deciziile Curtii Constitutionale se publică in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor).

    B. Guvernul
    Ordonantele de urgentă nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertătile si indatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri in proprietate publică (Art 115 / alin 6)

    C. Curtea Constitutională

    – Curtea Constitutională este garantul suprematiei Constitutiei.(art 142 / alin1)

    – Judecătorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia. (art 145)

    – Judecătorii Curtii Constitutionale se pronuntă asupra constitutionalitătii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei (art 146 / a)

    Idei despre ceea ce se intampla azi in Parlamentul Romaniei si nu numai.

    Orice grup parlamentar, daca intruneste anumite conditii, poate in conformitate cu REGLEMENTARILE LEGALE sa propuna absolut orice! Accept acest lucru. Este democratic.

    Problema mare este ca azi, anumiti oameni politici NU OBSERVA ACELE REGLAMENTARI LEGALE (Constitutie, Legi, regulamente de organizare, etc), care ii ajuta si le permite „intr-un termen rezonabil”(art 21, lit 3 – constitutie : „Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”) sa schimbe ceea ce considera ca nu este bine.

    Azi putem observa un razboi al declaratiilor MINCINOASE, in anumite cazuri, mincini rostite de aceleasi personaje importante in politica romana (Marga, Victor Ponta, parlamentari, etc), cu scopul de a induce ura intre oamenii de rand si astfel sa destabilizeze statul de drept, dand legimitate unor ilegalitati.

    Sunt de acord cu suspendare Presedintelui tarii, sunt de acord cu schimbarea presedintilor camerelor parlamentare, sunt de acord cu absolut orice shimbare (buna sau rea) cu conditia sa treaca prin filtrele institutiilor abilitate si cu respectarea jocului democratic.

    Insa nu inteleg de ce trebuia suspendat Basescu, cand el a promis, conditionat, in doua randuri, ca isi da demisia ! Este adevarat, daca actuala putere, face ce nu a facut PDL-ul si anume respectarea dorintei populare – parlament unicameral cu maxim 300 „alesi”.

    Poate pentru ca au nevoie urgent de avantajele pozitiei de Presedinte al tarii, in maxim 10 zile?! Altfel pentru ce atata graba?! Lipsesc 4-5 luni pana la alegerile parlamentare… cand presedintele demisiona, aveam 300 parlamentari alesi ….fata de 8 ani?!

    Va rog sa-mi spuneti de ce atata graba?!

    Va rog sa-mi spuneți unde se afla in acest caz POPORUL ROMAN?! Si nu ma refer la suspendare, ma refer la tot ceea ce s-a intamplat de la venirea la putere a liderilor USL.

    Va rog sa-mi spuneți ce fac instituțiile abilitate ale statului Roman?! (Cine isi permite azi sa incalce legile si sa ramana nepedepsit?!)

    NU SUNT DE ACORD CU ACESTE INCALCARI GRAVE ALE CONSTITUTIEI !!!!!

    Personal NU ADMIT sa fiu luat de idiot.

    Va rog sa-mi spuneti ce cai de atac am, ca locuitor al acestei minunate tari, impotriva celor care NU MA REPREZINTA, IMPOTRIVA CELOR CARE INDEAMNA LA URA.

    Astept ajutor din partea specialistilor, cu adevarat patrioti. Mentionez ca Nu ma intereseaza ajutorul venit din afara tarii.

    „Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant”.(art 22 – constitutie)

    „Sunt interzise de lege defăimarea tării si a natiunii, indemnul la război de agresiune, la ură natională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violentă publică, precum si manifestările obscene, contrare bunelor moravuri” (art 30 / lit 7– constitutie).

    Cu respect,

    Cezar

  9. Un articol excelent, scris cu multa documentare si bun simt, si mai ales cu constiinta faptului ca adevarul va razbi pina la urma. Avem mare nevoie de asa ceva in asemenea momente. Lucru rar in Romania. Pentru mine pica bine, aveam mare nevoie de un medicament intelectual care sa ma ajute sa trec peste ceea ce traim acum.

  10. Se face o grava confuzie. Daca Presedintele nu se mai bucura astazi de sustinerea majoritatii Romanilor, nu este un motiv pentru a fi suspendat sau demis, nu este un motiv pentru alegeri anticipate. Votul din 2009 ii asigura Presedintelui dreptul la un mandat pe cinci ani. Presedintele poate fi suspendat, doar daca incalca grav constitutia, iar acest lucru il poate spune doar Curtea Constitutionala. Doar in acest caz, se impune intoarcerea la popor, care poate decide, ca in ciuda faptului ca a incalcat grav constitutia, presedintele trebuie sa ramina in functie.
    In niciun caz, infractorii din parlament nu pot hotari, pentru a scapa ei de puscarie (sau infractorii din spatele lor), ca presedintele a incalcat grav constitutia si trebuie sa fie suspendat. Daca parlamentarii voteaza o asemenea enormitate, ca presedintele a incalcat grav constitutia, dar de fapt presedintele nu a incalcat deloc constitutia, parlamentul trebuie sa fie dizolvat si trebuie organizate noi alegeri parlamentare. Parlamentarii care fac abuz de putere votind, in dispretul juramintului dat, hotariri impotriva prevedeilor constitutionale, trebuie sa fie arestati pentru abuz in serviciu.
    Toate acuzatiile impotriva actualului Presedinte sunt minciuni, calomnii, aberatii si gogomanii. Cei care au scris asemenea aberatii, si sunt juristi, trebuie sa-si piarda diploma. Nu poti fi jurist si sa faci asemenea confuzii, evident cu rea credinta, cu dorinta expresa de a demola democratia si statul de drept.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Madalin-Irinel Niculeasa
Madalin-Irinel Niculeasa
Madalin-Irinel Niculeasa este avocat specializat pe probleme de taxe, regulatory si drept constitutional, fiind doctor in drept fiscal. Timp de peste 11 ani a fost avocat si partener in firme de avocatura de prim rang din Romania. Autor a numeroase articole de specialitate si carti relative la taxe, drept administrativ, achizitii publice si contencios administrativ. Incepand cu anul 2012 este coordonatorul primului Boutique Law Firm din Romania specializata pe probleme de Tax, Regulatory and Litigators.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro