marți, martie 19, 2024

Defăimarea naţiunii – despre un anume viitor

De demult, pe vremea când România era doar RSR, singurul patriotism acceptabil era patriotismul socialist: datoria oricărui cetăţean de nădejde al RSR era aceea de a apăra, neprecupeţit, onoarea statului şi a conducătorului său. Diplomaţia RSR, ( cea în care a debutat şi pe care a servit-o actualul ministru de externe al României ) era detaşamentul menit să respingă, cu vehemenţă, calomniile scornite de cercurile reacţionare. Defăimarea patriei comuniste era, în acest timp de echilibru dialectic, nu doar o rătăcire, ci şi o infracţiune. Locul celor care alegeau acest drum fără de întoarcere era în exil, în azilele pshiatrice sau în închisori, spre a nu contamina cu vorbele lor otrăvite pe harnicii oameni ai muncii.

La această izolare de corpul poporului a celor care atacă România, denunţând, mişeleşte, regimul de la Bucureşti, s-a gândit şi Liviu Dragnea, în clipele în care a evocat datoria statului român de a proteja onoarea naţiunii noastre. Pentru Liviu Dragnea,ca şi pentru cei de dinaintea sa, de la Gheorghiu- Dej la Nicolae Ceauşescu, gândirea suspectă este primul pas pe calea trădării. De vreme de România se identifică cu PSD, iar PSD cu Liviu Dragnea, a critica pe domnia –sa şi pe regimul care îl intruchipează înseamnă a atenta la onorabilitatea României înseşi. Iar un asemenea gest te situează, în mod natural, în afara comunităţii de români cinstiţi şi loiali pământului lor.

Defăimarea naţiunii este,pe cale de consecinţă, o formă de pedagogie prin condiţionare pavloviană. Individul este reînvăţat că singura manieră în care are dreptul să se raporteze la stăpânii săi este una respectuoasă cu ierarhiile şi atentă la ordinea care trebuie respectată. Intimidarea este, aşa cum toate dictaturile au înţeles,istoric, cea mai simplă formă de disciplinare socială: ameninţarea amuţeşte şi instituie acel calm al tăcerii la care visează orice conducător cu dragoste de ţară. De la Putin la Erdogan, panoplia de spirite alese ce aplică această reţetă a educării popoarelor lor este una ilustră . Rusia şi Turcia îmbină, dialectic, profilaxia fricii cu teroarea directă. Asasinatele şi condamnările prin procese- spectacol sunt parte din acest edificiu al autocraţiei.

România viitorului, România pe care o evocă, în proiectul său de ţară PSD şi conducătorul său, va fi, în mod obligatoriu, o Românie patriotică, din care au dispărut actele de trădare şi de critică neprincipială. În această Românie, supunerea îi face pe oameni cu adevărat fericiţi: luminaţi de glasurile televiziunilor de partid şi de stat, încărcaţi de binefacerile bunăstării, românii vor fi îmbrăţişat, zâmbitori, condiţia lor naturală,de iobagi pe moşiile celor care sunt meniţi să domnească, etern.

Spre acest viitor al unanimităţilor şi al aplauzelor entuziaste Liviu Dragnea îndreaptă ţara în care trăim. A subestima riscul de derivă instituţională, a nu reacţiona la această consacrare a bunului- plac, a nu rezista la această uzurpare a libertăţilor noastre echivalează cu renunţarea la tot ceea ce definim sub semnul decenţei,pluralismului şi al libertăţii.

Luciditatea ne impune, tuturor, un sens al urgenţei. România noastră nu poate fi acest domeniu peste care domneşte un sultan: România noastră este o patrie, şi nu domeniul domnului Dragnea şi al PSD. Reafirmarea acestor adevăruri elementare este, acum, forma de articulare a patriotismului însuşi.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. „… despre un anume viitor”
    Probabil, în viziunea d-lui Dragnea, similar cu cel din Turcia. Un regim autoritar, patronând o kleptocrație.
    Diferența poate fi legată de cadâne…În timp ce dl Erdogan privește politica cu ceva mai multă seriozitate, dl Dragnea, la brațul tinerei sale partenere, se gândește probabil la plaiurile călduroase ale Braziliei, ori pășunile mănoase din Costa Rica, sau plajele mirifice ale Madagascarului, precum prietenii domniei-sale.

  2. NATIUNEA ceauşistă

    Deformarea şi amputarea ceauşistă a durat 25 de ani. Naţionalcomunismul autohton RPR/RSR se dovedeşte a fi cea mai perversă şi dăunatoare perioadă dintr-un secol. Eliminarea societăţii civice „burgheze”, exterminarea adversarilor politici, izolarea locuitorilor ţării de restul lumii nu au rămas fără urme. După 45 de ani 1945- 1989 societatea civică româneasăa a rămas atomizată, fără „rămăşiţe burgheze”, fără amintiri referitoare la viaţa publică din prima pare a secolului 20. Spălarea creierelor e ideologia naţionaliştilor izolaţionişti. RSR a fost asemănător cu Albania lui E. Hodja cea mai „socialistă” ţară din est. Omul nou „socialist” e ţelul titanului de la Scorniceşti. Conducătorul iubit a reuşit să imprime ţării ideologia sa?

    …. „… o Românie patriotică, din care au dispărut actele de trădare şi de critică neprincipială. În această Românie, supunerea îi face pe oameni cu adevărat fericiţi: luminaţi de glasurile televiziunilor de partid şi de stat, încărcaţi de binefacerile bunăstării, românii vor fi îmbrăţişat, zâmbitori, condiţia lor naturală,de iobagi pe moşiile celor care sunt meniţi să domnească, etern.
    … „…..

    Cât a rămas până azi realitate în România din societatea socialistă multilateral dezvoltată a conducătorului iubit? Ce a rămas ca înainte de eliberarea 1989? Mentalitatea? Mentalitatea a acelora cu biografia frântă? Schimbarea generaţiilor după 29 de ani e mai mult decât o solutie „biologică”?

    Tinerii de azi din ţară cunosc numai libertatea. Tinerii de azi din ţară sunt conectaţi cu un clic cu o lume întreagă, nu sunt izolaţi. Tinerii de azi din ţară işi clădesc viaţa ca cei din generaţia lor din UE.27 după aspiraţiile şi aptitudinile lor. E bine.

    Ce va urma?

  3. Chestia asta cu „defăimarea” este aiurea, fiindcă „faimă” poate avea şi conotaţii negative( de ex. „faima” de beţiv, hoţ, etc); în acest caz „defăimarea” este pozitivă…
    Totuşi, în anul Centenarului trebuie să aducem în discuţie termenul de „patriotism”(DEX: sentiment de dragoste faţă de patrie şi de popor, statornicit în cursul istoriei). Nu ştiu de ce intelighenţia română fuge ca dracu’ de tămîie de acest termen. Poate l-au scos şi din DEX, din limbajul public este scos definitiv. Eu înţeleg că ne place să ne auto-numim „europeni” şi nu ne place să ne numim români, dar să vă spun un secret: mai întîi de toate suntem români şi de-abia apoi „europeni”. Asupra raportului dintre „român” şi „european” trebuie să medităm toţi. În definitiv, vrem să sacrificăm România de dragul europenismului?

    • Putem fi mandri cu adevarat de Romania ultimilor 70 de ani? Singura speranta si luminita a venit din aderarea Romaniei la Uniune si la Nato. In rest am fost atat de patrioti si i-am iubit atat de tare pe romani incat am reusit prin politicienii nostri de mana a treia sa-i alungam din tara cu milioanele! Asta da performanta de patriotism, asta da politica nationala. Iar ”noi” nepoliticienii ce am facut, am ales spre indignarea si surprinderea partenerilor europeni politicieni condamnati pentru coruptie. Amoralitate , imoralitate, oportunism pervers sau putin din toate? Faptele vorbesc de la sine intr-un mod trist si dureros pentru orice om onest de pe aceste meleaguri. Dar mai sint oaze pe ici pe colo. Putem iubi sincer Romania sutelor de mii de oameni care au iesit in strada pentru dreptate, pentru o Romanie moderna, onesta si principiala. Putem iubi magia si farmecul acestor meleaguri deopotriva dar e datoria noastra sa uram si sa detestam uratirea si distrugerea lor de catre politicieni agramati, incompetenti si hoti. In aceasta etapa a fi patriot in sensul tehnic si moral al cuvantului inseamna sa detestam contextul social otravit creat de hoardele de pungasi din politica care inteleg prin mandatul de reprezentare primit, lasati-ne sa furam linistiti, iubiti-ne pentru ca sintem ”sefii” vostri.

      • Mai în glumă, mai în serios, iată două maxime pe care nu mai ţin minte cine le-a spus:
        Vox populi, vox(Derbe)Dei.
        „Niciun popor nu este atât de ticălos încât să nu merite să te sacrifici pentru el.”

        Oare, elitele româneşti ce au făcut timp de aproape 30 de ani? Oare, le-a interesat cât de puţin soarta şi viitorul poporului care le-a zămislit?

        • Mda – DA!

          cred ca nu se aude ceea ce este scris…
          se aud doar comentariile globale legate de natie – dar reactiile natiei, mai ales cand aceasta nu este prea cultivata. depind in mare masura de liderii ei.

          Multumesc.

        • Si inca ceva – elitele au facut cate ceva dar lectiile nu au fost complet intelese sau mai in gluma mai serios au fost intelese cum a vrut romanul – adicalea banii sa fie europeni dar sa ii cheltuim asa cum vor romanii si daca asta nu se poate atunci sa folosim banii romanesti cum „vor muschii unora”.

          Caci acum este si mai clar de ce lupta asta anti-coruptie i-a lovit asa de tare pe liderii romani de fug de sarmana LCK ca dracu de tamaie…

  4. Subscriu total acestor articol si acestor idei ! Este esenta uitata si neglijata a luptei anticomuniste care nu s-a sfarsit inca in Tara Romaneasca ! Cu tot ceea ce deriva de aici ca invataturi esentiale ale democratiei ca practica cetateneasca,dar si a succesului sau durabil in Romania. Veghea neintrerupta asupra acestei esentiale lectii democratice pe care o traim este vitala si de neocolit si la noi, ca pretutindeni unde intelecualul si intelectul nu se poate, nu au cum sa nu se implice. Cu toate riscurile inerente ! Or la noi , in aceasta tara pe care toti clamam ca o iubim , se observa de prea multa vreme ( aproape trei decenii !) o FRICA DE ISTORIE a celor care pot , sunt apti si pregatiti educational pentru a ne insera in CIVILIZATIE – singura urma esentiala lasata de OAMENI pe pamant . „Turnul de fildes ” de la inaltimea caruia unii dintre noi cred ca e o „cale corecta ” de a fi urmata este o auto amagire perdanta esential in fata UMANULUI . De ce trebuie noi sa audiem in forumul PARLAMENTULUI simphonia prostiei si grobianismului ce pare sa nu aiba sfarsit, in loc sa participam la adevarata si unica dezbatere dadatoare de VIATA – IDEILE ? Si sa nu actionam in consecinta ??Societatea deschisa ” este ca si COSMOSUL insusi : DESCHIS .

  5. Asa este.
    ” Luciditatea ne impune, tuturor, un sens al urgenţei ” .
    Numai ca, România noastră a fost , din vremuri istorice, un domeniu peste care domneşte un sultan sau un reprezentant al acestuia ( fie ca sediul puterii era la Stambul sau La Moscova –
    – perioada Regulamentului Organic si anii comunismului 1944-1990 – ) putinele perioade de ” europenizare” , fiind intimplatoare si fara urmari in mentalitatea populatiei care locuieste teritoriul unitatii statale ce se numeste Romania .
    Asa cum foarte clar spunea Cristian Unteanu in Adevarul de azi , referindu-se la Rusi si la Tarul Vladimir I – ul Putin, „… tradiţia Estica ( nn: Rusia si Turcia apartin acestui orizont ) spune că aceasta ( nn: dictatura, puterea absoluta ) este forma naturală a puterii, definiţa pe care trebuie s-o urmeze orice adevărat conducător, marea sa artă fiind distilarea cu înţelepciune a concesiilor democratice, acceptate doar şi atâta timp căt, din motive diplomatice, trebuie să se arate lumii o oarece deschidere. Dar, pe fond, alta rămâne realitatea mecanismelor de putere, acelea neschimbate de pe vremea ţarilor, cu Ivan cel Groaznic ca model de urmat ”
    Populatia din majoritatea Romaniei ( incep sa ma indoiesc, dupa momentul Noiembrie 2016. si de exceptiile pe care le-armputea constitui Ardealul si Banatul ) si-a dorit , a ales si a capatat acest model, deoarece este alcatuita sufleteste pe modelul slav /asiatic si modelata in anii comunismului sa practice minciuna, lenea, hotia si delatiunea, pe care le vede ca normale daca nu chiar cu statut de ” virtuti”
    Prof. Boia a avut o formulare definitorie in ” Dece este Romania altfel „, capitolul ” Convertirea la comunism ” cind a scris: ” Rezervorul virtual al comunismului era ( nn: in Romania ) considerabil ” si despre ” Obsinuinta inradacinata a suunerii fata de putere ”
    Asa, ca nici o speranta. Populatia i-a vrut, ii are si ii merita pe ” teleormanenii ” din fruntea statului, din orice judet ar proveni ei .

  6. am mai spus o : napircile s urmate de odrasle, mult mai rapace si periculoase. ala i fiu de militian din gratia. ce fel de educatie a primit ? si asta nu i singurul. put institutiile publice de doctori si academicieni. scursurile care aplaudau odinioara la congrese sint astazi „capitalisti”, predica democratia si economia de piata, niste tilhari amorali. ce rusine pentru aceasta tara, care n a stiut sa se curete de mizerie la momentul potrivit.

    • Curatenia este o activitate curenta – de aceea avem democratie.

      Dar mai trebuie sa avem si minte si daca aceasta este mai subtire atunci ar trebui sa avem niste lideri si daca nu avem nici lideri puternici – atunci asta este soarta care o merita poporul.

      Sa nu ne plangem de mila – este lucrul facut cu mana noastra.
      Tot asa cum Ceausescu a rezistat datorita inactiunii noastre, comoditatii noastre, adaptarii la minciuna si duplicitate.

  7. Ptr.poporul ăsta urgentă e doar la UPU.Luciditatea e înlocuită cu neîncrederea, lehamitea si lipsa de discernământ ca rezultat al ignoranței și inculturii.Singurele priorități sant mâncarea,medicamentele,un scaun pe zi si somn linistit.Restul e treaba lui D zeu.

  8. Cred ca merita sa gandim si la scara mica – individuala.

    Daca mie imi este bine si prosper atunci cred ca si familiei mele o sa ii fie mai bine si pe termen mediu-lung si celor din preajma mea o sa le fie mai bine.

    Cred ca inca nu luptam suficient pentru fiecare dintre noi – pentru ceea ce suntem si pentru ceea ce vrem sa fim. Da, este mai usor sa fii prosper la tine acasa decat departe, si da merita sa lupti aici pentru ceva mai bun.

    Binele meu inseamna si ca vecinul sa nu fure si daca indrazneste atunci sa faca parnaie –
    Binele meu inseamna ca trebuie sa invat cum sa prosper insa pe cale onesta, putin mai greu…

    De aceea nu prea as intelge demersurile celor din parlament care doresc inchisoare numai in week-end sau acasa – asta nu mai este pedeapsa.. SI da are sens de interventie de urgenta a celor care doresc sa opreasca impostura si se leaga de interesul colectiv, patriotic.

    POate ca anumite cuvinte sperie pe cei mai trecuti prin viata, iar cei tineri nu cred ca il inteleg.
    dar toti vrem sa avem parte de mai bine si binele incepe cu fiecare dintre noi, cu lucruri mici ca de exemplu: nu fura, nu minti, munceste, invata si probabil ca se cumuleaza in iubeste tara ta si oamenii ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro