vineri, martie 29, 2024

Doborârea MH17 e confirmarea că suntem într-un nou Război Rece

Un avion e doborât în spațiul aerian al fostei URSS, Rusia deschide noi baze militare în America Latină, state din Orientul Mijlociu primesc arme pentru a se împotrivi aliaților occidentali, economii din estul Europei sunt controlate de la Moscova. Vorbim despre 1983? Nu, e noul Război Rece din 2014. Visul lui Putin de a aduce Federația Rusă la măreția ei de dinainte de 1989 se îndeplinește. De pe margine, vest-europenii încă mai flirtează cu Putin temându-se de o iarnă rece.

Timothy Snyder (Profesor la Universitatea Yale): “Ceea ce a început ca o fantezie politică a Rusiei devine o catastrofă internațională”.

Doborârea avionului malaiezian e ca o poveste cu soldați ruși beți povestită de un est-european care nu simpatizează cu Federația Rusă. E o situație care bate orice metaforă, de pus la colecția cu gafe monumentale ale omenirii. Nu numai atacul în sine este șocant, ci și confuzia legată de incident și absurdul comportamentului responsabililor ruși și al rebelilor ucraineni. Pentru oricine mai credea că Putin poate fi un partener credibil, acest episod ar trebui să fie ca alarma de dimineață. Federația Rusă a dat unor rebeli fără pregătire militară adecvată armament super-sofisticat, capabil să doboare un avion la mai mult de 10.000 de metri deasupra lor. Nu vorbim aici despre gafele obișnuite ale politicii externe de a înarma rebeli cu armament relativ nesofisticat, care se întoarce împotriva donatorilor. E un gest de o iresponsabilitate care nu are termen de comparație în imaginarul politic al ultimilor ani.

Catastrofa aeriană este o eroare masivă în planul de a destabiliza Ucraina pentru că aduce din nou în centrul discuției situația zonelor ocupate. În ultimele săptămâni publicul european se obișnuise deja cu confruntările dintre rebeli și guvern, iar pe timpul verii ocupația estului Ucrainei s-ar fi consolidat fără prea multă atenție din partea presei. Acum Putin e forțat să-și termine discursul la cacealma din ultimele săptămâni și să-și schimbe planul față de Ucraina. Ce va face în continuare? Va nega responsabilitatea pentru atac și va continua înarmarea rebelilor? Va aproba, ca în Georgia, o misiune UE care să patruleze granițele Ucrainei, asistând neputincioasă la înarmarea rusească în zonă?

Însă acest eveniment este doar o consecință a politicii de intimidare dusă de Federația Rusă în țările din fostul spațiu sovietic. Anul trecut, înainte ca atenția Federației să se concentreze pe Ucraina, Putin a amenințat și șantajat toate statele ex-URSS care doreau să se apropie de UE. Să ne amintim de embargo-urile repetate asupra produselor moldovenești (reînnoite cu ocazia semnării Acordului de Asociere cu UE), sau amenințările legate de Transnistria începute vara trecută. În cazul Armeniei, aceasta a renunțat la cooperarea cu UE după amenințarea deschisă că Federația Rusă vinde arme la preț redus Azerbaidjanului. Toate aceste gesturi provocatoare au fost tolerate de către liderii UE, unele voci spunând că Putin trebuie menajat.

În Europa de Est, în rândul membrilor Uniunii Europene, Federația Rusă folosește arma energiei ieftine pentru a cuceri din nou țări din fostul Pact de la Varșovia. Dependența economică a Bulgariei față de Rusia sugerează că Bulgaria e mai mult decât un suporter înfocat al Federației Ruse în Uniunea Europeană. Premierul Ungariei duce admirația pentru Rusia până la a apela la „performanta” tehnică nucleară rusească pentru a-și rezolva problema energetică și refuză sancțiunile ca represalii pentru presiunile rusești în Ucraina. Nu în ultimul rând, construcția conductei South Stream este un subiect care divizează membrii UE pe o linie asemănătoare cu cea Est-Vest de dinainte de 1990, cu Ungaria, Bulgaria, Croația, Austria și Italia gata să ignore semnalele de la Bruxelles. Nici Marea Britanie, Franța sau Germania nu sunt în relații proaste cu Vladimir Putin. Singurele voci care au tot atras atenția asupra pericolului rusesc sunt țările baltice, Polonia și România.

Dincolo de spațiul de influență ex-sovietic, Federația Rusă revigorează rețeaua de țări non-aliniate din timpul Războiului rece și lansează cooperare economică cu guverne care au un discurs anti-american. Rușii întrețin relații excelente cu Siria, Iran, Egipt, Cuba și mai nou cu Venezuela și Nicaragua, unde se pregătesc să deschidă baze militare. Putin a lansat pe 15 iulie un FMI împreună cu țările BRICS, în concurență cu sistemul Bretton Woods al occidentalilor. În prezent circulă zvonuri că Federația Rusă va redeschide un post de interceptare telefonică și radio din Cuba, pe care Putin îl închisese în 2001. Aceste gesturi înseamnă o deschidere fără precedent pentru bastioane noi în politica externă rusească.

De asemenea, Federația Rusă s-a implicat în ultimii ani în cel puțin două conflicte în care indirect luptă împotriva intereselor occidentale. În Siria, Rusia este principalul furnizor de arme și Rusă, blocând totodată orice decizie a Consiliul de Securitate privind o intervenție, prelungind astfel războiul civil. Deși nu s-a împotrivit inițial intervenției din 2012 în Libia, rușii au criticat acțiunile forței NATO. În conflictul actual din Irak, Federația Rusă s-a substituit Statelor Unite și a furnizat primului ministru Al Maliki avioane de război blocate de Congresul American din cauza dubiilor legate de politicile sectare ale șiiților.

În confruntarea sa cu Vestul, Putin nu mai are o ideologie constructivă pentru o lume nouă, așa cum avea URSS în timpul Războiului Rece. Însă, precum euroscepticii câștigători în alegerile europene, el nu are nevoie să promită o lume mai bună, e destul să acționeze acolo unde occidentalii nu mai au influență, sau sunt detestați. Putin propune alternative economice celor care se simt umiliți de Banca Mondială și FMI, le vinde arme celor care au așteptat susținerea occidentalilor, colaborează cu cei cu care europeni nu vor să mai discute din cauza încălcărilor drepturilor omului. Rusia își reface influența mondială cu o ideologie cât se poate de simplă – orice acțiune împotriva intereselor Statelor Unite și Uniunii Europene.

Astăzi cetățenii europeni se întreabă: de ce liderii lor au ignorat că un război atât de grav are loc la granița Europei? De ce europenii discută dosarul nuclear din Iran și sprijină democratizarea Afganistanului, dar lasă rușii să schilodească un alt stat european? De ce liderii lor au fost cordiali cu un personaj care a permis atacul terorist cel mai absurd de la 11 septembrie încoace? Mai mult decât orice, cetățenii europeni se întreabă ce vor face liderii lor pentru a-l opri pe Putin. Ei își dau seama că Uniunea Europeană a închis ochii la abuzurile rusești din Ucraina pentru a menaja interesele economice ale marilor firme europene.

Articol aparut pe site-ul Europuls

Europuls este o organizaţie ce are scopul de a promova procesul de integrare europeană în România dar şi de a contribui la dezvoltarea unui spaţiu public european. Europuls urmăreşte să încurajeze dezbaterile publice pe teme europene prin articole și studii, precum și prin organizarea de dezbateri și conferinţe, fiind inițiatorul şi principalul organizator al Eurosfat (www.eurosfat.eu), cel mai important forum anual din România dedicat dezbaterilor pe teme europene. Mai multe detalii pe www.europuls.ro.

Distribuie acest articol

26 COMENTARII

    • De apreciat analiza. Ma asteptam sa fie mai cuprinzatoare.
      1. Stiut fiind ca Rusia acum, in perioada comunista ca si in perioada tarista a avut constant o politica de expansiune, de dominare si mereu a pretins ca are ” dreptul ” sa-si protejeze nu mai stiu ce interese reale sau inchipuite, occidentul a tolerat acest abuz.
      2. Prima modificare de granite de dupa razboi (Kosovo) a fost permisa cu sustinerea occidentului realizindu-se un precedent extrem de periculos care a permis Rusiei sa amine sine die rezolvarea problemelor in zonele exsovietice in stare de conflict inghetat si chiar sa actioneze pentru a extinde dominatia cind s-au creat conditiile.
      3. Nimeni nu explica dece UE nu adopta o politica coerenta de a se extinde mai rapid si de asumare a unui rol foarte activ in politica mondiala. Va mai amintiti perioada comunista cum toate tarile din lagarul comunist la presiunea URSS sustinea pe toate planurile RDG (RDG avea cel mai ridicat nivel de trai din lagarul comunist), care fiind fata in fata cu RFG trebuia sa se propage in vestul Europei „superiorittea” comunismului . UE acum este mult mai avansata si mai bogata decit fostul lagar comunist. Dece nu dezvolta o politica de extindere masiva a investitiilor in tarile adiacente pentru a determina implicit in rindul populatiilor acestor tari o adevarata atitudine proeuropeana? S-ar putea afirma ca actiunea ar fi persuasiva dar telul este nobil. Influenta Rusiei ar deveni neglijabila.

    • @VT
      Eu zic ca articolul e OK, logic, insa prea general ceea ce nu e chiar asa de grav pe o platforma ca aceasta. Totusi, cred ca mai multe argumente si cu grija de detalii n-ar strica.
      Am insa o problema cu aceasta fraza „Federația Rusă a dat unor rebeli fără pregătire militară adecvată armament super-sofisticat, capabil să doboare un avion la mai mult de 10.000 de metri deasupra lor.” Inteleg de aici si din tot articolul ca rusii au contribuit numai cu rachetele si nimic mai mult. Stenogramele convorbirilor inregistrate de serviciul secret ucrainean ne dezvaluie un colonel de informatii rus, Vasily Geranin, caruia i se raporteaza evenimentul. Azi, pe MPR, un fost militar expert in tehnica militara spunea ca bateria de rachete respectiva nu poate fi manevrata decat de o echipa bine instruita intrucat instalatia e destul de sofisticata, iar niste civili rebeli (asa cum sustine Putin) pur si simplu nu o pot face. Asadar, sunt date ce ne indica obligatoriu o asistenta militara special pregatita in acest sens, iar acestia nu pot fi decat militari rusi. Ori avand ofiteri rusi pe teren eu nu cred nici in ruptul capului ca acestia isi fac de cap luand decizii dupa cum bate vantul. Si nu vad absolut nici un motiv ca Putin impreuna cu colegii de FSB si GRU sa ezite sa doboare intentionat un avion de pasageri (cu mana asa zisilor rebeli bineinteles) daca acest lucru le sustine planurile criminale de deshumare a URSS. Cred ca implicatia rusa in acest eveniment e mult mai importanta si nu cred ca trebuie sa ne limitam a spune ca niste rebeli iresponsabili au facut o greseala tragica.

  1. And the answer is: ta ta ta ta ta ta …

    Va nega responsabilitatea pentru atac și va continua înarmarea rebelilor.

  2. Am impresia ca razboiul rece a fost un razboi al nervilor, al strategiilor si telefoanelor rosii. Deja s-a depasit faza in care se poate vorbi doar de un razboi rece. E un razboi cu victime – nevinovate, ca de cele mai multe ori. Un razboi in care de teama pierderii accesului la gaze – sau preturi prohibitive – (nu cred ca e vorba de interesele economice ale vreunor firme), UE a preferat sa inchida ochii la ce s-a intamplat pana acum in Ucraina.

    Nu cred (sper ca nu ) ca va fi vorba de reactie militara, dar in acelasi timp sper ca Europa nu se va mai lasa calcata in picioare …

  3. americanii dupa ce au pierdut in Vietnam si mai nou n-au rezolvat nimic in Afganistan si Iraq , nu se mai baga singuri in Siria sau unde mai e macel chiar acum, in acest moment (de Gaza nu mai vorbim, iar Hamas chiar good guys comparativ cu ISIS sau Boko Haram).
    nu e rece, e chiar teroare, cu arme din ce in ce mai sofisticate

    P.S. o lista cu avioane doborate, unde, intamplator, ucrainienii mai sunt odata mentionati
    http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_airliner_shootdown_incidents
    „On 4 October 2001, Tu-154 crashed over the Black Sea. The plane may have been hit by S-200 surface to air missile, fired from the Crimea peninsula during an exercise of Ukrainian military. All on board (66 passengers and 12 crew) were killed. „

  4. Nu e niciun Război Rece, avionul nu a fost doborât de forțele guvernamentale ale Rusiei, cum s-a întâmplat cu KAL007 sau cu altele, doborâte în timpul Războiului Rece de sârbi și bulgari.

    Armamentul insurgenților nu e super-sofisticat, nu e ca și cum Putin le-ar fi dat plutoniu. E destul de simplu de doborât avioane de pasageri, sunt mari și lente. Intenția insurgenților era să doboare avioane ucrainene de transport, dar asta se întâmplă când dai lansatoare de rachete la niște cowboy. Și americanii dădeau astfel de lansatoare mujahideen-ilor din Afghanistan, e incredibil de simplu de folosit așa ceva.

    Pe dvs vă cred că nu aveți pregătire militară, dar Timothy Snyder n-are nicio scuză, el ar trebui să fie mai responsabil în privința părerilor despre armament. Sau să-l întrebe pe Tom Clancy :P

    • Faceti o confuzie grava: lansatoarele mobile de rachete (sting) date de americani mujahedinilor puteau sa doboare elicoptere sau avioane la joasa inaltime. Cu un lansator „de umar” nu poti sa atingi un avion care zboara la o altitudine mare.Pt a lovi orice avion, lent sau nu, care zboara la 10.000 m ai nevoie de armament sofisticat cu sistem radar si personal pregatit (sa zicem ca confisti acest armament de la altii, desi nu se gaseste pe toate drumurile, totusi vei avea nevoie de personal pregatit sa-l manevreze , iar aici intervin soldatii rusi sau cei pe care ei ii invata sa lupte cu asa ceva). Genul acesta de baterie mobila antiaeriana cu rachete costa o groaza de bani si sunt bine pazite. Romania, de ex. nu cred ca are ceva asemanator ca performanta ( sa atinga de 4 ori viteza sunetului, sa atinga tinte de pana la 25 km altitudine, probabil ca are sistem de ghidaj sofisticat + evitarea interceptarii, etc). Ce stiu sigur este ca nu poti evita o astfel de racheta daca nu ai un avion dotat cu sisteme antiracheta (cum Romania nu are un AIR FORCE ONE, daca se organiza o vizita prin zona cu politicieni dragi noua(guvern, parlamentari, etc) astazi se innoia fizic clasa politica romaneasca). Nu stiu cati ar fi plans dupa ei comparativ cu copiii si specialisti anti SIDA (aproape 100 din fiecare categorie) . Fiecare viata e egala si totusi parca unii merita mai mult decat altii sa traiasca…

      • De-acord cu tot ce spuneți dvs. despre asemenea instalații sofisticate, gen BUK. Însă tocmai de aceea nu cred că insurgenții au folosit așa ceva. Asemenea instalații sunt în mâna trupelor guvernamentale (fie ele și rusești) iar rebelii nu sunt capabili să le folosească. Însă numai rebelii s-ar fi apucat să doboare acel avion, o unitate instruită să folosească un BUK n-ar face așa ceva.

      • Vezi aici detalii
        Pe scurt :
        Racheta Buk, cunoscuta in Occident drept SA-11 sau SA-17, este o racheta de mari dimensiuni care se lanseaza de la sol si care poate atinge o altitudine maxima cuprinsa intre 11-25 km si o distanta de 42 de kilometri.O racheta BUK cantareste intre 500 si 700 de kilograme, atinge o viteza de 3-4 Mach.
        Costul unei asemenea baterii de rachete este de 500 mil dolari.
        @Harald: cu totul alta clasa comparativ cu lansatoarele portabile(sting).

        • Cum ar putea sa coste un camion sau altceva cu trei rachete in spate, ma rog o senilata, 500 mil dolari. Hai sa nu exageram! Poate 2-300 de mii e mai plauzibil. Cat priveste operatorii….oricine poate invata in trei zile cum s-o manuiasca. S-o lasam balta si cu nevoia de experti. Daca era asa complicata nu era gata in 5 minute de tras si alte 5 de plecat.

    • Haideti sa nu ne ascundem dupa vorbe frumoase in incercarea de proteja niste criminali de razboi si sa spunem adevarul in fata.
      Insurgenti? Care insurgenti? Cati ucrainieni au luat arma in mana spunand ca vor sa platesca impozite Moscovei si nu Kievului si sunt gata sa moara pentru asta? Sunt analize documentate si marturii ale asa-zisilor rebeli pro-rusi care arata cu certitudine ca acestia sunt fosti combatanti in diverse armate din mai multe teatre de operatii. Comandantii lor sunt banuiti a fi activi in fortele ruse. Evident ca printre luptatori se afla si fanatici fara pregatire militara gata sa lupte ca sa salveze si ei ceva… Dar in cazul livrarii unui Buk, care se pare ca a fost inchiriat cu personal cu tot, nu mai putem vorbi de livrare de arme unor separatisti ci de interventie directa a personalului din armata rusa impotriva ATO. Trecem aici, desi nu era nevoie, si doborarea SU 25 de aviatia rusa aflata in plimbare peste hotare. Stategii moscovei vor cer liber pentru fortele lor de la sol. Aici incepe insa sa se vada slabiciunea sistemului de comanda a crizei din Rusia care nu are managementul riscului asa de bine dezvoltat precum faima pe care si-a construit-o.
      Si nu in ultimul rand, cred ca incepeti sa constientizati ca liderii combatantilor pro-rusi, identificati deja, vor fi adusi in fata TPI.

      • Aici sunt câteva lucruri care nu se potrivesc. Dacă acel BUK a fost închiriat cu personal cu tot, mă îndoiesc că personalul respectiv s-ar fi apucat să doboare avioane de linie. Dacă aveau acel BUK în urma capturării lui dintr-o unitate militară ucraineană, e mai greu de crezut că îl puteau utiliza niște neisprăviți ”trigger-happy”. Acel BUK trebuie pregătit pentru tragere, nu e ca un AG-7 sau AG-9.

        Mai mult decât atât, strategii Moscovei sunt capabili să realizeze că doborârea unui avion de linie dăunează cauzei rusești în Ucraina, de aceea aș merge totuși pe varianta doborârii lui de către insurgenți. Care insurgenți merită aduși în fața TPI, nicio problemă. Și mulți dintre ei trebuie să fi luptat în diverse teatre de operațiuni rusești, de-acord și cu asta.

        Știu cum merg lucrurile în partea aceea de lume, am fost odată cu un polițist din Orhei să ia două încărcătoare de AK-47 de la un localnic, fiindcă pe ale lui (cele din dotarea postului de poliție) le trăsese la o nuntă :) și trebuia să le pună la loc. L-am întrebat pe polițist cum de avea acel localnic muniție de AK-47 (7,62 scurt, that is) și mi-a spus că fratele respectivului fusese în trupele OMON și fusese omorât în Cecenia. Oricum, polițistul nu vedea nimic rău în faptul că un civil avea muniție de război la el acasă. Presupun că exact astfel de oameni sunt acum printre insurgenții din estul Ucrainei, iar ei raportează diverșilor comandanți ruși, de-acord și cu asta. Însă asta nu înseamnă că Putin le-ar da pe mână un lansator BUK și nici că ar exista vreun Război Rece.

        • Deci putem presupune ca separatisti pro-rusi precum cazacii aia simpatici si barbosi din „Sotniile lupilor”, cetnicii veniti din Balcani sau cecenii tremisi in deplasare de serviciu de Karamov se vor intoarce la casele parintesti si cu ceva rachete sol-aer luate ca amintire? Mama, ce interesanta va deveni viata prin Caucaz, Balcani, etc. Daca nu cumva se sperie cineva si incearca in ceasul al 12-lea sa le ia jucariile. Cred ca vom ajunge sa-i regretam pe batranii comunisti rusi; aia erau mai prudenti in distribuirea jucariilor scumpe!

  5. DIN VECHIME (bine de știut)

    Dora d´Istria trăia atunci în Petersburg și, din pricina frumuseții, a culturii și a spiritului ei, era foarte apreciată de cele mai distinse cercuri ale aristocrației rusești. Era o adeptă a ideilor liberale și naționaliste. Deși avea grijă să-și exprime părerile în chip cît se poate de chibzuit, silindu-se să nu jignească întru nimica principiile stabilite la curte, gura trăda prea adesea tendințele ei liberale și simpatiile ce le hrănea pentru cauza liberării popoarelor asuprite. Se vede că răuvoitori au adus la cunoștința autocratului (Nicolae I), denaturîndu-le, unele cuvinte scăpate principesei.

    Fapt este că Dora d´Istria a primit într-o zi o scrisoare din cele mai amabile de la ministrul poliției, rugînd-o să-i facă cinstea a-l onora, în aceeași zi, cu o vizită la oficiul său, unde va avea plăcerea să-i comunice o veste care o va interesa foarte mult. Dora d´Istria s-a dus și a fost întîmpinată, la ușa cabinetului său, de ministru, care, sărutîndu-i mîna și oferindu-i brațul, a condus-o, după ce i-a mulțămit pentru amabilitatea ei, într-un salon alăturat. Cînd au ajuns în mijlocul acelei încăperi, ministrul s-a oprit brusc și a bătut o dată din picior. Înainte ca Dora d´Istria să-l fi putut întreba ce se întîmplă, ea a simțit că parchetul cedează sub dînsa și trupul ei a dispărut pînă subsoare în etajul de jos. Apoi a simțit că i se ridică rochia și fustele și a început a simți lovituri de vergi: a fost fustigată în același fel în care sunt fustigați copiii care s-au făcut vinovați de vro greșală. După ce a primit numărul de lovituri ce trebuia să i se deie, trapa s-a ridicat în sus și ministrul, cu o adîncă reverență, i-a oferit iar brațul și a dus-o pînă la trăsură, neuitînd să-i sărute mîna înainte de a se despărți de ea.

    N-am nevoie să adaug că biata femeie n-a mai stat mult în Petersburg.

    Radu Rosetti Amintiri — Ce am auzit de la alții

  6. titlul e tendențios frizând scandalul. Arde etape și logice și de bun-simț. In plus o tragedie nu intră chiar așa de repede în sistem, decât pentru ideologi fanatici…

    Iar „analiza” e o banală trecere în revistă, de fapt o listă a „anti-americanismului”, categoria-diversiune a unei științe politice dezaxate.

    Bretton Woods?! Acordul a fost mai degrabă abandonat de americani, mult mai interesați de câștigurile speculative obținute prin manipularea cursului dolarului.

    De ce alternativa BRICS e a celor „care se simt umiliți”?! De ce nu de-a dreptul perdanți în relațiile cu IMF, instituție care nu s-a prea arătat suportera unei dezvoltări economice autentice?

    • Cu scuze ca sunt oarecum off-topic, dar asasinatul de la Targoviste a avut destule legaturi cu faptul ca Romania era, la acea data, singura tara fara datorii externe iar Ceausescu avea intentia de a o transforma intr-un fel de Elvetie pentru tarile arabe. Nu te joci cu finantele mondiale…

      • Da, păcat că avea de gând să păstreze acea intenție pentru viața sa viitoare :P

        Se spune despre copiii crescuți în medii religioase că ajung la maturitate să nu prea poată deosebi adevărul de ficțiune. Asta e cauza? :)

  7. Razboiul nu cred ca e asa de rece, eu mai degraba cred ca-i „caldutz” (chiar asa ar putea fi numit – „razboiul caldutz”). Sper sa se termine mai rapid, si favorabil noua. Chiar am o parere mai buna despre americani (si chiar despre anumite miscari din vestul UE), si nu-i cred sa se complaca intr-o miscare putinista.

  8. Laura, nu te supara, dar articolul pare scris de un barbat care a facut armata (ca mine!).
    Sigur ca da, este o diferenta imensa intre lansatoarele portabile de rachete AA, precum faimosul Stinger, ce are o raza de actiune LIMITATA, si un sistem antiaerien performant, cu inaltime maxima si raza considerabil ami mari, deci extrem de periculos in mainile unora fara pregatire temeinica si fara disciplina militara!
    Dar nu este singurul caz, vazusem deja ca „rebelii pro-rusi” in Ucraina dispun nu numai de pistoale mitraliera, ci de vehicule BLINDATE, mai aproape de tanc de cat de TAB!

  9. MH 17.SUbiectul este foarte dificil de comentat.Analiza este interesantă ,dar cred ca datele problemei au o clarificare la Malta in 1989.Aceasta situație tragica prin care trec multe state Europene începând cu criza economică si continuând cu stări conflictuale este imposibil sa nu aibă la baza un element necunoscut ce a generat si generează tragedii.Interesant este faptul ca organizațiile cu putere de decizie nu au putut stopa asemenea situații de Război Rece.In mod normal relațiile dintre UE și Rusia ar fi trebuit sa fie normale, in asemenea situații tensionate,toată lumea este in pierdere.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laura Bretea
Laura Bretea
Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est. În 2012 și 2013, Laura a fost Asistent parlamentar la Parlamentul European unde a urmărit dosarul Republica Moldova și comisiile de Politică externă și Dezvoltare. Este membră a Consiliului Director al Europuls.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro