joi, martie 28, 2024

Fracturarea hidraulică NU a contaminat apa potabilă!

Victorie pentru susținătorii fracturării hidraulice:

Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) din Statele Unite ale Americii a publicat joi, 4 iunie 2015, un document de importanță vitală, intitulat „Evaluarea efectelor potențiale ale fracturării hidraulice pentru petrol și gaze asupra resurselor de apă potabilă” [1].

Principala concluzie este că fracturarea hidraulică pentru extragerea gazelor și țițeiului de șist nu a avut consecințe majore asupra resurselor de apă potabilă ale națiunii americane.

Această concluzie, împreună cu alte constatări legate de fracturarea hidraulică, este cuprinsă într-un studiu de evaluare, parte a unui raport comprehensiv solicitat de Congresul SUA în 2010.

În efectuarea studiului, agenția a evaluat peste de 3.500 de rapoarte, studii și surse de date publicate anterior, inclusiv articole publicate în reviste de știință și inginerie; și rapoarte provenind de la guvernele federal si de stat, organizații neguvernamentale și operatori industriali. Agenția a efectuat, de asemenea, cercetări științifice suplimentare, care au produs peste 20 de articole peer-reviewed și lucrări.

Studiul estimează că între 25.000 și 30.000 de noi sonde au fost forate și fracturate hidraulic anual, între 2011 și 2014, iar fracturarea a avut loc în cel puțin 25 de state americane între 1990 și 2013. De asemenea, s-a găsit că, din 2000 până în 2013, aproximativ 9,4 milioane de oameni (jumătate din populația României!!!) au locuit la o distanță mai mică de 1,6 km (1 milă) de un foraj fracturat. În aceeași perioadă, circa 6.800 de surse de apă potabilă din sistemele publice de apă au fost localizate la o distanță mai mică de 1,6 km de un foraj fracturat. Aceste surse au oferit apă potabilă pentru mai mult de 8,6 milioane de persoane în 2013.

Studiul afirmă că agenția federală „nu a găsit dovezi” că procesul de fracturare hidraulică a „condus la efecte larg răspândite, sistemice, asupra resurselor de apă potabilă din Statele Unite.”

EPA a mai spus că tehnologia de fracturare hidraulică ar putea afecta apa potabilă, dacă nu sunt menținute măsuri de protecție. Agenția a constatat cazuri specifice în care sonde de foraj prost construite și gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate au afectat resursele de apă potabilă. Dar EPA a mai declarat că numărul acestor cazuri a fost foarte mic în comparație cu numărul mare de sonde (zeci de mii) care au folosit fracturarea hidraulică.

Pentru industrie și vocile din Congres, care au susținut mult timp că riscurile pentru sănătate asociate cu fracturarea hidraulică sunt exagerate, studiul publicat pare a fi o victorie îndelung așteptată.

Studiul de astăzi confirmă ceea ce știam deja. Fracturarea hidraulică, atunci când este făcută cu standardele industriei, nu are impact asupra apei potabile,” a declarat senatoarea Lisa Murkowski, președinta Comitetului Senatului pentru Energie și Resurse Naturale. „Statele [individuale] au reglementat eficient fracturarea hidraulică pentru mai bine de 40 de ani și acest studiu este o dovadă în acest sens.”

În New York, studiul EPA  a produs deja apeluri pentru anularea interdicției de fracturare hidraulică în acest stat. „Aștept cu încredere deplină ca guvernatorul Cuomo să-și anuleze decizia sa anterioară de a interzice fracturarea hidraulică, decizie bazată pe studii științifice controversate și făcută pentru a potoli setea ecologiștilor de extremă stângă„, a declarat deputatul Chris Collins. „Locuitorii statului New York merită să aibă oportunitățile de angajare și creșterea economică pe care fracturarea hidraulică le-a produs în mod clar în alte state, inclusiv statul vecin Pennsylvania.”

De asemenea, Consiliul de Afaceri al statului New York, într-o declarație emisă joi, a îndemnat la anularea interdicției de fracturare. Între timp, alte state, ca Texas și Oklahoma, au mers în direcția opusă New York-ului, aprobând legi de restricționare a ordonanțe locale împotriva fracturării hidraulice.

Detalii despre ce s-a întâmplat în New York pot fi citite în articolele mele:

De ce a fost interzisă fracturarea hidraulică în statul New York?

Există viață după Chevron? Da, dar Don’t frack my mother !

Alo, New York: California NU a interzis fracturarea hidraulică. Se aude?

Studiul EPA a identificat mai multe vulnerabilități potențiale care ar putea influența resursele de apă: prezența zonelor afectate de secetă; tubarea și cimentarea inadecvate ale unor sonde care pot conduce la migrații de gaze și lichide sub suprafața terenului;  tratamentul necorespunzător al apelor uzate prin deversare în resursele de apă potabilă; și scurgeri de lichide hidraulice și ape uzate.

Faptul că EPA nu a identificat nici un efect pe scară largă asupra resurselor de apă potabilă a fost salutat cu entuziasm de reprezentanții industriei de petrol și gaze, iar documentul publicat joi este considerat dovada că fracturarea hidraulică este o tehnologie sigură.

După mai mult de cinci ani și milioane de dolari cheltuiți, dovezile adunate de către EPA confirmă ceea ce agenția a recunoscut deja și ceea ce industria de petrol și gaze cunoștea de mult: fracturarea hidraulică se face în condiții de siguranță sub controlul riguros al inspectorilor de mediu statali și folosind cele mai bune practici ale industriei” (Erik Milito, directorul grupului upstream de la American Petroleum Institute).

Senatorul James Inhofe din Oklahoma, președintele Comitetului Senatului pentru Mediu și Lucrări Publice, a declarat că studiul a marcat „ultima acțiune dintr-o serie de încercări eșuate” ale administrației Obama de a lega fracturarea hidraulică de contaminarea sistemică a apei potabile. Senatorul de Oklahoma a mai adăugat: „EPA, US Geological Survey și alții au spus că fracturarea hidraulică se poate executa într-adevăr în condiții de siguranță.”

Oficialii EPA a declarat că studiul nu a fost destinat pentru a dovedi dacă fracturarea hidraulică este sigură, ci a avut drept scop să arate cum autoritățile de reglementare statale, triburile, comunitățile locale și industria pot acționa împreună pentru protejarea maximă  a apei potabile și reducerea riscurilor asociate cu fracturarea hidraulică.

Nu este o chestiune de sigur sau nesigur,” a declarat Tom Burke, administrator asistent adjunct al Oficiului EPA de Cercetare si Dezvoltare, într-o conferință cu reporterii. Problema pentru EPA este „cum putem reduce cel mai bine vulnerabilitățile, astfel încât să putem proteja cel mai bine apele noastre și resursele noastre de apă?” [2].

Pe plan personal, după ce m-am bătut aproape singur, timp de un an, cu tot felul de adversari ai fracturării hidraulice, documentul EPA este „pohta ce-am pohtit”, „dulce ca mierea”, o confirmare strălucită a afirmațiilor făcute în cartea publicată în 2014 și în cele peste 40 de articole publicate aici.

I told you so!…

NOTE____________________


[1] U.S. EPA. Assessment of the Potential Impacts of Hydraulic Fracturing for Oil and Gas on Drinking Water Resources (External Review Draft). U.S. Environmental Protection Agency, Washington, DC, EPA/600/R-15/047, 2015,  http://www2.epa.gov/hfstudy

[2] Toate citatele și unele comentarii provin din articolul EPA declares no ‘widespread’ harm to drinking water from fracking, boosting industry

Distribuie acest articol

69 COMENTARII

  1. O consecință indirectă a fracturării hidraulice din SUA

    Datorită scăderii prețului petrolului ca urmare a exploatării argilelor petrolifere, producătorii de automobile americani au vândut luna trecută peste 1,64 milioane autovehicule, ceea ce reprezintă o cifră anuală ajustată de vânzări de 17,8 milioane mașini.

    Cifra de vânzări a lunii mai este cea mai mare din luna iulie 2005.

    Sursa: Automakers Report May Sales Beat Forecasts

    • Sigur,
      Iesirea din recesiune si scaderea somajului nu au nimic de-a face cu cresterea numarului de vehicule vandute. Doar scaderea pretului la benzina e cauza acestor cresteri.

      Nu ne spuneti si de efectele neasteptate ale scaderii pretului petrolului. Schlumberger oare angajeaza? Industria de extractie nu pierde locuri de munca ? Asemenea – producatorii de echipamente pentru Industrie ( U S Steel) nu-si restrang activitatea ?

      In acest context economic, in care pretul produsului extras scade, cum poate o companie sa reduca costuri pastrand aceleasi standarde de siguranta, si aceasi salarii ?

  2. Sa intelegem atunci ca cercetarile in domeniul energiei regenerabile sunt inoportune cel putin in America?Povestea cu fuziunea nucleara in care se implicase si loocked martin ramane doar o poveste.Sa intelegem ca rezultatele notabile obtinute de europeni la Iter nu sunt notabile?Sau rezultatele obtinute de cei de la Audi trebuie sa mai atepte un secol comercializarea?Doar ca America a gasit resurse in subsol e suficient sa interzici cercetatrea primordiala in domeniul fuziunii nucleare.Din cate stiu in China,Japonia si chiar in rusia prioritare sunt cercetarile in domeniul energiilor regenerabilePt o geopolitica de moment se sacrifica iar in America cercetarile in domeniul fuziunii nucleare.Cu ce costuri pt americani in primul rand?La cat de subreda e pozitia geopolitica a Americii in lume poate ca cercetarile in domenii de varf ar fi facut diferenta.E incredibil cum se agata americanii de solutii vechi si invechite:Politici de expansiune monetara fara rezultate palpabile amanand o restructurare masiva a economiei americane si…fracturarea hidraulica controversata si ea.Parca pe vremuri America era varf de lance in economie,armata,politica mare,cercetare,antreprenoriat.Acum se vorbeste doar de BRIC si Europa sau chiar numai de China.Concret cred ca daca erau cu adevarat vizionari americanii isi pastrau preeminenta si in acest secol si poate nu mai spuneau defetist ca demografia e destin.Asteptam o noua revolutie tehnologica de acolo, care sa inceapa de ce nu cu o adevarata revolutie energetica.Sa speram ca macar europenii cu Iter si CERN au ceva de spus in acest secol.Nu stiu de ce dar cred ca nu voi primi raspuns datorita prioritatilor de moment ale Romaniei.Cine sa mai fie atent si la lucruri serioase dar care depasesc viziunea romanului:strict in ograda propie si de azi pe maine.Si totusi eu astept ceva notabil chiar si de la fracurarea hidraulica.Iertat sa imi fie egoismul dar sper sa fie benefic, in primul rand, direct sau indirect Americii si Romaniei.Sa auzim numai de bine

    • Sa intelegem atunci ca cercetarile in domeniul energiei regenerabile sunt inoportune cel putin in America?

      Nicidecum. Chiar astăzi s-a publicat un articol pe Contributors.ro din care citez:

      Europa, și Uniunea în particular, valorează foarte puțin în dinamica panourilor solare, a bateriilor și a altor sisteme de stocare a energiei. Pe plan global, statul California (US) și China colaborează și sunt în competiție în acest domeniu. În plus, California excelează în cercetare

      Un alt articol recent: U.S. renewable fuels move forward discuta avansurile tehnologice americane din domeniul energiilor regenerabile.

      Un articol din luna februarie 2015 prezintă 6 noi grafice ilustrând progresul energiilor regenerabile (solară, eoliană, geotermală, hidro și biomasă) din SUA.

      6 New Charts That Show US Renewable Energy Progress

      Asteptam o noua revolutie tehnologica de acolo, care sa inceapa de ce nu cu o adevarata revolutie energetica

      Fracturarea hidraulică + forajul orizontal dirijat sunt o revoluție tehnologică datorită căreia peisajul energetic mondial s-a schimbat complet. Vă invit să citiți articolele mele publicate pe această platformă de la începutul anului 2015.

      V-am răspuns, s-auzim numai de bine!

  3. Stimate Domnule Constantin Crânganu,
    Citesc de multă vreme articolele dumneavoastră de pe acest site şi mă uimeşte insistenţa cu care susţineţi că „fracturarea hidraulică NU a contaminat apa potabilă”. Acesta este titlul scris chiar de dumneavoastră şi, din păcate, constat o minciună prin omisiune, pe care o promovaţi cu titlul respectiv. Poluarea a existat şi aţi menţionat acest lucru în articol, însă titlul pe care îl folosiţi susţine contrariul.
    Nu contest experienţa dumneavoastră în domeniul geofizicii şi geologiei petrolului. Doresc doar să dau un exemplu pe înţelesul cititorilor, pentru a explica textul dumneavoastră, aflat în contradicţie cu titlul articolului.
    Exemplu:
    În prezent, zboară foarte multe avioane comerciale, iar gradul de siguranţă al zborurilor cu pasageri este foarte mare. Cu toate acestea, din când în când au loc regretabile accidente, soldate cu victime omeneşti şi pagube materiale. În aceste condiţii, eu nu îmi permit să scriu un titlu de genul „Avioanele de pasageri NU se prăbuşesc”, iar în interiorul articolului să menţionez faptul că au existat câteva accidente aeriene. Într-adevăr, diferenţa procentuală (repet, procentuală) dintre numărul enorm de zboruri efectuate de avioanele de pasageri şi numărul foarte mic de accidente de zbor este în mod net în favoarea încurajării transportului aerian de pasageri. Acest aspect nu trebuie însă exagerat deoarece se întâmplă în continuare accidente aeriene.
    Revenind la articolul dumneavoastră, pot afirma că există posibilitatea de apariţie a unor accidente în timpul forării hidraulice, în cazul în care nu se respectă toate regulile de protecţie cunoscute. De asemenea, există hazardul deoarece cunoştinţele despre procedurile de foraj sunt limitate şi, oricât de mult am dori, nu putem evita situaţiile extraordinare, în care poluarea va afecta comunităţile umane.
    După cum cunoaşteţi, situaţia din SUA este oarecum diferită de cea din Europa deoarece, printre altele, forările hidraulice se execută în zone mai slab populate, iar reglementările legale din domeniul respectiv sunt diferite de cele europene. A încerca impunerea în zonele europene intens populate a standardelor americane de foraj mi se pare contraproductivă deoarece poate genera numeroase mişcări de protest. Politicienii de la Washington sunt conştienţi de această situaţie paradoxală. Pe de-o parte, aceştia doresc să sprijine companiile americane care încearcă să aplice în Europa tehnologiile de foraj hidraulic. Pe de altă parte, aceiaşi politicieni pot avea numeroase dureri de cap din cauza potenţialelor mişcări de protest anti-americane, declanşate pe fondul acţiunilor desfăşurate în Europa de diferite companii americane de foraj petrolier.

    • Titlul folosit este prescurtarea concluziei principale a raportului publicat de EPA:

      Principala concluzie este că fracturarea hidraulică pentru extragerea gazelor și țițeiului de șist nu a avut consecințe majore asupra resurselor de apă potabilă ale națiunii americane.

      urmată de detalierea următoare:

      Studiul afirmă că agenția federală “nu a găsit dovezi” că procesul de fracturare hidraulică a “condus la efecte larg răspândite, sistemice, asupra resurselor de apă potabilă din Statele Unite.”

      situaţia din SUA este oarecum diferită de cea din Europa deoarece, printre altele, forările hidraulice se execută în zone mai slab populate

      Această afirmație a dvs. demonstrează clar că nu știți/nu puteți citi un text fără preconcepții. Utilizând litere verzale, eu am scris și am subliniat:

      De asemenea, s-a găsit că, din 2000 până în 2013, aproximativ 9,4 milioane de oameni (jumătate din populația României!!!) au locuit la o distanță mai mică de 1,6 km (1 milă) de un foraj fracturat.

      Credeam că marota asta fracktivistă nu mai e de actualitate, după ce am publicat cartea și articolele de pe Contributors.

      Ați văzut fotografiile cu sondele din centrul orașelor Los Angeles sau Fort Worth? Sau cele de la aeroporturile internationale din Dallas sau Pittsburgh?

      Dezamăgitor…

    • Dl. Opriș:

      Ați susține suspendarea zborurilor comerciale pe motiv că există accidente aeriene? Sau ar fi mai bine să nu ne urcăm la volan pentru că s-ar putea să fim victimele unui accident ? (riscul unui accident rutier e mai mare decât în cazul unui accident aerian).

      Citiți cu atenție raportul EPA…

      Susțineți că fracking-ul in SUA se face în zone puțin populate. Este incorect. Cel mai mare zăcământ de petrol/gaz de șist din California (Monterey Shale) se întinde într-o zonă cu o populație în jur de 10 milioane de locuitori.

      Beverly Hills este unicul oraș din California al cărui consiliu municipal a hotărât interzicerea exploatărilor petroliere pe teritoriul său. Paradoxal, există o sondă activă chiar adiacentă Liceului din oraș (Beverly High), pe Olympic Boulevard în vecinătatea unui parc (Roxbury Park) și a clinicii medicale Century Plaza (fost spital de urgență, ține de municipalitatea Los Angeles).

      http://la.curbed.com/archives/2014/07/bev_hills_high_makeover_might_take_out_its_arty_oil_derrick.php#more

      • Domnule Brebenel,
        La comentariul dumneavoastră pot spune un singur lucru: titlul articolului induce în eroare prin omisiunea făcută de autorul său. La fel a făcut Victor-Viorel Ponta, în nenumărate rânduri, inclusiv ieri: minciună prin omisiune.
        Nu daţi vina pe prescurtare pentru a justifica operaţiunile de fracturare hidraulică în apropierea comunităţilor umane. Accidentele se întâmplă şi am explicat pe larg în comentariul meu la ce anume mă refer. Domnul MirceaM a înţeles la ce mă refer, în schimb domnul Crânganu şi dumneavoastră, domnule Brebenel, vă faceţi că nu pricepeţi şi o ţineţi gaia-maţu cu acţiunile de propagandă. Din punctul meu de vedere, puteţi proceda cum dorii, este timpul dumneavoastră.
        Apropo de succesele frackiştilor, o ştire poloneză de ieri îngroapă câteva planuri măreţe vehiculate din 2011 de adepţii fracturării hidraulice. Liderii companiei americane ConocoPhilipps spunea în septembrie 2009 că există posibilitatea găsirii unor zăcăminte majore de gaze de şist în Polonia: http://uk.reuters.com/article/2009/09/09/conocophillips-idUKN0935751320090909
        Ieri, aceeaşi companie a anunţat că se retrage complet din Polonia deoarece zăcămintele găsite nu acoperă preţul pentru extracţia şi prelucrarea gazelor de şist găsite în Polonia. ConocoPhilipps este ultima mare companie americană care a venit ca în Polonia ca în Eldorado şi se întoarce acasă după 6 ani cu coada între picioare.
        Dacă aş utiliza logica titlului scris de domnul Crânganu, ar trebui să spun că „Polonia nu are gaze de şist”. Evident, un asemenea titlu ar fi o minciună prin omisiune, la fel ca în articolul de mai sus. În realitate, în Polonia există gaze de şist, dar costul extracţiei şi prelucrării lor pentru comercializare este prea mare şi, în consecinţă, ConocoPhilipps a hotărât să nu continue cu operaţiuni de exploatare a gazelor de şist găsite în Polonia, deşi au investit până în prezent 220 de milioane de dolari în acţiunea respectivă: http://www.polskieradio.pl/42/3167/Artykul/1456295,Gaz-lupkowy-ConocoPhillips-wycofuje-sie-z-Polski-Fiasko-poszukiwan
        În concluzie, titlul articolului domnului Crânganu poate induce în eroare prin omisiunea făcută.

        • Domnul MirceaM a înţeles la ce mă refer, în schimb domnul Crânganu şi dumneavoastră, domnule Brebenel, vă faceţi că nu pricepeţi şi o ţineţi gaia-maţu cu acţiunile de propagandă.

          Am priceput foarte bine ce spuneți, dar consider neîntemeiate acuzele dvs. Există riscuri si efecte colaterale in tot ceea ce facem. Nici fracturarea hidraulica nu face excepție. La fel cum nici operarea zborurilor comerciale sau militare nu este 100% sigură. Pornind de la acestă premiză vă invit să vă informați mai în amănunt despre progresele tehnologice în exploatarea zăcămintelor de șist. Sunt convins că ați avea o înțelegere mai aprofundată a subiectului.

          Este perfect OK titlul, în jurnalistica americană și în general în cea anglo-saxonă titlul nu se vrea un sumar al întregului articol. Este mai degrabă o invitație, o provocare de a citi articolul. Cine e interesat de subiect poate găsi detaliile în interior. A compara pe dl Crânganu cu Victor Viorel este deplasat si, atenție, poate trece drept obrăznicie prin alte locuri.

          În al doilea rând nu fac propagandă, mi-am exprimat o opinie vis-a-vis de fracturarea hidraulică si atât. La fel cum a făcut si dl. profesor care e specialist în domeniu. Are dreptul la o opinie. Nici domnia sa nici eu nu suntem vânduți americanilor – suntem (și) americani și spunem ce credem, avem o opinie care fără îndoială vă deranjează. E la urma-urmei problema dvs. Încercați să citiți mai relaxat astfel de articole.

          • Domnul Bogdan Brebenel: „Este perfect OK titlul, în jurnalistica americană și în general în cea anglo-saxonă titlul nu se vrea un sumar al întregului articol. Este mai degrabă o invitație, o provocare de a citi articolul”.

            Reclama este sufletul comerţului, nu-i aşa? Una spunem în titlu şi alta fumăm în cadrul articolului? Dacă susţineţi un asemenea punct de vedere, înseamnă că nu aţi înţeles nimic de la americanii care scriu într-adevăr bine din punct de vedere ştiinţific. Nu mă aşteptatm să spijiniţi o metodă preluată din Occident de tabloidele româneşti, care folosesc titluri-bombă pentru a spune, apoi, în articolele publicate exact pe dos.
            Cică, învăţătoarea l-a întrebat pe Bulă dacă ştie un nume de pasăre care zboară, iar acesta a răspuns: „Crocodiliul”.
            – Dar crocodilul nu este pasăre şi nu zboară, a zis învăţătoarea. Cine ţi-a spus aşa ceva?
            – Tatăl meu, a răspuns Bulă.
            – Ce profesie are tatăl tău?
            – Este ofiţer de Securitate.
            – A, da, a zis învăţătoarea. Crocodilul este pasăre şi zboară, dar, aşa, un pic mai jos. :)

            Cam aşa este şi în cazul titlului utilizat de domnul Constantin Crânganu. Tehnologia fracturării hidraulice nu poluează în titlu, ci doar după ce îşi ia avânt în interiorul articolului.
            Acest ultim comentariu este pentru destinderea dumneavoastră, domnule Brebenel.

  4. În esență, fracturarea hidraulică permite ca mai mulți bani (din cei cheltuiți pentru resurse energetice) să rămână în lumea civilizată, în loc să fie plătiți unor regimuri autoritariste sau de-a dreptul dictatoriale.

    • Înseamnă independență energetică, înseamnă dezvoltare și locuri de muncă. Nu presupune ca sursele alternative de energie să fie abandonate.

    • Care ar fi totuși avantajul. Regimurile autoritariste vor exploata încă și mai grobian resursele, inclusiv cele umane, de care dispun. Iar, dacă tehnologia există, e doar o chestiune de timp până acele regimuri dictatoriale o vor deține.

      • E treaba lor ce fac regimurile autoritariste sau dictatoriale, in masura in care nu primesc banii lumii civilizate pentru asta.

        Asa cum dvs.va foloseste daca reduceti costul facturii la energie, tot asa foloseste si unei tari. Rusia a ajuns sa se creada pe cai mari tocmai pe baza banilor primiti din vest pentru petrol si gaz. Cand vor obtine si ei tehnologia, asta nu va face decat sa reduca si mai mult pretul petrolului.

        Partea pe care o ignorati dvs este ca regimurile autoritariste sau dictatoriale nu fac (in cel mai bun caz) decat sa tina pasul cu lumea civilizata. Dar nu ele duc mai departe civilizatia si tehnologia, ele doar o copiaza. Cand aceste regimuri primesc mai putini bani, ele franeaza mai putin dezvoltarea lumii civilizate. De asta Rusia e in urma Statelor Unite, desi s-a infiintat cu vreo 700 de ani mai devreme si are teritorii si resurse mult mai vaste la dispozitie.

        • „Cand vor obtine si ei tehnologia, asta nu va face decat sa reduca si mai mult pretul petrolului.”
          „Cand aceste regimuri primesc mai putini bani, ele franeaza mai putin dezvoltarea lumii civilizate.”
          Nu înțeleg cum frânează banii plătiți unor astfel de regimuri pentru resurse, dezvoltarea lumii civilizate. Am senzația că, dimpotrivă, banii respectivi ameliorează decalajele, ajutând cumva și populației, evitând societățile închise, cum era pe cale să devină România sau cum arată Coreea de Nord.

          P.S. Fără ciorna europeană, poate că umanitatea n-ar fi avut șansa americană. Important este să învățăm și din greșeli, nu doar să le blamăm.

      • @ Hantzy – Rusia lui Putin, Libia lui Gaddafi și Irakul lui Saddam Hussein sunt cele mai bune exemple de regimuri care frânează dezvoltarea lumii civilizate. Care lume civilizată, în loc să-și vadă de evoluția tehnologică și socială, trebuie să adopte măsuri militare pentru a tempera ”entuziasmul revoluționar” al unor astfel de regimuri. Cheltuielile militare sunt necesare pentru a ține la respect astfel de regimuri, dar ele reprezintă totuși bani aruncați.

        Fără petrol, aceste regimuri s-ar afla în continuare în Epoca de Piatră, acolo unde le e locul. Însă occidentalii au avut nevoie de petrol, l-au plătit, iar banii au ajuns folosiți în scopuri contrare civilizației și dezvoltării.

        Astfel de regimuri nu reduc în niciun fel decalajul față de lumea civilizată, ba chiar dimpotrivă: națiunile lor au parte de și mai multă oprimare și înapoiere. Inclusiv Arabia Saudită, care e ”the good guy” în Orientul Mijlociu, pentru că asigură stabilitatea zonei, tot folosește resursele din petrol pentru a impune prin forță și a menține înapoierea populației proprii.

  5. Lucrurile sunt destul de clare, in urma acestui raport. Frackingul are niste riscuri nu mai mari ca alte thnologii. Daca e gestionat corect. Nu ca este o tehnologie 100% sigura. Nu exisat asa ceva in lumea noastra reala.
    „EPA a mai spus că tehnologia de fracturare hidraulică ar putea afecta apa potabilă, dacă nu sunt menținute măsuri de protecție. Agenția a constatat cazuri specifice în care sonde de foraj prost construite și gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate au afectat resursele de apă potabilă. Dar EPA a mai declarat că numărul acestor cazuri a fost foarte mic în comparație cu numărul mare de sonde (zeci de mii) care au folosit fracturarea hidraulică”
    As vrea sa stiu ce tehnologie nu a afectat niciodata, sau nu poate afecta mediul? Dupa mine niciuna ( sa nu-mi spuneti ca un camp de panouri solare sau eoliene nu are nici un efect asupra mediului, florei sau faunei, sau ca asfaltarile ..apropo, are cineva ceva cu asfaltarile din marile orase? ar trebui sa avem drumuri de pamant?, adica asfaltarile nu avut nici un impact asupra mediului? daca am asfalta 50% din tot Pamantul?) si problema se pune in a limita riscul int-o marja acceptabila, dovedita ca nu produce efecte majore ireversibile, risc acceptat de comunitate, in baza unor studii ca cel al EPA, cu efecte benefice mai mari ca cele adverse, in compoaratie cu alte tehnologii acceptate deja etc …asta cred ca ar trebui sa fie cheia in care trebuie citite toate articolele dlui profesor Cranganu, fie ca untem sau nu de acord cu frackingul. (Poti sa nu fii de acord cu el in Romania pentru ca nu ai garantia ca se vor aplica masuri de protectie si control cu rigurozitatea din SUA sau alte tari in care posibilitatile de monitorizare „civila” independenta sunt mult mai mari, sau pentru ca se incalca dreptul e proprietate fara compensatii decente…dar sa punem totul in carca sigurantei sau nesigurantei unei thnologii, in timp se suntem de acord cu altele, poate mai riscante, care ne asigura un confort cu care ne-am obisnuit si la care nu am renunta, mi se pare cam ipocrit)
    Asta ar trebui sa fie cheia in care se iau deciziile…cum limitam riscul, indifernt ca e vorba de fraccking, exploatari conventionale sau…asfaltari. Altfel nu mai zburam cu avionul, nu mai conducem masini, nu ne mai legam prize de curent in case, nu mai vorbim la telefoane mobile, nu mai fumam, ne mutam in pesteri naturale si renuntam la tot confortul creat, sa recunoastem, schingiund natura. Chestia, in fond, e sa nu depasim anumite limite, bun, care limite? Ecologistii au anumite limite (nu am auzit despre ecologisti care sa locuiasca in pesteri, si sa nu foloseasca drumurile asfaltate, sa nu fumeze…ups, adica totul merge pana la un punct, confortul ne „unuformizeaza”, sa nu fim ipocriti!). corporatiile au altele, profitul fiind adesea inaintea riscului, cum stabilim acele limite? Greu dar nu imposibil.
    “Nu este o chestiune de sigur sau nesigur,” a declarat Tom Burke, administrator asistent adjunct al Oficiului EPA de Cercetare si Dezvoltare, într-o conferință cu reporterii. Problema pentru EPA este “cum putem reduce cel mai bine vulnerabilitățile, astfel încât să putem proteja cel mai bine apele noastre și resursele noastre de apă?”
    Sa le reducem, nu anula…nu exista tehnologie fara vulnerabilitati…daca nu pornim de la aceasta axioma discutam degeaba.

    • Vă mulțumesc pentru comentariul Dvs. Ca întotdeauna, you hit the nail on the head: orice tehnologie implică riscuri datorită unor vulnerabilități inerente. Rolul operatorilor industriali și al inspectorilor de mediu este aplicarea celor mai bune practici existente și sanționarea, mergând până la anularea licenței de exploatare, a celor care nu respectă legislația în vigoare.

      Întâmplător, ați ridicat o problemă foarte interesantă: rolul asfaltărilor asupra mediului. Predau, de mai mulți ani, un curs intitulat ”Climat Change – Torn between Myth and Fact” (am detaliat aici) si analizez, împreuna cu studenții, influenta suprafețelor asfaltate asupra climei locale.

      În cazul marilor orașe, fără vegetație abundentă, precum New York, suprafețele asfaltate, înpreună cu acoperișurile închise la culoare ale clădirilor, produc ceea ce se numește „urban heat island effect” (efectul de insulă termică urbană).

      Practic, temperaturile de suprafață înregistrate în astfel de localități sunt, în medie, cu 1-2 grade Celsius mai mari decât în zonele non-urbane sau semi-urbane. Lucrul acesta se poate uneori observa și prin comparația temperaturilor raportate de cele două stații meteo din București (Băneasa și Filaret).

      Consecința directă a efectului de insulă termică este o amplificare artificială a fenomenului de încălzire globală: marea majoritate a statiilor de înregistrate a temperaturii este localizată în emisfera nordică, cu mult mai multe orașe mari decât în emisfera sudica.

      Distribuția neuniformă a datelor înregistrate de temperatură (aglomerarea lor în jurul marilor așezări urbane din nord vs. numărul mult mai mic în sudul globului și pe suprafața oceanelor) creează o tendință (bias) către anomaliile termice pozitive, de unde o accenturare artificială a fenomenului de încălzire globală. Uneori, se aplica corecții datelor măsurate, dar metodologia corecțiilor nu este unanim aprobata de toți climatologii.

      Când Michael Bloomberg a fost primarul New York-ului, el a recomandat un program de vopsire în alb a acoperișurilor blocurilor de locuințe din cele cinci cartiere ale orașului. Pe lângă corectarea efectului de insulă termică, inițiativa primarului viza în primul rând confortul termic al locuitorilor și scăderea facturilor la electricitatea consumată de instalațiile de aer condiționat.

      • Am citit acum articolul cu clima, ma bucur ca am intuit, pe baza bunului simt taranesc (sic!) un fenomen studiat, masurat si predat riguros…aveti, vad, „preocupari” variate! mai ales pentru un „mercenar” platit de corporatisti sa faca si sa dreaga pentru fracking, nu? Unul foarte bogat, desigur, daca ati putut sa „platiti” si agentia de mediu a SUA sa va „faca” un studiu favorabil!
        Bun, lasand gluma la o parte, cred ca nu mai are nimeni nici un dubiu, oricat de ciufut ar fi, trebuie recunoscuta pozitia dvs.”contra curentului” …argumentata acum si de studii care nu prea mai pot fi banuite de …bla, bla. fara linguseli, laude sau floricele, cred ca meritati acest lucru. Fara sa exageram, desigur, o apreciere decenta este suficienta, zic eu…ati suportat cat ati suportat, a meritat, acum avem „confirmarea”, pentru cine mai avea dubii…
        Ma gandeam insa la ceva ce am citit in articolul indicat in link, si nu numai:
        1.”Unii cercetători au afirmat că cel mai probabil factor de determinare a riscurilor ecologice, inclusiv al celor legate de schimbările climatice, îl reprezintă bogăția economică. Din acest punct de vedere, riscurile climatice au fost percepute a fi mult mai serioase de către națiunile bogate, iar în cadrul acestor națiuni, ele au fost considerate mult mai serios de către indivizii cu cel mai ridicat nivel de viață.”
        E cam pe dos, practic: SUA, tara bogata, permite si incurjeaza frackingul…Romania, in coada tuturor clasamentelor , nu! Cercetatorii aia nu au prea dat cu nasul pe la noi! Care ar fi explicatia? De ce noi suflam si in iuart, ne cotopenim sa fim mai catolici decat papa, cu pantalonii rupti in fund, si „ei” nu? Fiind mai bogati ca noi, mai grijulii!
        2. Al doilea lucru la care ma gandeam este , totusi, cum putem da drumul unor tehnologii noi, care nu se pot verifica retroactiv, prin prisma efectelor masurabile si masurate intr-o anumita perioada de timp, in practica?
        3. Daca nu ar fi venit acest studiu EPA o tot lalaiam cu corporatistii care ne fac si ne dreg… ma gandeam la Rosia Montana, sincer, daca nu am fost imptriva frckingului, intuind ca problema este „altfel” , sunt total impotriva tehnologiei de extractie cu cianuri, a existentei unui lac de deversare plin de metale grele, cu toate argumentele cum ca majoritate exploatarilor sunt asa, bla, bla. Da, este o chestiune de perceptie, dar…
        4. Cum vedeti dvs. chestiunea RM vs fracking, dpdv al riscurilor? Avand in ambele cazuri posibilitatea de a evalua ce s-a intamplat, practic, in timp, precum si a ceea ce se poate intampla, teoretic, a vulnerabilitatilor potentiale? De ce eu ( la modul impersonal) am aceasta perceptie…una pro, si una contra…sunt sarac in ambele cazuri, nu?(ma refer iarasi la chestia cu saracii si bogatii care percep diferit, acum avem perceptii diferite la acelasi nivel de saracie, nu?). Ce face diferenta? Intuim ca riscurile sunt mult mai mari? Putem sa mergem doar pe intuitie, daca ea atinge o msa critica?

    • nu exista tehnologie fara vulnerabilitati

      Reiau un exemplu pe care l-am folosit într-unul din articolele mele: tehnologia semafoarelor din interesecțiile rutiere.

      Folosite de multă vreme și în toate țările de pe glob, semafoarele nu oferă garanții absolute că nu vor exista accidente în intersecția respectivă. Aproape zilnic auzim/citim despre pietoni uciși pe „zebră”, fie de șoferi neatenți, fie de propria lor neatenție. Iar coliziunile de autovehicule în intersecții, produse fie de nerespectarea culorii roșii, fie de „forțarea pe galben”, sunt evenimente zilnice și în proporție de masă.

      Și atunci, ce facem? Interzicem tehnologia semafoarelor, adică nu mai cultivăm mălai de frica vrăbiilor?!

      Răspunsul se poate citi în articol.

      • Aș merge chiar mai departe, afirmând că nu există activitate umană fără riscuri. Nici când speli fereastra sau rufele nu suntem feriți de un oarecare risc. Nu încerc, desigur, să induc în derizoriu tehnologii noi prin comparații neavenite, ci pur și simplu să-mi susțin prin exemple triviale afirmația inițială. Și, cu toate măsurile luate, noile tehnologii implică un grad de risc mai mare, însă avantajele pe care le oferă sau potențialul de care dispun sunt în măsură să le facă atractive.
        O singură temere aș avea, iar asta pentru că, personal, nu am reținut nicăieri, în niciun studiu, consecințele pe termen lung a creșterii consumului de carburanți fosili. Scăderea prețului petrolului, datorată apariției unui concurent tehnologic utilizabil, implică și creșterea consumului. Cum orice combustibil fosil este în fapt înmagazinarea energiei solare de-a lungul a milioane de ani, eliberarea acesteia pe parcursul a doar câtorva decenii ar putea influența, reversibil ori nu, clima planetei. În Germania se face adesea o afirmație: „die Menge macht das Gift”, adică „otrava rezidă în cantitate „. Ori consumul de carburanți înseamnă în primul rând cantitate, iar nu tipul de hidrocarburi. Este oare Terra în stare să mai economisească surplusul energetic, primit de la soare și cel rezultat din folosirea carburanților, în formă materială? Sau, dacă nu, ce cantitate de energie termică ar mai putea fi acumulată de geosfere înainte ca transformările sa devină ireversibile?

        • Energia nu se castiga si nu se pierde, iar specia umana nu „produce” energie. Indiferent ce pretind ecologistii. Energia doar trece dintr-o forma in alta, iar specia umana se intercaleaza si ea pe lanttul transformarii, pentru a profita de asta. Exact cum fac si copacii sau furnicile.

          Energia pe care o primeste planeta provine in esenta de la Soare si in diverse epoci geologice a fost uneori un paradis tropical, alteori un bulgare de zapada, fara nicio influenta din partea speciei umane. Credeti ca o Sahara verde ar fi un lucru „bun”, daca tot nordul Europei ar fi tundra? Pe masura incalzirii, teritoriile nordice devin din ce in ce mai ospitaliere pentru oameni, iar in perioadele cand tendinta se inverseaza, deserturile devin mai putin ostile.

          A fost o vreme cand Marea Britanie nu era insula, iar Mediterana e plina de pesteri locuite candva de oameni, dar intrarile lor se afla azi la 50-70 de metri sub nivelul marii. Credeti ca oamenii au avut vreo contributie la asta? In mod sigur nu.

          • Nu prea mi-e clar unde bateți: pe de o parte pare că susțineți că factorul antropic nu contează, pe de alta că ar putea exista o Sahara verde sau un nord ospitalier. Fie cu riscul tundrei în Europa, fie cu cel al Saharei până la Carpați. N-am susținut niciunde că oamenii produc energie, ci doar că o folosesc pe cea acumulată de planetă în decursul a milioane de ani, în carbonifer. Iar prin asta se diferențiază de copaci și furnici. Și, pentru că nu am găsit niciodată vreun articol care sa trateze acest aspect, mi-am exprimat temerea că ceea ce a prisosit planetei atunci, iar natura a ales să o acumuleze în formă fosilă, ar putea fi nociv dacă e exploatată excesiv. Indiferent dacă sunt cărbuni, petrol sau gaze de șist. Tocmai transformarea asta a materiei dintr-o stare în care poate reține energie într-una în care o eliberează, în final sub formă calorică, ar putea duce la dezechilibre, dacă Terra nu reușește să înmagazineze excesul de căldură.

        • @ Hantzy – energia convertită de oameni din combustibili fosili în căldură (pentru că la asta se rezumă totul în cele din urmă) reprezintă o cantitate foarte mică, în comparație cu energia primită în mod constant de la soare.

          Specia umană profită de condițiile existente, nu le creează ea însăși. Dacă ar fi așa simplu să le creeze, Sahara ar fi verde demult, iar Marte la fel. Dar la fel cum diverse specii de copaci sau diverse specii de furnici trăiesc în general în zone nici prea reci și nici prea calde, potrivite pentru nevoile lor, tot așa specia umană preferă zonele care au deja clima acceptabilă. Și dovada e tocmai faptul că nu se descurcă prea bine în Alaska sau în Groenlanda. Adică oamenii ar putea trăi și acolo cu milioanele, însă ar fi cam costisitor dpdv energetic :)

          Faptul că putem instala un calorifer sau un aparat de aer condiționat ca să adaptăm temperatura unei încăperi la confortul pe care ni-l dorim nu înseamnă că suntem capabili să răcim Sahara măcar până la nivelul Spaniei sau să încălzim Groenlanda măcar până la nivelul Marii Britanii. Când o să fim capabili să facem asta, o să avem motive să ne facem griji. Deocamdată n-avem :)

  6. Multumesc domnule Constantin Crânganu de articole .
    Foarte instructive .
    A studia trecutul , a analiza prezentul asigura bune sanse de a prevedea viitorul .
    Pacat ca noi romanii sintem imprastiati cam peste tot pe glob .
    Tara ar avea de castigat cu multi din cei plecati dar se stie , emigrantii nostri sint buni doar cind trimit bani in tara . Imediat dupa sint blamati de toti . :( :( .

    • Tara ar avea de castigat cu multi din cei plecati dar se stie , emigrantii nostri sint buni doar cind trimit bani in tara . Imediat dupa sint blamati de toti.

      Trist și adevărat.
      De aceea, m-am hotărât să mă întorc după ce devin pensionar :-)

      • Există niște învățăminte foarte importante dpdv psihologic în basmul ”Tinerețe Fără Bătrânețe”, iar ăsta e într-adevăr unul dintre ele: în România te întorci numai ca să mori :)

        Cred că majorității celor plecați ne-ar fi plăcut ca România să fie un loc de unde să n-avem motive să plecăm. Însă realitatea e complet diferită, în România trebuie să revii din când în când, ca să nu uiți de ce-ai plecat.

        Dincolo de implicările politicianiste, manifestările de la Pungești au fost definitorii pentru mentalitatea din România, iar recentele incidente din Țara Hațegului, unde ”ecologiștii” au ajuns să dea cu mașina peste oameni sunt din aceeași categorie. În urmă cu 100-150 de ani și căile ferate au fost primite cu la fel de mare ”entuziasm”, în unele locuri jandarmii au ajuns să bată câte un sat întreg, în frunte cu popa și primarul, pentru ca lucrările să poată continua. Iar lucrătorii de la calea ferată erau uneori dotați cu arme de foc, la fel ca în Vestul Sălbatic.

    • Există chiar un banc pe această temă… cu nea Ion, plecat în America. Omul se așează, prosperă, are familie, în cele din urmă se hotărește să plece în vacanță să își viziteze prietenii din România.

      În primul an, nea Ion dă o petrecere monstru la fostul Cămin Cultural, vine tot satul, se distrează cu toții, mănâncă bine. La terminarea petrecerii, nea Ion stă în ușă și înmânează fiecărui participant câte un plic cu $100. Lumea pleacă mulțumită acasă. Gheorghe si Vasile se roagă la bunul D-zeu pentru sănătatea lui nea Ion.

      În al doilea an, scenariul se repetă, lui nea Ion îi merge si mai bine în America. La plecare de la căminul cultural, fiecare sătean primește câte un plic cu $150. Toate suflarea satului exultă!!! Gheorghe si Vasile sunt entuziasmați: „Dom’ne ce om deosebit e nea Ion! Nu și-a uitat originea!”

      Vine recesiunea economică.

      Pentru a păstra tradiția, nea Ion pleacă în vizită în Romănia. De această dată, banii sunt mai puțini. Organizeaza petrecerea, se servește numai cafea, ceai și fursecuri. La plecare, sătenii se aliniază pentru… plic.
      Nea Ion ia cuvântul si isi cere scuze… viata în America e mai complicată, afacerile nu mai merg asa de bine, este recesiune si in plus a trebuit sa isi trimită copiii la colegiu. Nu mai are bani
      pentru fiecare. Lumea pleacă. Gheorghe si Vasile: „Ce caracter și nea Ion, ăsta! Se dă american, acum, nu mai știe de noi ! În plus a avut tupeul să își trimită și copiii la facultate e banii noștri!”.

  7. @MirceaM

    1.”Unii cercetători au afirmat că cel mai probabil factor de determinare a riscurilor ecologice, inclusiv al celor legate de schimbările climatice, îl reprezintă bogăția economică. Din acest punct de vedere, riscurile climatice au fost percepute a fi mult mai serioase de către națiunile bogate, iar în cadrul acestor națiuni, ele au fost considerate mult mai serios de către indivizii cu cel mai ridicat nivel de viață.”

    O interpretare „populară” ar fi: bogaților le pasă de schimbările climatice pentru că au ce pierde – afaceri, proprietăți luxoase, un anumit stil de viață- în caz de modficări rapide ale climei. De exemplu, ridicarea nivelului oceanelor ar duce la dispariția unor orașe de „bogătani”, orecum New York, Boston, Miami, Houston, Los Angeles și multe altele asemenea.

    Cei săraci, cu excepția unor insule mici, pot (teoretic) răspunde riscurilor posibile induse de schimbările climatice cu o zicală tipică românească: Ce-am avut și ce-am pierdut!

    Dar climatologii au o altă perspectivă asupra raporturilor dintre schimbările climatice și bogăția materială a unei națiuni. Este vorba despre acțiunile ce se pot întreprinde pentru a reduce riscurile/vulnerabilitățile asociate cu schimbările climatice (aka încălzirea globală). Aceste acțiuni se grupează în trei mari categorii: adaptare, ameliorare (mitigation) și geo-inginerie.

    Când o țară are resurse materiale din belșug, adaptarea, de exemplu, la schimbările climatice este posibilă: New York și celelalte orașe menționate își pot permite să construiască sea walls (ziduri de protecție) pentru a-și proteja zonele portuare; pot folosi mai multă energie pentru aer condiționat; pot amplifica nivelurile de asistență medicală prin construirea de spitale bine dotate etc.

    Despre ameliorare și geo-inginerie aș avea nevoie de un articol separat.

    2. Al doilea lucru la care ma gandeam este , totusi, cum putem da drumul unor tehnologii noi, care nu se pot verifica retroactiv, prin prisma efectelor masurabile si masurate intr-o anumita perioada de timp, in practica?

    Fracturarea hidraulică în Statele Unite are o experiență de peste 65 de ani, ceea ce, în cazul acestei tehnologii, este suficient pentru verificarea retroactivă a efectelor măsurabile.

    Vă rog să mă credeți, dacă nu apărea filmul Gasland în 2010, toate discuțiile despre fracturarea hidraulică ar fi fost doar la nivelul specialiștilor. (Gasland sau puterea manipulării)

    3-4. Cum vedeti dvs. chestiunea RM vs fracking, dpdv al riscurilor?

    Îmi pare rău, dar nu pot răspunde la această întrebare. De ce? Ca geolog/geofizician nu am lucrat niciodată pe minereuri, ci numai pe hidrocarburi (petrol, gaze naturale și hidrați gazoși). Și cum nu-mi place sportul național românesc – datul cu părerea – aștept și eu opiniile specialiștilor în domeniu, români și canadieni.

    • Multumesc pentru raspuns, as puncta totusi cate ceva:
      1. nu am lamurit chestiune de ce noi, romanii, saraci in comparatie cu SUA, suntem mai preocupati, neavand ce pierde ( ma rog, nu cred ca asta este logica…mai degraba cei saraci ar trece peste limita „rezonabila” a riscului avand ce castiga de pe urma unei tehnologi riscante, in viziunea celor bogati, dar suportabila, prin prisma castigului pentru cei saraci etc). Eu ma gandeam ca aceasta inversare se datoreaza tocmai faptului ca cei saraci, la noi, nu castiga nimic, ca indivizi, redeventa fiind a statului. Sau altfel spus chestiunea opunerii fata de fracking trbuie abordata nu prin prisma riscului tehnologic, nici a bogatului care are ce pierde si a sarcului care nu are, ci a saracului care nu castiga nimic. Stiti cum se spune pe la noi, cam porcos, dar foarte real: si f… si cu banii luati. Macar banii sa-i primim…glumesc! dar chestiunea cred ca pe aici se pune in fond
      2. Nu ma refeream in mod expres la fracking, aici lucrurile s-au cam clarificat. Ci la modul general, atunci cand nu avem experienta practica. Probabil ca acum 65 de ani a fost mult mai usor sa se nasca o tehnologie care, la acea vreme, era mai riscanta ca acum. Si totusi s-a nascut, nu la cei saraci, evident, probabil vremurile fiind mai permisive. Ce facem acum, azi? Daca apare o tehnologie cu un potential de risc perceput ca fiind ridicat, dar fara „dovezi” , fara a putea sa beneficieze de un studiu al unei institutii serioase, de protectie a mediului? Paradoxal (vs chestia cu bogatii) ea apare inrtai in tarile bogate, nu? ele isi asuma riscurile, abia apoi se exporta catre saraci…care, dupa cum vedem , se pun capra…ca tot vorbiram de ea. Ceva nu se potriveste…

      • Răspunsul meu era legat de îngrijorările impuse de schimbările climatice și riscurile ecologice aferente. Schimbările climatice nu au nicio legătură cu fracturarea hidraulică, decât dacă acceptăm că folosirea gazului natural în loc de cărbuni, scade concentrația de CO2 din atmosferă.

        Deci, nu văd aici o legătură directă între bogația unei țări și acceptarea/respingerea unei noi tehnologii cu vulnerabilități neclare pentru unii cetățeni.

        S-ar putea răspunde la întrebarea dvs. plonjând în domeniul psihologiei sociale, unde „fierb” concepte, idei, opțiuni, credințe, aprehensiuni etc., etc, ale căror variabillitate și sinergii necesită intervenția unui specialist. Poate, dacă unul citește aceste rînduri, va încerca un răspuns.

        Fără să mă aventurez în acel domeniu, înclin să cred că un factor esențial în acceptarea/respingerea unei noi tehnologii (veche de 65 de ani SUA, nouă ăn România și alte țări) îl reprezintă nivelul de alfabetizare științifică a opiniei publice.

        Atunci când oamenii simpli se informează după ureche, iar specialiștilor, care i-ar putea lămuri plenar, li se aplică tot soiul de etichete infamante, posibilitatea unui dialog este la fel de mare ca a merge cu bicicleta de pe Pământ pe Lună.

        • Domnule Cranganu, eu cred ca domnul MirceaM a lovit, din nou, direct in capul cuiului!
          Concret, am pretentia ca sunt o persoana cu un nivel de educatie peste medie (si sunt capabil sa ma informez inclusiv in domenii cu care nu am tangenta). Cu toate acestea va intreb de ce as vota pentru infiintarea unei exploatari (de orice gen) la limita proprietatii mele?
          Da, stiu, riscul real este de 0,0001%, apa va ramane la fel de pura ca pe vremea lui Burebista iar trandafirii mei vor creste la fel de frumos ca si acum. Si totusi, de ce as accepta acest lucru atata timp cat statul nu ma face partas la profit? Doar din patriotism? Pai stiti vorba aceea: NIMBY!
          DDe unde stiu ca statul nu-mi va expropria o parte din terenuri? De unde stiu ca nu se vor construi drumuri de acces peste proprietatea mea (presupun, totusi, ca gazele cu pricina nu se transporta cu elicopterul), de unde stiu ca nu voi avea de suportat poluare fonica? Si altele, desigur – ganditi-va ca am luptat din greu pentru ca ferma mea sa fie certificata biologic si am incheiat contracte de export pe baza acestei certificari, chiar credeti ca le-as putea mentine cu cateva sonde aflate „gard in gard” cu proprietatea mea?
          Prin urmare, de ce protestez impotriva exploatarii gazelor din sisturi in zona in care traiesc (sau, daca doriti, DIN care traiesc)? Pai pentru ca pot, iar statul roman nu imi ofera niciun stimul (incentive) sa nu o fac!

          • V-am răspuns personal la întrebările dvs:

            http://www.contributors.ro/economie/fracturarea-hidraulica-2-0-roci-digitale-inteligen%C8%9Ba-artificiala-big-data-%C8%99i-soft-computing/#comment-243573

            Răspunsuri adiționale:

            Cu toate acestea va intreb de ce as vota pentru infiintarea unei exploatari (de orice gen) la limita proprietatii mele?

            Nu există nicio votare implicată aici – dreptul proprietarului de a-și exploata bogățiile din subsol este constituțional. Urmând modelul american, localitatea unde aveți ferma poate adopta restricții referitoare la transportul greu, poluare fonică și luminoasă etc., dar NU poate interzice dreptul proprietarului (statul român) de a avea acces direct la proprietatea lui.

            Am mai scris de câteva ori că statul român -prin companiile cărora le derogă dreptul său la exploatarea subtanțelor minerale din subsol – are OBLIGAȚIA de a încheia cu dvs. un contract de uzufruct pentru accesul lor pe terenul dvs. Contractul trebuie să includă compensații satisfăcătoare pentru deranjul temporar al proprietății dvs. Aici, în SUA, compensațiile sunt de tipul chirie lunară plus o cotă-parte (redevență) la prețul pieții din valoarea hidrocarburilor extrase (si credeți-mă, sunt familii care mulțumesc lui Dumnezeu in fiecare zi pentru ca o companie a solicitat acces pe terenul lor).

            Adițional, prin același contract, statul are obligația de tip restitutio in integrum, adică, la sfârșitul operațiunilor de forare/exploatare, să vă redea proprietatea în condiții extrem de apropiate de situația inițială a proprietății dvs.

            Apropos, ați văzut cumva recent cum arată locul forajului de explorare de la Pungești? Imaginea de lucru a forajului este cea de pe coperta I a cărții mele.

            • Domnule Cranganu, eu nu vorbeam de SUA ci de Romania, unde statul nu incheie contracte de uzufruct ci expropriaza iar cota-parte din redevente exista doar intr-un vis frumos.
              Concluzie: daca statul roman este proprietarul subsolului pretinde sa foloseasca inclusiv suprafata dupa bunul plac (desi aceasta nu-i apartine)!
              Ma indoiesc sincer ca nu intelegeti legislatia din Romania, va pot insa asigura ca nimeni nu ar fi nebun sa refuze un contract in urma caruia sa-i „multumeasca lui Dumnezeu”, doar ca astfel de contracte nu se incheie niciodata, nici in cazul Pungesti si nici in cel de la Rosia Montana: in romanistan doar se expropriaza (cu compensatii ridicole).
              Deci nu!

  8. MITINGUL OPEC DE LA VIENA

    Vineri a vut loc metingul OPEC de Viena, primul după cel din noiembrie anul trecut, când cele 12 țări membre au decis să nu scadă producția lor de țiței și să lase piața să impună noul preț al petrolului (detalii, aici: Deflația petrolului. Cauze și consecințe; Noua matematică a petrolului. Cum se rezolvă ecuația preț-cerere-ofertă).

    În urma acestei hotărîri, Arabia Saudită a cedat rolul său de swing producer, rol preluat și deținut în prezent det Statele Unite ale Americii (detalii, aici: Revoluția fracturării hidraulice din Statele Unite: Cum a fost posibilă? Când se va termina? Va putea fi exportată în alte țări?; O idee al cărei timp a venit… Va introduce petrolul o nouă ordine mondială?)

    La mitingul de ieri nu s-a întâmplat nimic deosebit. OPEC nu-și va micșora producția pentru a influența prețul petrolului.

    Rolul petrolului de șist, produs de SUA prin fracturare hidraulică, a fost un subiect intens dezbătut de analiștii prezenți ieri în Viena. Ei au afirmat că boom-ul actual este probabil unul dintr-o serie de evenimente care au schimbat istoria industriei de petrol, similar cu creșterile explozive ale producției din Alaska și Marea Nordului în anii 1980 sau descoperirea marilor zăcăminte din estul Texas-ului și Oklahoma în anii 1930.

    „Noua industrie a petrolului și piața încearcă să găsească un nou echilibru, după perturbarea produsă de sosirea noii producției din argilele petrolifere din Statele Unite”, a spus Bhushan Bahree, un analist al firmei de cercetare a pieții IHS.

    Această situație ar putea conduce la o perioadă prelungită a prețurilor sub $100/baril, ceea ce este o vest bună pentru consumatori și o veste proastă pentru țările membre OPEC, în particular Venezuela.

    Detalii, aici: OPEC, Keeping Quotas Intact, Adjusts to Oil’s New Normal

    • Pe mine ma ingrijoreaza Rusia. Este una din tarile cele mai afectate de pretul scazut al petrolului, bugetul ei fiind calculat la un pret mediu de 100USD.
      Dar 100 USD este un vis, nimeni, nici macar arabii, fosti market makeri, nu mai spera in asa ceva, acum 100=70…si tare imi e ca Rusia, debusolata si in criza de bani, cu un Putin aproape nebun, va face tot ce-i sta in putinta pentru a readuce nivelul la 100. In stilul caracteristic. Razboi. Hibrid, mascat, porceste, dar razboi sa fie…In zonele care conteaza pe harta hidrocarburilor. Sa miste pretul cum vor ei, in sus.
      Evident nu in SUA, unde nu pot face nimic…dar ma gandesc ca nu ar fi chiar o aberatie sa te gandesti ca ISIS ar putea fi sustinuta de rusi, ca razboiul se va propaga, via fundamentalistii islamisti in Arabia Saudita. In fond Mecca si Medina sunt pe teritoriul lor…ce motiv mai bun poate sa fie pentru fundamentalisti ca recucerirea orasului unde s-a nascut Mohamed, profetul?
      Imi e groaza sa ma si gandesc la asa ceva…dar ma uit pe harta si vad la nord de AS Iraq-ul sfartecat, la sud Yemenul cu probleme, ce mai ramane? Omanul si Emiratele, si vom avea AS „inconjurata”.
      Bun, AS este o nuca tare, dar cu un pic de sprijin rusesc situatia se poate schimba. Va imaginati cum ar reactiona pietele la ruperea unei portiuni din AS de ISIS…Sau la cateva atentate… Daca ar fi sa merg cu paranoia mai departe m-as gandi ca nici companiilor americane nu le-ar strica un pic de crestere…poate de asta nu avem o riposta hotarata, Iraq-ul a fost atacat pentru mai putin, acum ISIS este suspect de greu de infrant. Desigur, exagerez…

      • Rusia îngrijorează întotdeauna pe oamenii lucizi, domnule Modan. Este normal să fie aşa, în această parte a Europei, deoarece imperialismul rusesc nu a dispărut în 1991. În plus, există câţiva aventurieri care consideră Europa Centrală şi de Est un fel de El Dorado, o ţară a nimănui unde pot să aplice metodele de îmbogăţire învăţate prin alte ţări. Profitul se duce la ei, iar pagubele rămân în fostele state comuniste din Europa. Se promit cai verzi pe pereţi, iar ruşii profită de pleaşca oferită de aventurieri pentru a se băga în politica vecinilor din imediata apropiere.

    • Pe vremuri, strămoșii mei obișnuiau să spună:

      Non idem est si duo dicunt idem (Nu-i același lucru dacă doi oameni spun același lucru).

      Parafrazând puțin, eu aș spune:

      Non idem est si duo legunt idem (Nu-i același lucru dacă doi oameni citesc același lucru).

      Nu mă îndoiesc că dvs. ați remarcat cât de solomonică a fost declarația oficialului de la EPA:

      “Nu este o chestiune de sigur sau nesigur,” a declarat Tom Burke, administrator asistent adjunct al Oficiului EPA de Cercetare si Dezvoltare, într-o conferință cu reporterii. Problema pentru EPA este “cum putem reduce cel mai bine vulnerabilitățile, astfel încât să putem proteja cel mai bine apele noastre și resursele noastre de apă?

      Cu alte cuvinte, EPA s-a ferit să spună că fracturarea hidraulică este SIGURĂ 100%, lăsând loc unor lecturi alternative, precum cea menționată de dvs.

  9. @IosiP

    Ma indoiesc sincer ca nu intelegeti legislatia din Romania

    Ca orice legislație din lume, și cea românească poate și trebuie să fie schimbată în folosul cetățenilor români.

    Toate exemplele pe care le-am dat până acum sunt apropo-uri clare pentru schimbarea legilor actuale. Deputații și senatorii pe care îi votați trebuie nu numai să promită că vor face și vor drege, dar să li se amintească regulat despre și să fie ținuți permanent în priză cu doleanțele celor care i-au ales.

    Dar aici risc să intru pe un teren alunecos și, în ciuda experienței mele de geolog, recunosc că „terenul” clasei politice românești mă găsește nepregătit. Dacă electoratul român i-a ales și re-ales pe actualii și foștii legislatori, înseamnă că acelei majorități care i-a ales nu-i pasă de schimbarea Legii Petrolului, de exemplu.

    O clasă politică în care un prim-ministru a făcut pușcărie, un altul este acuzat de plagiat și de alte fapte penale, în care deputați și foști miniștri se „odihnesc” în închisorile patriei – și asta numai în 25 de ani! – lasă puține speranțe că viitorul apropiat al României va fi unul al dialogului rațional, constructiv, benefic, dintre societate și conducătorii ei politici.

  10. @Hantzy

    Este oare Terra în stare să mai economisească surplusul energetic, primit de la soare și cel rezultat din folosirea carburanților, în formă materială? Sau, dacă nu, ce cantitate de energie termică ar mai putea fi acumulată de geosfere înainte ca transformările sa devină ireversibile?

    Vă pot răspunde pe baza studiilor de climatologie pe care le folosesc în cadrul cursului meu „Climate Change – Torn between Myth and Fact”.

    Concentrația actuală de CO2 în atmosferă este de circa 400 ppm, adică 0.04% din totalul gazelor aflate acolo.

    Cu 65-70 milioane de ani în urmă, în timpul unei perioade numite de geologi Cretacic, concentrația de CO2 atinge 1.200 ppm, adică de 3 ori mai mare decât în prezent. Iar temperatura medie a planetei, care este de aproximativ 15,5 grade Celsius, atingea atunci circa 22 grade C.

    Cretacicul este recunoscut de geologi și climatologi ca una din perioadele când planeta era „ice free”, adică inclusiv Antarctica și Groenlanda erau grădini verzi. Inutil să menționez că pe timpul Cretacicului nu se foloseau combustibili fosili – dinozaurii aveau alte preocupări, până când au fost șterși de fața pământului de un cataclism cosmic.

    Dacă planeta noastră a suportat astfel de condiții extreme (concentrații CO2 și temperaturi extreme) atunci, eu sunt optimist că va putea suporta și resturile de hidrocarburi fosile care au mai rămas fără să intre intr-o fază de no return (fără întoarcere, ireversibilă).

    • Este chiar simpatica explicatia dumneavoastra domnule profesor doar ca este inexacta. Chiar in acest moment suntem in plin proces glorios de extinctie. Combustibilii fosili, multumita carora societatea umana a reusit sa invinga definitiv si iremediabil natura si sa o exploateze de 1.5 ori peste puterea ei de regenerare, sunt cauza principala. Da, exista posibilitatea ca Terra sa supravietuiasca, dar fara 95 la suta din speciile de flora si fauna. Deja este prea tarziu pentru multe specii devenite extincte de foarte putin timp. Asistam neputinciosi la distrugerea habitatelor naturale cu consecinte greu cuantificabile in momentul de fata. Acidifierea oceanelor este deja o mare problema pentru corali si moluste. Sa nu uit, acum ceva timp citisem un articol intr-o publicatie de specialitate (oil & gas) ca unele specii de plante vulnerabil din Statele Unite sunt in pericol de extinctie din cauza …fracturarii hidraulice!

      • Am scris că planeta va supraviețui, nu toate speciile de floră și faună. Specia omenească este și ea condamnată la dispariție, ca orice altă specie mamiferă și asta, fiți sigur, nu din cauza folosirii combustibililor fosili.

        Dacă citiți un manual de paleontologie, veți vedea că viața pe planeta Pământ a cunoscut mai multe faze de extincții, în timpul cărora majoritatea speciilor existente a dispărut, devenind fosilele de astăzi. După care au apărut alte specii. Chiar noi, mamiferele, datorăm asteroidului Chicxulub, prezența momentană pe Terra: catastrofa de la sfârșitul Cretacicului a „ras” dinozaurii de fața Pământului, creând o nișă biologică pe care, cu grație și noroc, am umplut-o noi, mamiferele.

        acum ceva timp citisem un articol intr-o publicatie de specialitate (oil & gas) ca unele specii de plante vulnerabil din Statele Unite sunt in pericol de extinctie din cauza …fracturarii hidraulice!

        Chestia asta e haioasă rău de tot!

        Să vă dau și eu exemplu: în aprilie 1986, când a avut loc catastrofa de la Cernobîl, eram singurul profesor din Iași care avea un detector de radiații cu scintilații produse de un cristal de NaI (iodură de sodiu).

        Zeci și zeci de colegi, studenți, sau oameni simpli au bătut la ușa laboratorului meu ca să le măsor doza de radiații din zona epiglotei. De ce? Pentru că auziseră ei la TV și citiseră în ziarul „Scânteia” că radiațiile de la Cernobîl pot cauza cancer la glanda tiroidă. Într-o bună zi, m-am trezit la ușă cu o gospodină bine hrănită, care mi-a cerut să-i măsor degetele de la picioare!!! „De ce?”, am întrebat eu consternat. ”Știți, dom’ profesor, după 16 aprilie [ziua accidentului nuclear] am făcut bătături la ambele picioare și bărbatu-meu mi-o zîs că tre’ să fie de la Cernobîl” :-) (Strict autentic)

      • @ claudiu – nici nu știți câtă dreptate aveți :P

        Consecințele despre care vorbiți sunt realmente ”greu cuantificabile”, adică e mai mult decât dificil să poată fi evaluate în vreun fel. Înainte de epoca acestor combustibili fosili, planeta a fost și mult mai caldă în unele epoci, a fost și mult mai rece în altele.

        Ca să vă ofer un exemplu din viața de zi cu zi, consecințele despre vorbiți dvs.sunt comparabile cu cele datorate deciziei de a face un drum cu mașina. De la Constanța la Timișoara să zicem. O mașină în plus pe șosea înseamnă niște carburant consumat și niște fum în plus, dar variația introdusă este minoră, comparativ cu traficul deja existent.

        Există riscuri, ați putea lovi un pieton sau o altă mașină, însă unicul mod de a evita complet riscurile ar fi să stați acasă. Și dacă toți ar sta acasă, ar fi raiul pe pământ: niciun pieton și nicio mașină nu ar mai fi lovită. Dar nici trafic rutier nu ar mai exista și fiecare ar trebui să se mulțumească doar cu ce poate cultiva pe lângă casă.

        Combustibilii fosili sunt mult mai eficienți energetic, de aceea nu mai stăm azi în corturi, în jurul unui foc de lemne. Dacă ne-am întoarce la lemne, probabil 99% din populația planetei ar dispărea în 2-3 generații, pentru că azi nu mai putem face agricultură fără motorină, dacă vrem să asigurăm alimentele pentru 7 mld.oameni. Credeți că ”drobul de sare” pe care-l prezentați dvs.s-ar putea compara cu perspectiva întoarcerii la lemne? Eu aș zice că nu.

        • @ Harald, nu este un „drob de sare” ci pura realitate. Ti-ai imaginat vreodata ce s-ar intampla daca albinele ar disparea? Despre astfel de consecinte e vorba. Exista deja o mare problema pentru albine. In Statele Unite albinele salbatice au disparut aproape complet iar cele „domestice” sunt in declin accelerat. Gasesti multa informatie pe tema asta asa ca nu iti explic mai departe. Marea tranzitie energetica de la combustibilii fosili spre energiile regenerabile tocmai se intampla. Este de inteles lobby-ul agresiv in favoarea combustibililor fosili. Sunt prea multi bani in joc. Dar tot mai multe exemple dovedesc ca energiile regenerabile sunt viitorul, priviti si exemplul dat mai jos de @Neinginerul: Tesla Motors, ca tot imi dadeati exemple cu masini si grozava eficienta energetica a combustibililor fosili. Era petrolului tocmai apune.

    • Multumesc! Abia acum am sesizat raspunsul dvs.
      Sunt constient ca au existat si, probabil, inca exista variatii climaterice in jurul unui punct de echilibru momentan. Exista insa anomalii, precum cea a iridiului, care a incheiat cretacicul si a facut trecerea la Paleogen, era primelor roci sedimentare.
      Astfel de anomalii contravin tendintelor generale de evolutie climatologica, iar aparitia si dezvoltarea lor a dus la schimbari profunde in Fauna si Flora vremii. Ne apropiem de o astfel de Anomalie, determinata de vreun cataclism, sau nu? asta e intrebarea. Dvs sustineti ca nu, un alt comentator are o parere diferita.

      • @ Hantzy – aceste anomalii sunt impredictibile prin însăși natura lor. Ca specie în ansamblu, nu suntem capabili să protejăm planeta de impactul cu un asteroid de vreo 10 km în diametru și nici nu suntem capabili să oprim erupții vulcanice masive, în cazul în care ele ar apărea. Deci nu are sens să ne facem griji pentru cataclisme impredictibile, tocmai datorită naturii lor impredictibile.

  11. Exista insa anomalii, precum cea a iridiului, care a incheiat cretacicul si a facut trecerea la Paleogen,

    Anomalia de care vorbiți a fost demult explicată ca fiind produsă de impactul asteroidului Chicxulub. O catastrofă cosmică de care, evident, planeta noastră nu este responsabilă.

    Consecințele acestui impact le-am descris ( pe scurt) mai sus:

    http://www.contributors.ro/reactie-rapida/fracturarea-hidraulica-nu-a-contaminat-apa-potabila/#comment-243947

  12. „Moscova finanțează mișcările ecologiste din Europa pentru a încuraja protestele împotriva fracturării hidraulice pentru a apara industria de gaze a Rusiei”

    Ziarul The New York Times a publicat ieri articolul Russia Wields Aid and Ideology Against West to Fight Sanctions.

    Cu ocazia întâlnirii Grupului celor 7 din Germania, analiștii politici sunt convinși că Uniunea Europeană va reînnoi sancțiunile împotriva Rusiei până în ianurie 2016. Hotărârea va fi luată în timpul summit-lui UE de la Bruxelles de pe 25-26 iunie.

    Despre consecințele sancțiunilor impuse Rusiei pentru acțiunile sale împotriva Ucrainei am scris aici: Rusia sub dublu impact: sancțiunile internaționale și prețul scăzut al petrolului

    Ceea ce atrage atenția în plus în articolul menționat este reînnoirea acuzației că Rusia sprijină mișcările ecologiste din Europa pentru declanșarea protestelor împotriva fracturării hidraulice. Citatul incriminator mai conține și o referință la existența unei Agenții speciale care plătești trolli și postaci pentru comentarii pe Internet.

    American and European officials have accused Moscow of financing green movements in Europe to encourage protests against hydraulic fracturing, or fracking, a move intended to defend Russia’s gas industry. And a shadowy “troll farm” in St. Petersburg uses Twitter to plant fake stories about chemical spills or Ebola outbreaks in the West.

    Despre postacii români am scris aici și aici.

    • Domnule profesor, aceasta este o jignire nu numai pentru cititorii Contributors, care in general sunt oameni informati, dar si la adresa romanilor in general. Aceste acuzatii au fost scoase din sertar si acum, cand oamenii au iesit in strada pentru a se impotrivi taierilor salbatice de arbori din padurile romanesti. Adica Putin plateste romanii sa isi apere padurile dupa ce i-a platit sa se apere de fracturarea de mare volum. Sa nu uitam ca in partea de vest a Romaniei niste companii care au concesiuni petroliere se laudau prin 2012-2013 ca sunt interesate de resurse neconventionale ( shale & tight). Una dintre ele e controlata de Gazprom. Oare Putin sa plateasca activistii sa lupte impotriva Gazprom? Nu suna cam absurd? Inca ceva, nu suna jignitor sa acuzi pe cineva ca e platit sa isi apere mediul curat (fara a aduce dovezi)? Domnule profesor, articolul 35 din Constitutia Romaniei spune:
      (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
      (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
      (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.
      Asadar, dupa cum vedeti este atat un drept dar si o indatorire pentru un cetatean roman. Aaa, uitasem, dumneavoastra sunteti cetatean american…

  13. Pe scurt, pentru ca aici s-a vorbit mult:

    1. Tehnologiile regenrabile sunt cele mai potrivite pentru planeta noastra in acest moment. Tine de noi sa ne reducem consumurile si sa eficientizam productia/stocarea.

    2. EPA a dat intraevar un studiu solomonic, o sabie cu 2 taisuri, a admis ca exista accidente (pana acum cand nu exista presiune populara nu le prea vedea) dar a dat si Cezarului ce e al Cezarului (adica nu a uitat sa mangaie industria oil/gas pe cap stipuland ca la radio Erevan „da poluam apele dar numai acolo unde pe John il cheama Ivan, adica mai pe nicaieri”

    3. Dupa ce veti termina de fracturat toate stratele si de injectat toate porcariile in pamant in America, veti spune „the other kids did that mom we did not do it”. Pana atunci insa noi vom sta cu un ochi pe Franta, Germania, Elvetia, Austria si alte state care au impus moratoriu.

    • Așa e, dar costă bani tehnologiile alea regenerabile. Ca să putem instala moriști pe toate dealurile și panouri solare pe toate acoperișurile, trebuie să ardem combustibili fosili în timpul ăsta. Iar după ce le instalăm, o să constatăm că vântul nu bate non-stop și soarele nu strălucește noaptea, așa că tre’să avem mama rețelelor de interconectare, în așa fel încât să avem energie electrică și în Spania atunci când nu bate vântul în Danemarca. Și invers. De-aia folosim termocentrale, pentru că le putem porni și opri după dorință. Altfel am avea căldură doar când bate vântul sau doar când e destul soare.

      Până la urmă, totul se rezumă la costuri. Chiar crezi că poți sta fără autostrăzi și fără căi ferate de mare viteză până când or fi toate dealurile pline cu moriști și toate acoperișurile pline cu panouri solare? Chiar crezi că guvernul va putea încasa aceleași taxe pe care le încasează actualmente din petrol și gaze? Ai încercat să locuiești într-un sat lângă care sunt instalate vreo 40 de moriști, să vezi dacă poți dormi noaptea?

      Deocamdată, lucrurile arată cam în felul următor: atât timp cât nu a fost oprită ultima termocentrală pe cărbune, orice cantitate de petrol sau de gaz este binevenită.

      • Draga domnule, una este sa folosesti o termocentrala in rezerva, avand in SEN un smartgrid, alta e sa promovezi la nesfarsit combustibilii fosili fara sa invetezi si sa investesti in alternative. Tehnologia costa, asta este adevarat, toate utilajele din indutria petrolului costa dar exista interesul ca ele sa fie tinute in viata pentru ca genereaza costuri de intretinere ce avanteaza corporatii gen Schlumberger si altii.
        La tehnologiile verzi costurile de intretinere sunt mai mici, costurile de exploatare mai mici, costurile externalizate pe mediu mult mai mici. E o problema de vointa politica blocata dinspre sectorul corporatist energofago-retrograd-oilgasist la nivel mondial. Tehnologiile verzi sunt in perfectionare (da cunosc dezavantajele lor); acum depasim o etapa trecem in alta, la revedere motoarelor cu ardere interna.
        Eu va intreb alceva, ati incercat sa traiti langa niste sonde de fracturare ? Lanaga turbine eoliene intradevar exista poluare electromagnetica, sonora, exista interferente cu habitatul unor specii de pasari, dar langa o zona petrolifera dezastrul e x 10 cel putin. Si inca ceva, se cerceteaza de catre oameni de stiinta vizionari si nu dinozauri ancorati in trecut, optimizarea tehnologiei fotovoltaice, eoliene, maree motrice, fuziunii, hidrogenului, acumulatorilor de energie. Va asigur ca progresul industrieiverzi va asigura adevarata revolutie tehnologica si ecologica, urmata de una politica. Nu credeti, vizitati fabrica de automobile si tehnologie solara Tesla a lui Elon Musk din America.

        http://en.wikipedia.org/wiki/Elon_Musk

  14. NOUTĂȚI DESPRE ARGILA „VACA MUERTA” DIN ARGENTINA

    Pe 31 ian. 2015 am publicat articolul Ați auzit de Vaca Muerta? Ce putem învăța de la Argentina? (pe lângă tango și Maradona) în care am prezentat potențialul de producție de hidrocarburi a unei formațiuni de argilă, numită Vaca Moartă datorită formei de pe hartă. Formațiunea acoperă o suprafață cât a Belgiei, iar estimările geologice indică acumulări de gaz și de petrol de-a dreptul impresionante.

    Ieri, Financial Times a prezent un reportaj despre ce se întâmplă acum în Patagonia.

    În 2013, compania americană Chevron a semnat un contract de $1,24 miliarde cu compania națională YPF pentr explorarea și exploatarea celei mai mari suprafețe cu argile gazeifere și petrolifere din afara Statelor Unite.

    Se consideră că proiectul în care este parte compania Chevron ar putea fi mai bun decât Texasul, adică decât Eagle Ford Formation și West Permian Basin.

  15. FRACTURAREA HIDRAULICĂ PREZINTĂ RISCURI ZERO SAU MINIME PENTRU CALITATEA APEI ȘI AERULUI DIN ORAȘUL FORT COLLINS, COLORADO

    Cetățenii din Fort Collins au votat un moratoriu de 5 ani pentru interzicerea fracturării hidraulice în cadrul orașului lor, dar justiția a invalidat în 2014 votul popular. Între timp, primăria orașului Fort Collins a cerut executarea unui studiu de mediu pentru estimarea efectelor fracturării hidraulice asupra calității aerului și apei din oraș. Rezultatele cercetărilor ecologice au fost publicate în acest raport.

    Traduc din ziarul local The Fort Collins Coloradoan principala concluzie (similară cu cea a studiului EPA):

    Pâraiele, râurile și lacurile din Fort Collins au o mică probablitate de a fi contaminate. Expunerea la aditivi chimici potențial dăunători provenind din foraj ar putea apărea pe calea aerului, deși expunerea prelungită nu este verosimilă, date fiind controalele de poluarea aerului din cadrul operațiunilor de la sondele de petrol.

    Mai citez două concluzii din raportul trimis de cercetători Consiliului Municipal Fort Collins:

    Concluzia generală…este că nu există o diferență semnificativă între concentrațiile observate ale polutanților măsurați pe locațiile de petrol și gaze și cele măsurate în locații urbane. Niciunul dintre componenții analizați și măsurați nu a prezentat nivele îngrijorătoare care ar necesită monitorizări ulterioare.

    Apa potabilă din Fort Collins este în prezent necontaminată de extracția de petrol și gaze și este puțin probabil să devină contaminată deoarece sursele de alimentare nu sunt localizate în apropierea surselor de petrol

    Bineînțeles, ca și în cazul studiului recent publicat de EPA, fracktiviștii americani au încasat o nouă înfrângere, dar, cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, continuă să fluiere (a pagubă) același refren fără noimă: „Noi credem că fracturarea este fundamental periculoasă și nesigură” (Sam Schabacker, Mountain West Region Organizer, Food & Water Watch organization, citat aici).

    Pentru astfel de fracktiviști, reiau două strofe superbe ale lui Nichita Stănescu:

    Ce singurătate
    să nu înţelegi înţelesul
    atunci când există înţeles.

    Şi ce singurătate
    să fii orb pe lumina zilei,-
    şi surd, ce singurătate
    in toiul cântecului.

  16. „Pâraiele, râurile și lacurile din Fort Collins au o mică probablitate de a fi contaminate. Expunerea la aditivi chimici potențial dăunători provenind din foraj ar putea apărea pe calea aerului, deși expunerea prelungită nu este verosimilă, date fiind controalele de poluarea aerului din cadrul operațiunilor de la sondele de petrol.”

    Cam mult probabil in propozitia de mai sus. Si ca sa continui in aceeasi nota … probabil au dreptate. Dar ingineria, stiti foarte bine, nu este matematica teoretica. Apar erori. Umane de cele mai multe ori.

    Plecand de la aceasta observatie, ati fi de acord ca firmele care fac astfel de exploatari sa cumpere o asigurare de genul „daca se intampla un accident, asiguratorul plateste”. Atunci vom sti cat costa probabilitatea de a se intampla ceva, iar locuitorii vor sti ca in caz de accident cineva va suporta costurile.

    • @Paul_ ma faceti sa rad. In Pennsylvania, unul din statele cele mai fracturate din lume (daca nu cel mai) sunt sondele a 66 de operatori Oil&Gas. Sunt 7788 de sonde la care s-au constatat 4006 abateri (violations). Una dintre cele mai frecvente si grave abateri este( v-o ofer in engleza): „Discharge of pollultional material to waters of Commonwealth”. Stiti cat au platit toti acesti operatori pentru toate cele 4006 abateri? Doar 6,1 milioane de dolari. Asadar cum e cu „poluatorul plateste”? Sursa: Pennsylvania Department of Environmental Protection

      • Este departe de ceea ce am scris eu.

        Alea sunt amenzi date de EPA (probabil).

        Eu am cerut ca firmele care fac exploatare sa fie obligate de comunitate sa cumpere asigurari de la asiguratori privati astfel incat daca se intampla un accident care se afecteaza viata oamenilor din comunitatea X, asiguratorul sa plateasca repararea pagubei.

        De exemplu daca un substanta chimica (folosita in explotare) ajunge in apa de baut. Chiar daca EPA spune nu este daunatoare, eu (daca as fi afectat) as vrea sa se gaseasca o solutie tehnica sa se rezolve problema.

        In cadrul politei de asigurare se poate include inclusiv o clauza ca asiguratorul sa plateasca despagubiri si dupa 30-40 de ani de cand s-a terminat exploatarea.

        EPA da o amenda iar oamenii din comunitatile respective sufera consecintele. Plus ca actiunile de loby alea firmelor de exploatare sunt binecunoscute.

  17. Nr. citari in studiul EPA: Avner Vengosh (48), Robert B. Jackson (33), Tom Myers (25), Anthony Ingraffea (9), Terry Engelder (8), Constantin Cranganu (0)

    • Asta apropos de ‘Top “Science” Advisors’, „prostituatele” de la universitatile Duke si Cornell, sau cercetarile finantate de Catskill Mountainkeeper (Tom Myers si deplasarea ascendenta a fluidelor prin subteran), cercetarile stiintifice proprii in domeniul fracturarii hidraulice, etc.

  18. „PREȚUL GAZULUI NATURAL DIN SUA S-A PRĂBUȘIT DUPĂ CE EPA A SPUS CĂ FRACTURAREA ESTE SIGURĂ”

    Dacă fracturarea hidraulică a scăzut prețul petrolului numai începând de anul trecut, aceeași tehnologie, combinată cu forajul orizontal dirijat, este responsabilă pentru scăderea prețului gazului natural cu 80%, din anul 2000 incoace.

    La Henry Hub, prețul mediu al gazului american este de $2,59 pentru 28 metri cubi (1,000 cubic feet). În Europa, aceeași cantitate de gaz se vinde cu $9,50, în China cu $10,25, iar în Japonia, cu $14. Întrucît gazul natural este sursa de enegie principală pentru industrie, succesul industriei manufacturiere americane se leagă direct de gazul natural ieftin, care devine tot mai ieftin pe zi ce trece.

    Raportul EPA reprezintă o schimbare politică fără precedent pentru o administrație democrată, pentru că ecologiștii, care se opun metodei de extragere a gazului metan din formațiuni argiloase, au argumentat multă vreme efectele negative ale emisiilor de metan asupra climei globale, precum și presupusele efecte otrăvitoare asupra resurselor de apă potabilă. Dar se pare că acea comoară economică îngropată în argilele Marcellus și Utica, în care sunt depozitate circa 30,000 miliarde metri cubi de gaz, a repurtat victoria astăzi.

    În aceeași zi în care EPA a publicat raportul, U.S: Energy Information Administration (EIA) a pulicat raportul inventarului săptămânal, care prezintă cantitățile de gaze stocate până pe 29 mai.

    Stocul de gaze a crescut cu o valoare uluitoare de 3,7 miliarde metri cubi pe săptâmână, ajungând la un total de peste 63 miliarde metri cubi. Inventarul stocat de gaz este în prezent mai mare cu 50,7% față de anul trecut.

    Noile licențe anuale de exploatare a petrolului și gazelor pe terenurile federale au scăzut de la peste 9.000 în 1988 la 1.100 anul trecut. Acum însă, decizia EPA va permite eliberarea a milioane de hectare, niciodată dezvoltate, pentru a propulsa noua etapă a fracturării hidraulice din SUA.

    Sursa: U.S. Natural Gas Price Collapsing after EPA Says Fracking Safe, 9 iunie 2015

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro