vineri, martie 29, 2024

Hainele cele noi ale Preşedintelui

Dincolo de declaraţiile, tardive şi neconvingătoare, ale Preşedintelui României, făcute vineri seara, în prelungirea întâlnirii europene, o ruptură gravă şi aproape ireparabilă s-a produs săptămâna trecută, o ruptură ce afectează , de o manieră dramatică, mandatul prezidenţial insuşi. O dată cu solidarizarea Preşedintelui cu “Trustul Intact”, o dată cu subminarea, deliberată, a ideii de domnie a legii, îndepărtarea de electoratul care a provocat alegerea sa, în urmă cu doi ani, este evidentă.

Iar această repudiere este cu mult mai amplă şi profundă decât indică miile de mesaje virtuale primite de Klaus Iohannis. Această critică publică viguroasă înseamnă ruperea, explicită, a contractului politic pe care naţiunea îl încheiase cu şeful de stat, în momentele în care românii au reacţionat, ultragiaţi, la manoperele dezonorante ale lui Victor Ponta.

Încheiat in noiembrie 2014, acest contract politic, întemeiat pe valori şi pe idealuri, iar nu pe mită şi clientelism, era reînnoit în noiembrie 2015, în zilele de revoltă “ colectivă”. Promisiunea unei alte politici, umane, decente, transparente, era pilonul acestui parteneriat. Gestul prezidenţial din trecuta săptămână pune capăt nu doar înşelătoarei primăveri “ colective”, ci şi acestei legături ce conferea Preşedintelui capacitatea de a miza pe solidaritatea civică, în îndeplinirea mandatului său.

Nimic nu mai poate fi la fel în această relaţie a lui Klaus Iohannis cu acel segment activ şi lucid al comunităţii de cetăţeni. Ceea ce şeful de stat nu a înţeles este că alegerile din noiembrie 2014 nu a au fost doar un decisiv şi masiv vot împotriva lui Victor Ponta, dar şi ocazia de a dezavua, public, un sistem al corupţiei, privilegiilor şi subdezvoltării. În diasporă, ca şi în ţară, românii au acordat lui Klaus Iohannis un mandat extrem de precis definit, bazat pe imperativele bunei guvernări şi ale atlantismului. Desemnarea sa ca şef de stat nu a fost un act divin, ci rezultatul unei deliberări politice raţionale.

Declaraţiile de săptămâna trecută contrazic acest mandat acordat de votanţi Preşedintelui.Nu privilegiile, ci egalitatea în faţa legii, nu clientelismul, ci transparenţa administraţiei, nu complicitatea cu oligarhia, ci voinţa de schimbare- acestea au fost alegerile civice din noiembrie 2014 şi din noiembrie 2015. Reacţia din mediul virtual este oglindirea acestui sentiment de consternare şi de dezgust moral. O reacţie pe care şeful de stat a fost incapabil să o anticipeze.

Căci amploarea acestei lucidităţi civice nu mai poate fi subestimată. Emanciparea cetăţenilor de sub tutela statului paternalist, refuzul de a mai accepta duplicitatea şi trădările, toate acestea sunt semnele schimbării care se produce, gradual şi ireversibil. O nouă formă de solidaritate se naşte în acest mediu virtual, unul pe care “Trustul Intact” şi cei asemenea lor nu îl pot controla. Ura şi demagogia televizată nu mai sunt suficiente.

Pentru Preşedintele Iohannis, vremea jumătăţilor de măsură şi ambiguităţii a trecut. Gesturile şi actele ce urmează sunt decisive. Confruntarea cu această condamnare publică intransigentă este semnul că un nou interval politic se deschide. Între Preşedinte şi alegătorii săi,ruptura este consumată. Îi revine lui Klaus Iohannis datoria de a încerca să reafirme valorile pe care se întemeia mandatul acordat de naţiune.

Reconcilierea cu criticii săi poate însemna revenirea la sursele votului din noiembrie 2014 şi ale revoltei “ colective”. Între privilegii şi libertăţile compatrioţilor săi, Klaus Iohannis trebuie să aleagă, definitiv.

Distribuie acest articol

33 COMENTARII

  1. Noi amandoi avem acelasi …președinte,
    Scolari … nu suntem aceleiasi pareri…
    Perfidul gand oricine recunoasca-l.
    Ce spui tu azi, am auzit și ieri.
    De-aceleasi lucruri plangem noi si radem…

    Dar unde-ți sunt zăpezile…de…alaltăieri?

    • Klaus Iohannis şi Dan Voiculescu sunt în situaţii asemănătoare. Conform unor hotărâri judecatoreşti rămase definitive, pentru fiecare dintre ei sunt adevărate afirmaţiile următoare:
      – au devenit proprietari ai câte unui imobil, în mod fraudulos;
      – au închiriat imobilul (Dan Voiculescu la Antena Grup SA, iar K. Iohannis unei bănci), încasând o chirie necuvenită;
      – ambele imobile au trecut în proprietatea statului.

      ––––––––––-
      De aici, situaţiile sunt în prezent diferite.
      * Prin hotărârea judecătorească penală nr. 888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti dată în procesul ICA (Institutul de Cercetări Alimentare), instanţa A OBLIGAT statul la valorificarea imobilelor confiscate, adică la transformarea lor în bani (pentru recuperarea sumei cu care a fost prejudiciat statul, 60 000 000 euro).
      * Cu valorificarea imobilelor atribuite statului după confiscarea lor se ocupă ANAF.
      * Conform OG nr. 14/2007, imobilele confiscate de stat se valorifică prin VÂNZARE.
      * Vânzarea se face prin licitaţie.
      * Pregătind imobilele pentru valorificarea lor prin vânzare, ANAF începe să pună în executare hotărârea judecătorească nr. 888/08.08.2014 a Curţii de Apel Bucureşti.

      –––––––––––
      Dicţionarul Explicativ al limbii Române (DEX)
      NOTIFICÁ, notífic, vb. I. Tranz. A aduce la cunoștință (în mod oficial); a înștiința (în scris); a trimite o notificare. ♦ A nota. – Din fr. notifier, lat.notificare.

      Dacă proprietarul doreşte eliberarea imobilului său, pentru a obţine acest lucru, conform legii el poate parcurge doi paşi:
      PASUL 1 – NOTIFICAREA persoanei X care ocupă fără drept imobilul, să elibereze voluntar imobilul (Codul de Procedură Civilă art. 1038 – notificarea ocupantului).
      PASUL 2 – EVACUAREA silită a persoanei X, dacă aceasta refuză să plece de bună voie (Codul de Procedură Civilă art. 1040 – sesizarea instanţei).

      CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ
      CAPITOLUL I
      Dispoziţii generale
      Art. 1038
      Notificarea ocupantului
      Atunci când proprietarul unui imobil DOREŞTE să îl evacueze pe ocupantul acestuia, după ce dreptul de a ocupa imobilul a încetat, proprietarul VA NOTIFICA în scris ocupantul, punându-i în vedere să ELIBEREZE imobilul pe care îl ocupă fără niciun drept, în TERMEN de 5 ZILE de la comunicarea notificării.

      De remarcat:
      • Notificarea exprimă DORINŢA proprietarului (deci nu este nevoie de hotărâre judecătorească).
      • Notificarea se face în baza dreptului de proprietate.
      • Prin NOTIFICARE, proprietarul îi CERE ocupantului
      – să elibereze imobilul
      – DE BUNĂVOIE.
      • Notificarea de evacuare voluntară ESTE ALTCEVA decât evacuarea forţată.

      ––––––––––––-
      În ziua de luni, 15.02.2016, în baza hotărârii judecătoreşti nr. 888/2014, ANAF a dus la sediul Antena 3 o NOTIFICARE de evacuare VOLUNTARĂ a imobilului.

      Într-un comunicat de presă de joi, 18.02.2016, ANAF a precizat:
      „Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București, în calitate de organ împuternicit conform prevederilor OG nr. 14/2007, ca reprezentant al STATULUI român, proprietar al imobilelor din Șoseaua București-Ploiești nr. 25-27, strada Gîrlei, nr 1B, și strada Gîrlei nr. 1D, a emis în condițiile legii NOTIFICĂRILE de evacuare către persoanele juridice care își desfășoară activitatea în imobilele confiscate de instanță. Măsura a fost luată în vederea punerii în executare a măsurilor dispuse prin DECIZIA penală nr. 888/08.08.2014, pronunțată de Curtea de Apel București și rămasă definitivă”.

      Fără nici o noimă, Klaus Iohannis repetă ceea ce spun cei de la Antene, folosind expresia „suprimarea libertăţii de exprimare”. JALNIC!

      – De exemplu, dacă ocupantul fără drept ai unei clădiri este o frizerie şi dacă proprietarul îi cere patronului frizeriei să elibereze clădirea, cererea proprietarului nu înseamnă încălcarea dreptului frizerilor de a-şi exercita meseria de frizer (ei pot tunde în continuare în alt sediu) şi nu înseamnă nici încălcarea dreptului clienţilor lor de a se tunde.
      – Ca şi în cazul frizeriei, Antena 3 poate emite din alt sediu, iar telespectatorii ei vor putea să vizioneze emisiunile preferate.
      – Dacă vreodată statul va cere Băncii din Sibiu să elibereze clădirea al cărei proprietar este, nu înseamnă că încalcă vreun drept al Băncii ori vreun drept al clienţilor Băncii.

      –––––––––
      Când a încercat să explice, K. Iohannis a folosit aceeaşi expresie: „libertatea de exprimare”. Nu înţelege, sau …?

      • O interventie pe care ar trebui sa o inteleaga chiar si eseista @ ada.
        Dar e greu sa intelegi un text juridic cind tu consideri ca scriitorul Cartarescu si-a batut joc de scaunul dentistului :P
        Presedintele nostru, care considera o decizie judecatoreasca, definitiva, ca banal act administrativ, s-a hotarit sa faca jocurile, dar nu stiu cit de credibil va mai fi:
        http://www.hotnews.ro/stiri-politic-20815352-live-text-presedintele-iohannis-adreseaza-parlamentului.htm

        „ca Presedinte, nu voi fi un simplu spectator in acest proces si nu ma voi limita la un rol formal.”.
        Cind esti implicat direct, mai poti sa te implici? sau dece o faci?

        • După ce ești prigonitor de păduchi mai poți fi crezut drept mântuitor al sarcopților. În altă dimensiune și ei știu tot despre toți. Doar dacă narcisismul te împiedică să te oprești la statutul de apostol al mântuirii pe tine care te vezi mântuitorul însuși. Am văzut cronici care taie mult din piedestalul unei propagande…flamboaiantizante. Va rămâne o carte bună, nu o capodoperă.

      • Sunt banale lucruri de administrare a unei hotărâri judecătorești. Procedura de administrare este unică și se aplică zilnic în mii de cazuri. Este o practică banală. Uneori, din exces de zel, funcționarii care o execută mai sar calul…Exact asta s-a petrecut. Poate voit, poate din înfumurarea pe care ți-o dă uniforma, oricum au depășit firescul unei astfel de operații banale : simpla notificare…

  2. Daca romanii ar fi dorit cu adevarat un nou contract politic intemeiat pe valori si principii democratice (in primul rand, daca ar fi stiut exact ce vor si ce sa ceara de la detinatorul primei demnitati in stat in contextul viciat si toxic in care vituim de atatia si atatia ani) ar fi trimis, prin votul lor, in turul doi pe dna. Macovei, nu pe dl. Iohannis (care nu se recomanda prin nimic deosebit d.p.d.v. politic, profesional, moral pentru fotoliul care i s-a oferit). Ma tem ca, nici macar atunci când avem o varianta mai buna, nu stim sa alegem. Societatea romaneasca in ansamblul ei, mai ales cei care merg la vot, par a nu fi inca hotarati ce vor de fapt. Altfel, nu s-ar lasa asa de usor inselati de aparente. Când cel in care, gresit, ne punem sperantele dezamageste, (de unde nu e nici Dumnezeu nu cere), afirmam, auto justificator, ca am ales din doua rele raul cel mai mic. De fapt, noi n-am stiut sa opunem din start o varianta buna celei rele. Binele e mereu mai discret decat raul. Binele nu vine pe scena impins de la spate de o coalitie iresponsabila si nu se lasa purtat in lesa de tot felul de persoane dubioase care mizeaza tocmai be banalitatea personajului, pe lipsa lui de calitati si nu pe altceva. N-am incredere in Crin Antonescu, dar am incredere in cel pe care, chipurile, il pune el in fruntea bucatelor. Mi se pare caraghios. Chia fostul presedinte al fostului PNL a avut surprize in ceea ce-l priveste pe KWI. Când nu mai era nimic de facut, a dat bir cu fugitii. Dl. Iohannis nu are ce sa indrepte. Romania are nevoie de un om inteligent si dedicat muncii pe care o face, adversar declarat al hotiei si inselaciunii si minciunii.

  3. Sentimentul pe care mi l-a lasat –solidarizarea Preşedintelui cu “Trustul Intact”– a fost ca dumnealui nu libertatea de exprimare o apara, nu trustul de televiziune Intact, nu infractorul Voiculescu de dupa gratii, ci arunca voalat o amenintare catre aceeasi institutie: sa nu care cumva sa va atingeti de imobilul din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu nr. 29.

    http://www.voceatransilvaniei.ro/sesizare-oficiala-la-anaf-si-primaria-sibiu-pentru-recuperare-casei-lui-iohannis-retrocedata-ilegal/

    Daca pana acum puteam gandi ca nu se pricepe, ca este sfatuit rau-intentionat de domnul Mihalache provenit din anturajul Iliescu-Nastase, lucrurile imi sunt foarte clare. Pana acum puteam trai cu iluzia ca poate este nepriceput, dar macar bine intentionat, ca a reusit sa ridice Sibiul de la rang de orasel prafuit de provincie la o destinatie turistica de mana intai, ca asa cum este nu poate sa faca mari minuni, dar macar nu face rele, uite, nu se pricepe nici la treburi europene, il mai deleaga pe Ciolos asta care are usile deschise pe acolo. Acum a disparut orice urma de indoiala, intre puscariasul Dan Voiculescu si cetateanul Klaus Werner Iohannis singura diferenta sunt gratiile !

    Si pentru ce? In momentul in care esti ales presedinte in Romania, esti aranjat pe viata : pensie, casa si masina de protocol, serviciu de protectie si paza, secretara, birou, si alte cele. Tocmai pentru ca sa poti lua decizii dureroase pentru binele tarii, chiar daca nu iti convin pe plan personal. Cand nu ai copii carora sa le lasi averea, poti da un exemplu prin a renunta la orice, mai ales la ceva pierdut cu sentinta judecatoreasca definitiva si irevocabila, nu vei avea niciodata grija zilei de maine. Micimea caracterului inaltului personaj se dezvaluie acum in toata splendoarea. Cu ce tupeu invita investitorii germani in Romania, care sunt atuurile tarii noastre, este Romania lucrului bine furat, in care presedintele neamt fura romaneste? Nu, nu case, speranta si viitorul, le-a facut mai mici, cu o indemanare de care domnul Iliescu ar trebui sa fie invidios.

    Am citit opiniile unor parerologi cum ca cei care si-au retras like-urile de pe pagina lui Iohannis sunt nehotaratii, ca o sa treaca, etc samd. Acea parte din tara asta, care munceste cinstit, care trage economia si societatea inainte, asa putini cum suntem, este dezamagita crunt acum. Se va gandi pentru a nu-stiu-cata oara daca are rost sa traiesti, sa investesti, sa construiesti, sa cumperi o casa, sa faci copii aici. Unii vor emigra, altii nu se vor mai intoarce de unde sunt plecati, altii vor trimite mai putini bani acasa, in schimb toti vom pune semnul egal intre Voiculescu si Iohannis de acum incolo. Vom pune iar bete in roate, intorcand rezultatul la alegeri cand le va conveni mai putin. Ne vom linge ranile, si vom munci sa crestem la loc speranta si viitorul nostru, in ciuda lor !

    Sunt curios ce va spune astazi in Parlament. Parlament in care Varujan Vosganian dupa ce colegii sai au respins urmarirea penala acum ceva mai mult de un an, tragea la raspundere Primul Ministru ca de ce ANAF-ul executa litera legii.
    Din ce am discutat cu cei din jur, pentru incepe reconcilierea cu cei care „si-au retras like-ul de pe Facebook” ca sa spun asa, domnul Johannis va trebui sa faca urmatoarele lucruri :
    – Sa declare apasat ca legea si sentintele judecatoresti trebuiesc respectate cu sfintenie
    – Sa il demita pe nostalgicul dupa comunism Mihalache si sa aleaga pe cineva cu vederi mai democratice
    – Sa returneze imediat imobilul din Sibiu si restul de prejudicii
    – Astazi, 22 Februarie 2016 sa declare in Parlament ca actiunea chemarii lui Ciolos de saptamana trecuta a fost un atac al puterii legislative asupra celei judecatoresti si executive, incalcand principiile separarii puterilor in stat. Si ca toate cererile de urmarire penala depuse de DNA nu trebuiesc aprobate de catre Parlament.

    • Excelent comentariu, domnule Moisei! Tocmai am ascultat discursul domnului Președinte în Parlament. L-am ascultat cu sufletul la gură, așteptând, la fel ca dumneavoastră (și ca mulți alții, probabil) acele fraze-minune care să repare „ruptura gravă și aproape ireparabilă” despre care vorbește domnul Stanomir. Speranțe deșarte. Am asistat la același discurs cu care ne-a obișnuit: insipid, monoton, incolor, fără să i se miște vreun mușchi al feței. Incapabil să se emoționeze, să transmită emoții…
      Nu mai încape nici o îndoială că ambiția domnului Iohannis de a ajunge președinte a avut o singură miză: aceea de a-și păstra intactă averea dobândită prin fraudă.
      Nu mai încape nici o îndoială că se vor găsi destui care să admire „hainele cele noi ale președintelui”. Iar noi… „toti vom pune semnul egal intre Voiculescu si Iohannis de acum incolo.”

      https://www.riseproject.ro/articol/mostenirea-din-spatele-averii-imobiliare-a-lui-klaus-iohannis/

    • Presedintele Johannis nu da 2 bani pe LEGE, uitati-va la primul lui comentariu de miercuri, imediat dupa interventia ANAF la Antene si vedeti ca NU a zis un cuvant macar despre RESPECTAREA Legii, efectiv NU a pronuntat cuvantul LEGE!
      Mai mult mesajul lui catre Antene suna clar: „Stati linistiti, nu se va recupera nici un prejudiciu, ca nici de la mine nu se va recupera casa care-mi aduce 60000 Euro/an!
      Cititi mai jos:

      „Brașov: O nouă amânare în dosarul familiei Iohannis privind imobilul din Sibiu
      luni, 25 Ian 2016, 11:23 • Justiţie

      Magistrații Curții de Apel Brașov au amânat, luni, pentru data de 6 iunie, dezbaterile din dosarul privind contestația în anulare depusă de familia Iohannis în ceea ce privește imobilul din Sibiu.

      Magistrații au amânat judecarea și au dat un nou termen, pentru 6 iunie 2016, ora 10,30, ”acordat pentru realizarea procedurii de citare în străinătate” a uneia dintre părțile implicate în dosar, potrivit purtătorului de cuvânt al Curții de Apel Brașov, judecător Răzvan Dicu.

      Pe 4 ianuarie, magistrații CA Brașov amânaseră, pentru data de 25 ianuarie, pronunțarea asupra contestației în anulare depusă de familia Iohannis, în urma deciziei definitive și irevocabile a instanței brașovene din 12 noiembrie 2015, prin care Carmen și Klaus Iohannis pierdeau un imobil aflat în centrul Sibiului.

      Familia președintelui Klaus Iohannis a pierdut definitiv la Curtea de Apel Brașov un proces privind un imobil din centrul Sibiului. Curtea de Apel Brașov a respins, pe 12 noiembrie, recursul declarat de Klaus și Carmen Iohannis și a menținut decizia Tribunalului Brașov din mai 2014, prin care a fost anulat un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil din Sibiu. Decizia definitivă și irevocabilă a Curții de Apel a fost atacată de familia Iohannis prin Contestație în anulare depusă în data de 27 noiembrie anul trecut, la instanța din Brașov.

      Pe 16 noiembrie 2015, președintele Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit de sentința judecătorească prin care a pierdut o casă în Sibiu, punctând că împreună cu avocații săi caută cele mai bune căi de a o contesta.

      „Această soluție, după părerea mea, nu este bună, mă nemulțumește și împreună cu avocații mei căutăm cele mai bune căi pentru a contesta această soluție”, spunea Iohannis, într-un interviu la TVR 1, solicitat să facă precizări cu privire la sentința judecătorească prin care a pierdut una dintre casele pe care le are la Sibiu. ”

      http://www.agerpres.ro/justitie/2016/01/25/brasov-o-noua-amanare-in-dosarul-familiei-iohannis-privind-imobilul-din-sibiu-11-23-38

      Presedintele Romaniei spune despre o Hotarare definitiva si irevocabila a Instantei ca „nu este buna si ma nemultumeste”….fara comentarii…

  4. Cata naivitate in finalul acestui articol, si din pacate autorul nu este singurul care gandeste asa. „Iohannis, ne-am suparat pe tine, dar daca te porti frumos te iertam, ca noi te iubim”. Despre ce reconciliere vorbim, domnule Stanomir? Vi se pare ca din 2009 incoace, cand Iohannis era un proiect cu care umbla Antena 3 in gura, s-a schimbat ceva in afinitatile politice ale actualului Presedinte? Credeti ca de cand este la Cotroceni a demonstrat altceva decat loialitate fata de defunctul (pe hartie) USL? Iohannis a mimat intotdeauna atasamentul fata de domnia legii dar niciodata nu a demonstrat asta, si avem suficiente dovezi ca statul de drept nu inseamna nimic pentru el. Cat de departe trebuie sa mearga ca sa va determine sa iesiti din mentalitatea nevestei batute? Este posibil sa va delimitati complet de el si sa nu-i mai dati nici o sansa, sau cumva mitul neamtului gospodar este mai puternic decat ratiunea?

    • Eu ma tem ca mai puternic decat ratiunea este mitul politicianului sas cinstit si de talie nationala.
      Un sas cinstit, primar si prof de liceu, s-a mai vazut. Un sas ajuns in politica UE cu sprijinul securistilor, hotilor si mitocanilor lui Voiculescu, nu s-a mai vazut si e cat se poate de suspect.

  5. Statul de drept nu înseamnă că statul are, a priori și invariabil, dreptate. În schimb, înseamnă că instituțiile statului se controlează reciproc, că abuzurile instituțiilor statului sunt inacceptabile, indiferent dacă victima abuzului e simpatică sau antipatică.
    Corect era „ între KI și o parte dintre alegătorii săi, ruptura este consumată”, altfel e un sofism. Alt sofism e condamnarea lui KI printr-un Strawman inversat: președintele chiar se referea la o procedură administrativă, nu la o sentință definitivă.
    Cât despre „de o manieră dramatică”, „o ruptură gravă”, sunt simple exagerări. Bine că „ruptura” e doar „aproape ireparabilă”…

    • tu incerci sa dregi ciorba folosind o serie de „E”-uri.
      A (mai) fost un presedinte care a declarat ca „proprietatea e un moft”. Si au inceput o serie de procese in anulare dind peste cap retrocedarile. Care numai bine le-a folosit mai tirziu celor „intreprinzatori”.
      Presedintele actual a incercat sa ne ameteasca putin (normal, are o musca asemanatoare pe caciula :P ), si a zis ca o decizie judecatoreasca, definitiva, este „un banal act administrativ”.
      Presedintele tarii, dece ne mai asundem dupa deget? a luat apararea amicului sau Felix.
      Acest banal act administrativ seamana izbitor cu cazul sau, la scara mai mica.
      Meditatiile s-au dovedit a fi acte false.

    • Scrii mult, nu spui nimic. Uite inca o data ce a zis Iohannis:

      „Eu cred ca ati ajuns intr-o situatie neplacuta si inutila. In primul rand, cred ca libertatea de exprimare in media nu poate fi suprimata pentru banale motive administrative. In al doilea rand, aceasta abordare heirupista a ANAF mi se pare cel putin nepotrivita, daca nu discutabila”.

      Vrei sa analizam fiecare cuvant ca sa demonstram, inca o data, ca este o declaratie stupida/ticaloasa?

  6. Din punctul de vedere al unei anumite parti a electoratului, domnul Iohannis a reactionat gresit, imediat dupa descinderea ANAF. Din punctul de vedere al unei alte parti a electoratului, domnul Iohannis a zis bine ce a zis. Pareri impartite – nimic nou, sub soare.

    Cronologic, momentele importante sunt cam asa:
    A.N.A.F. descinde la Antene. > Domnul Iohannis face declaratia de sustinere a libertatii de exprimare. > Mediul online reactioneaza la declaratiile presedintelui; presedintele pierde cateva mii de „fani”, pe FB. > Antenele strang cateva mii de oameni la mitingul de sustinere. > Domnul Iohannis face declaratii lamuritoare de genul „de fapt, eu am vrut sa spun altceva”.
    Si nu pot sa nu ma intreb ce ar fi declarat domnul Iohannis vineri seara daca mediul online nu ar fi reactionat si daca Antenele ar fi strans 30.000 de oameni, de toate varstele, la miting…

    Eu sper, din toata inima, ca domnul Iohannis sa-si fi propus mai mult decat de a-si duce mandatul la bun sfarsit! Eu sper, din toata inima, ca domnul Iohannis sa se ridice la inaltimea functiei si sa actioneze pentru binele natiunii!

  7. Sa nu ne amagim. Pe parcursul acestui an care s-a scurs au fost legi care le-a promulgat calcindu-si principiile, de dragul coabitarii. Nu este un luptator si nici principialist. Cea ce am vazut acum este nuditatea caracterului lui Iohanis.

  8. „Între Preşedinte şi alegătorii săi,ruptura este consumată.” – nu exagerati un pic ?
    Mie mi se pare ca aceasta kabbala care i se face presedintelui Iohannis este doar o alta manifestare, complet paguboasa ca si precedentele, a aceleeasi irascibilitati si a paranoiei care contamineaza judecata românilor!
    Domnului Iohannis i se pot reprosa multe, dar ca nu este un strateg inteligent, nu!
    Or, daca avea intentia sa avantajeze afacerile Trustului Intact, cred ca avea cateva alte optiuni, mai discrete si cu adevarat eficiente decat sa critice ANAF-ul in aceasta speta.
    ANAF care, in urma aceleasi judecati lucide si echilibrate, tipica romanilor,a devenit brusc Cenusareasa sau Alba ca Zapada, dupa gradul de puritate aparenta perceput de fiecare corist!
    Deci, faptul ca „l-a luat gura pe din-nainte” poate fi interpretat in mai multe feluri, toate favorabile noua, romanilor!!!, chiar si ca o gafa intentionata pentru lichidarea unui pasiv (…), mai putin insa ca s-ar fi „dat de gol”…
    Nu se potriveste cu personajul!

    • Mai e ceva ce nu se potriveste cu personajul, zic eu: unde, pana acum, trebuia sa treaca o saptamana de la eveniment si pana la reactia domnului Iohannis, de data asta domnul presedinte a fost foarte prompt in a-si spune parerea. Pe mine chiar m-a uimit rapiditatea reactiei. O fi tot strategie?…

      • Nu stiu…
        Cred insa ca amploarea emotiei provocate este disproportionata cu „fapta”, atat in patosul cu care este (univoc!) discutata, cat si in timpul care i se acorda.
        Nu inteleg nici ce vrea, concret, lumea..!??
        Daca, asa cum spune autorul, explicatiile care s-au dat au fost „tardive si neconvingatoare”, imi imaginez ca altele, suplimentare, ar fi si mai tardive ;) !
        Daca, inteleg ca pentru jurnalisti ocazia de a prelungi momentele acestea de glorie este de neratat, nu pricep lipsa de pragmatism a analistilor politici seriosi….Ce vor?

        • Genul de „emotie” despre care vorbiti a avut un cuvant greu de spus in aducerea domnului Iohannis la Cotroceni. Si a avut un cuvant greu de spus in caderea guvernului Ponta. Daca te folosesti de emotii, e intelept sa fii pregatit si pentru cele negative… :)

          • N-as mai polemica despre cat de comparabile sunt situatiile la care faceti referire…
            De acord : KI n-a fost intelept, nici pregatiti pentru gestionarea emotiilor negative pe care le.a produs, etc., etc.
            Si?
            Ce doriti sa faca acum, concret?

            • SImplu: Sa fie constient ca domnia legii este singura domnie acceptabila, pentru un popor. Iar din declaratiile sale publice sa reiasa, fara echivoc, mesajul ca sprijina legea. Este singura atitudine resposabila pentru un presedinte de stat european. Indiferent ce schelete ar avea sau nu, prin dulap.

  9. Mă aşteptam de la un constituţionalist să ştie că preşedintele Klaus Iohannis nu a semnat un pact doar cu votanţii lui.
    Datorită lor a ajuns preşedinte.
    Dar Klaus Werner Iohannis este preşedintele României adică a tuturor românilor. Asta îi include şi pe privitorii la Antena3 şi pe mincinoşii de la acest post şi el a intervenit în apărarea libertăţii de expresie.
    Trebuie ca un preşedinte al României să apere şi pe cei care n-au dreptate.
    Este fundamental pentru democraţie.
    O spune şi Cristian Pârvulescu şi cred că se pricepe la democraţie.

    • „Trebuie ca un preşedinte al României să apere şi pe cei care n-au dreptate.”
      Monumental.
      De cine sa ii apere? de Justitie?
      Apoi, nu era vorba despre libertatea de expresie, despre libera opinie, ci despre respectarea unei decizii a Justitiei, o decizie definitiva si irevocabila, care devine lege.
      Asta o stie Pirvulescu?
      Mare idol ti-ai ales.

      • Da, trebuie apărați și cei care nu au dreptate de o nedreptate săvârșită în numele acelei dreptăți. Drumul spre dreptate este presărat cu mii de nedreptăți, așa cum drumul spre iad este presărat cu intenții bune. Poate ne spui care este acea hotărâre a justiției care trebuie respectată și nu este. Poate te ajut să înțelegi, că vorbești de o hotărâre care a fost aplicată. Statul este proprietar și trebuie să se conformeze legilor care apără și reglementează administrarea proprietății. Nu o mai ține cu eroarea pe care văd că o promovezi permanent. Hotărârea de confiscare nu a anulat sarcinile, cele trecute, prezente și viitoare, dacă acestea au suport legal. Desființarea lor se face amiabil ori în instanță.

        • @ ada,
          cind e vorba de lege, eseurile trebuie sa taca :P
          Unde-i lege, nu-i loc nici de tocmeala, nici loc de eseuri de scolarita ;)
          Presedintele nu trebuie sa-i apere pe cei vinovati, ci sa respecte legea. Caci legea ii gaseste vinovati pe vinovati :P

    • Daca apara legea, KWI isi facea datoria si fata de privitorii la antene. Nu i-a aparat confirmand si el iluziile si manipularile in care ii tin marlanii lui voiculescu.

      • Cand a trebuit sa ii apere pe cei care nu au dreptate n-a mai stat pe gânduri (parca trepida sa raspunda – nu-l mai intrebau aia o data ce parere are!); când a trebuit sa-i apere pe ceilalti a stat si a rumegat indelung, sa nu faca vreo gafa. Asa da echidistanta!
        Faptul ca „l-a luat gura pe dinainte” ar putea avea multe explicaii, dar nu cred ca este vreuna care sa fie conforma cu fisa postului de presedinte.

        PS
        asta cu „sa-i apere pe cei care nu au dreptate” mi-a placut, totusi. Este scris adanc! Deci presedintele ales are si o norma ca avocat al apararii: orice infractor are dreptul la aparare nu? De ce nu l-ar angaja direct pe presedinte, daca isi permite?

  10. Soacra mea citind titlul doar, a exclamat: „aha, acum am inteles dece dl presedinte si-a aruncat paltonul (cit o fi costat? cit pensia mea pe un an) pe capota masinii, are haine noi.
    :P

  11. Dle Stanomir doresc sa adaug la cele spuse de dvs si cde cei care au comentat doar o concluzie care cred ca poate fi consideratata ca fiind cea spusa in seara asta la Nasu TV de dl presedinte Traian Basescu:
    „A fost un complex de interese. Primul este cel legat de Mihalache, ce tocmai se întorsese de la Munchen unde a fost cu Gâdea și apoi au zburat în Statele Unite. acolo se suda relația Administratia Prezidențială – Antene. Este clar ca Mihalache nu ar fi îndrăznit sa merga cu Gâdea în Germania, unde era pe post de reprezentant al lui Iohannis. In SUA nu putea sa meargă la Donald Rumsfeld fara sa aiba binecuvantarea de la presedinte. Al doilea elemente era situatia dânsului. Are o hotarare definitiva de evacuare a unei casei si a incercat sa relativizeze hotarările justiției. S-a apărat pur si simplu. Al treilea, a vrut sa isi asigure bunavoința Antenelor”.

    PS Ela intelegi ceva din ce scriu mai sus?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro