Home » Reactie rapida » Citesti:

În mod logic, la titlul de doctor nu se poate renunța

Dorel Bucur decembrie 16, 2014 Reactie rapida
11 comentarii 1,729 Vizualizari

Oricât ar părea de emoționant, la titlul de doctor nu ar trebui să se poată renunța la cerere.

În primul rând, titlul de doctor (cu excepţia celui de doctor honoris causa) nu se acordă printr-un act de pură voinţă unilaterală şi arbitrară, ci în urma unei proceduri care implică o instituţie (o universitate) şi un candidat. Titlul nu este ceva care se oferă, un cadou (deşi, în acest caz, a fost un cadou) şi la care renunți când vrei tu. Titlul de doctor se conferă, nu se oferă. El este o recunoaştere care se obţine în urma unei proceduri. Asta înseamnă că meşterii dintr-o breaslă (specialişti deja recunoscuţi într-un domeniu) se adună pentru a aprecia lucrarea ta şi pentru a-ţi conferi, dacă este cazul, titlul de meşter (doctor).

Aşa cum o universitate nu hotărăşte din senin să-mi acorde titlul de doctor, în cazul acestei proceduri de recunoaştere, nu este vorba doar despre mine. În calitate de candidat la titlul de doctor, nu implic doar reputaţia mea dar şi reputaţia unei instituţii, într-o chestiune care priveşte cel mai înalt grad de recunoaştere universitară. Nu pot veni după aceea ca să spun că nu mai vreau să fiu doctor. Nu poate fi vorba doar de decizia mea şi doar despre mine.

Mai mult, ar fi greu să apreciez că nu am meritat să fiu doctor, asta pentru că alţii au decis, în urma aprecierii instituţionale a ceea ce eu am făcut, ca să-mi confere acest titlu. Dacă eu mă supun unei judecăţi, în urma căreia alţii spun dacă merit un titlu sau nu, atunci cum aş putea eu decide că nu am meritat ceea ce alţii au hotărât că merit ?

Nici instituţia, fără un motiv serios şi justificat, constatarea post-factum a unor vicii de procedură sau a unei situaţii de plagiat, nu poate retrage la cerere un titlu de doctor. O astfel de retragere, bazată doar pe simpla cerere a celui care poartă acest titlu, ar dovedi neseriozitatea instituţiei.

În al doilea rând, logic, nu poţi să renunţi la ceva ce nu ai. Nu e doar o chestie de nuanţă. Dacă ne luăm după decizia Universităţii Bucureşti, Victor Ponta nu ar fi trebuit să aibă titlul de doctor. Deci, dacă nu-i aparţinea de drept, dacă nu este al lui, dacă nu-i este propriu, nu are la ce să renunţe. Şi din acestă cauză, formal, Universitatea Bucureşti nu poate accepta renunţarea la cerere. Universitatea Bucureşti nu poate decât să constate că acel titlu nu se putea conferi, ceea ce a şi făcut, şi, dacă nu se putea conferi, urmează că cel care-l deţine se află într-o impostură. În cazul în care, prin absurd, Universitatea ar accepta renunţarea la cerere, aceasta ar accepta faptul că titlul a fost conferit în mod justificat şi meritat. Or, tocmai, nu e cazul.

Poţi să renunţi, eventual, doar la titlul de doctor honoris causa, pentru că acesta, într-un fel, este un cadou, o recunoaştere simbolică, un fel de medalie, este un titlu onorific. Nici măcar acest titlul nu ar trebui să se acorde în mod arbitrar. Chiar şi simbolic, el trebuie să fie o recunoaştere a ceva.

Titlul de doctor nu se poate decât retrage. Ceea ce trebuie să facă Victor Ponta este să lase instituțiile să îi retragă titlul necuvenit. Ministerul de resort nu ar trebui decât să formalizeze o constatare a Universității București. Singurul fel în care se poate rezolva chestiunea este retragerea titlului, dar nu la cerere. Renunţarea la cerere (în afară de titlul de doctor honoris causa) nu ar trebui să fie posibilă.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "11 comments" on this Article:

  1. Alex spune:

    Da si nu. Cineva cu doctorat de la universitatea X poate argumenta ca ar trebui sa poata renunta la titlul lor de Dr justificand ca nu mai doreste sa fie asociat cu X ce a gazduit si a girat o frauda.

    In general, orice titlu implica o institutie. Nu acest aspect este important.

    Diferenta dintre titlul de Dr si titlurile onorifice este ca in primul caz, candidatul s-a abonat de la bun inceput la un proces ce are ca scop obtinerea titlului, cu alte cuvinte a cerut acel titlu, pe cand in cazul din urma titlul este conferit fara a fi cerut, el fiind doar acceptat sau refuzat. In cazul din urma, intr-adevar se poate renunta usor, i.e. anuland acceptul anterior. Aici sade anomalia cererii lui Ponta: el initial a cerut acel titlu, s-a abonat timp de 3 ani sa-l obtina, a muncit (ma rog, copiat, in cazul lui) pentru asta.

  2. victor L spune:

    Copilasul Ponta a crescut si, in dispute cu genitorii sai si lumea din jur, vrea sa renunte a mai fi “fiul” Universitatii Bucuresti.
    Universitatea, normal, nu are cum sa declare ca nu-i mai este progenitura nascuta din greseala, dar poate sa-l renege, sa-l dezmosteneasca.
    Ponta nu are dreptul sa ceara ca Universitatea sa nu-l mai recunoasca, se poate doar sinucide, politic si moral, evident.
    Scurt:
    - Universitatea, din momemnt ce progenitura i s-a adresat, trebuie sa-l declare bastard, conceput cu servitorii;
    - Ponta sa se declare bastrd/plagiator.
    Altfel, din aceasta chestie nu se poate iesi :P

  3. RazvanM spune:

    Universitatea Bucuresti a decis deja ca doctoratul lui Copy Paste este bazat pe un plagiat. Ramane doar ca Ministrul Educatiei sa-si faca datoria si sa-i retraga titlul de doctor.
    Ma intreb daca nu cumva este o fapta penala aceasta ignorare a unei decizii a Universitatii Bucuresti de catre ministrii Educatiei din ultimii 2 ani.

  4. Andrei George spune:

    Perfect adevărat. Poți renunța la ceva pe care l-ai primit onorific, fie ea decorație sau titlu Dr. Hr.C. N-ai cum să renunți la munca ta- iar dacă recunoști că nu e munca ta ar trebui să ai curajul să o faci în clar.

  5. Andrei George spune:

    Atunci când faci eforturi pentru un doctorat se presupune că nu mai ești un copil care a nimerit din greșeală la Sex Shop căutând Căsuța Moșului în mall. Prin grestul domniei sale dl. Ponta face de râs comisia care i-a verificat lucrarea, comisia de susținere, Universitatea și în general tot sistemul de doctorate. Pe linie ierarhică- cei care i-au dat titlul de doctor- par acum niște naivi (ca să nu zicem direct proști). Dl. Ponta s-a răzgândit, poate că vroia să se facă dansatoare de buric, poate că vroia să se facă stripper…e o dovadă clară că dl. Ponta nu este suficient de matur să înțeleagă un sistem educațional al cărui vârf este doctoratul și nici consecințele acțiunilor domniei sale.

  6. denver spune:

    Miau,miau pe linga Basescu?A avut dreptate Presedintele,iar pisoiul ne-a dus cu vorba doi ani si ceva?Ce-au acum de spus Artizanii albirii plagiatorului:liviu pop si E.andronescu?Vor fi pentru,ori impotriva ridicarii titlului?Si…,ce motive vor invoca pentru optiune?De la SUBLIM laPENIBIL nu este decit un pas!Luati-va PONTibilul si Plecati ca “Duba-i gata”si va ofera concediu,”all inclusive”.

  7. denver spune:

    …..pe banii nostri.

  8. Dan TM spune:

    Dincolo de acest caz, problema rămâne și ea e importantă și extinsă. Blocarea în plagiatul lui Ponta e doar politică și ne împiedică să vedem pădurea de copac(i). Plagiatul în România e atât de răspândit încât, dacă s-ar proceda la o verificare atentă, ar rămâne catedre sau chiar facultăți întregi fără cadre. Trebuie realizat un astfel de audit academic? Eu cred că da. Chiar dacă ar genera blocaje și ar antrena consecințe drastice, trebuie începută o curățenie reală, ceea ce ar revaloriza doctoratul, care, în țara noastră, a ajuns precar și dubios…

    • alexandra spune:

      Nu credeti ca de vina au fost sistemul, procedurile si regulile, si nu candidatul? Cine a parcurs un asemenea ciclu stie cata initiativa putea avea un doctorand, cel putin pana in urma cu circa 10 ani: aroape zero. Conducatorul impunea tema, bibliografia, continutul, cercetarea, rezultatele, candidatul executa acoperind toate cheltuielile (foarte mari, chiar prohibitive) cu documentarea, sistemele informatice (ca costa un calculator,CD-righter, o impimanta, un copiato,r la inceputul anlor 2000?) si programele de calculator,reactivii,preperatele, aparatura, listare-editare, tiparire, publicare de articole si intocmire de referate, laborantii, transport cazare si masa pentru comisii si referenti. Costuri peste costuri. Pe de alta parte, fara doctorat ti se barau drumurile iar alternativa era iesirea din sistem. Sistem haotic, heirupist, discretionar, nefinantat. Rezultatele nu puteau fi decatin consecinta. Sa comparm si cerintele pentru cadrle didactice. Vom observa ca un asistent de azi are cerinte mult mai drastice decat pentru un profesor univeritar de acum 10 ani, deci concluzia ca toti profesorii universitari prmovati dupa vechiul sistem sunt, dupa standardee de azi, impostori.

  9. Andrei George spune:

    Pentru binele nostru mental- ca națiune și ca gestionari de sistem educațional- este indicată o atitudine pro-activă și nu una re-activă. Trebuie să convingem lumea (în special tinerii) că nu este util să plagieze pentru că în acest fel distrug baza oricărui demers care se referă la propria lor plus-valoare adăugată (licență, masterat, doctorat).,

  10. Pinno spune:

    Nu se va intimpla NIMIC! Actualul ministru al educatiei a fost uns tocmai pentru ca a fost in prima linie a demolarii Consiliului National de Acreditare a titlurilor academice …alaturi de celebrul Liviu Pop, si el recompensat din 2012 incoace cu fel de fel de “titluri” (sinecuri).

    Amintiti-va de comentariile Dnei Andronescu din perioada scurta a unui interimat ministerial (sf. 2012)!

    Invocind fel de fel de comitete si comitii NU SE VA FACE NIMIC, iar VVP a mai dat o smetie corectitudinii “eu am vrut sa renunt, dar…” (iar toti plagiatorii si smecherii il vor iubi si mai mult la urmatoarele alegeri!).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dorel Bucur


Dorel Bucur

Doctor în filosofie al Universității Jean Moulin Lyon 3, Institutul de Cercetări Filosofice din Lyon, cu un subiect despre raportul cu celălalt. Master profesional „Culture ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)