joi, martie 28, 2024

Legea constituțională și fărădelegea neconstituțională

Scriam, la finalul articolului trecut:

”De ce e precedent periculos? Observați că toată această ”lovitură de forță” se bazează pe prezumția că, în timp instituțiile conduse de USL își pot permite să încalce grav legea, constituția și prerogativele altor instituții, instituțiile abuzate în acest fel vor continua să le respecte. Și dacă nu se va întâmpla asta? Hm? Dacă președintele Băsescu va spune pur și simplu că nu-i pasă de hotărârea de suspendare, la fel cum nu i-a păsat nici dlui Ponta de decizia Curții privind reprezentarea externă? Dacă nu se lasă suspendat?”

Nu sunt sigur dacă cititorii au înțeles ce am vrut să spun: am primit două feluri de replici, dar ambele par să rateze întrebarea. Deși, chiar și așa, îi dau un răspuns – presupun fără să-și dea seama. Primul grup de cititori a argumentat că, dacă încearcă să facă asta, va fi luat de procurori, polițiști etc. De ce ratează întrebarea? Pentru că-i contrazice premisa: cei care consideră acest scenariu presupun implicit (și amuzant, dacă situația n-ar fi atât de gravă), că președintele ar ignora hotărârea instituției fundamentale numită Parlament, în schimb s-ar supune cuminte unui Gigel cu chipiu ce ar bate la ușa Cotroceniului și l-ar invita la secție. De ce cred că totuși e un răspuns la întrebare în scenariul acesta? Pentru că el presupune că, dacă nu s-ar supune hotărârii legale, președintele s-ar vedea supus unei acțiuni de forță. Și atunci, ce l-ar împiedica să răspundă în același fel? Sigur, suferinzii de obsesia Băsescu judecă situația strict și exclusiv din această prismă, prin urmare problema lor e cine ar câștiga, armele (cu sau fără ghilimele) cui s-ar dovedi mai tari. Problema mea și a celorlalți oameni este ce s-ar alege cu statul acesta în clipa în care s-ar ajunge la așa ceva. Asta e rațiunea întrebării mele.

A doua categorie de răspunsuri spun că Traian Băsescu n-ar face asta, și explică de ce. Le dau și le-am dat dreptate, a fost limpede în clipa în care dl Băsescu a declarat, după ce dl Ponta a călcat decizia Curții privind reprezentarea externă, că exclude categoric o plângere penală împotriva premierului. Ca paranteză, procurorii nu-l pot urmări penal pe dl Ponta decât la solicitarea președintelui sau parlamentului – asta dacă se respectă constituția, dacă nu se respectă orice e posibil. Oricum, întrebarea nu era dacă dl Băsescu va face asta, ci ce s-ar întâmpla dacă ar proceda în acest fel. E o ironie că în calea acestui scenariu stă tocmai respectul față de constituție și instituții al unui demnitar care e pe cale de a fi înlăturat, cu o motivație absolut ridicolă, din pricină că ar fi încălcat grav constituția. Și înlocuit cu unul din complicii acestui abuz revoltător de putere. Or, puneți aceeași întrebare, înlocuind ”Băsescu” cu ”Antonescu”. Problema e precedentul creat.

Și, că veni vorba, mai e un motiv pentru care acesta e un precedent extrem de grav. Am văzut comentarii care fac o mică eroare: spun că legea Curții Constituționale nu poate fi modificată prin OUG pentru că e o lege constituțională. Nu, nu e o lege constituțională, această categorie include doar legile de revizuire a Constituției. Eroarea este mică în context, pentru că nu doar legile constituționale ci și legile privind instituțiile fundamentale ale statului (cum e Curtea) se bucură de aceeași protecție constituțională de la modificarea prin OUG (art. 115 alin (6)) . Aceeași protecție făcută praf zilele astea de guvernul Ponta și majoritatea USL.

Aceeași protecție constituțională… Vedeți precedentul? De data asta regimul unei instituții fundamentale a fost alterat printr-un OUG, încălcându-se constituția. Mâine, FIX același precedent va permite ca o lege constituțională să fie trecută printr-un OUG. Guvernul va putea modifica legea fundamentală după plac. Repet, e aceași protecție constituțională pe care dnii Ponta, Antonescu și restul au încălcat-o de data asta. Ce va opri, în viitor, acest guvern sau altul să încalce protecția constituțională și privind revizuirea Constituției? Hm?

Ce se petrece zilele astea reprezintă cel mai grav atentat la ordinea constituțională de la mineriadele iliesciene încoace.

Distribuie acest articol

64 COMENTARII

  1. interesante întrebări!
    dar legislaţia (încă) actuală nu scuză, ci pedepseşte penal supunerea la o măsură ilegală (cum au fost ordinele invocate de armată în dec. 89)
    pe de altă parte, CP art. 166 – 167defineşte lovitura de stat prin 2 componente: încălcarea legilor în vigoare şi folosirea forţei. aşa că, dacă omul nu se dă dus din cotroceni – să vedem cine risca 15 -25 ani.
    contează acum influenţa cancelariilor străine şi poziţia armatei.

    • Simplul fapt că se vorbește în astfel de termeni arată cât de gravă e situația. E paradoxal că din afară lucrurile par mult mai clare decât pe plan intern. Reacțiile externe nu lasă niciun fel de îndoială.

      • Voci acuzatoare, din afară, se aud doar din partea celor din aceaşi familie politică.
        În rest se aud doar îndemnuri la respectarea legii şi a instituţiilor.

        Văd, pe bloguri şi la TV, tot felul de citări trunchiate, întotdeauna fără indicarea sursei spre verificare. Astfel de referi sunt întotdeauna manipulatoare şi pentru uzul proştilor.

        • Indemnuri la respectarea ordinii de drept este implicit o acuzatie la adresa faptului ca ele sunt puse sub amenintare – la nivelul limbajului diplomatic sunt cat se poate de dure. Azi a aparut un articol pe blogul lui Paul Krugman, care nu are de ce sa fie diplomat:

          „Even if the efforts to remove the president and the constitutional court judges fizzle, it is not a pretty sight when a democratic government goes rogue. Ponta’s rage against the constitution shows that he doesn’t respect legal limits, and that is dangerous.”

          (Asta e sursa, spre verificare http://krugman.blogs.nytimes.com/2012/07/05/guest-post-romania-unravels-the-rule-of-law/?smid=tw-share )

          Dl Krugman nu e politician, e un arhi-cunoscut economist, daca are inclinatii politice ele sunt mai degraba de stanga. Deci, precum ziceam…

          • Nu că ar conta prea mult dar ar fi frumos de spus cine a scris, de fapt, articolul respectiv. Scrie chiar la început „Another contribution from my Princeton colleague Kim Lane Scheppele”.

            • A. Nu mă legam de faptul că nu ai fi pus ghilimele ci de faptul că toată presa românească îi atribuie analiza respectivă lui Krugman, pe motivul că, probabil, e mai de bon tot să spui că „un laureat al premiului Nobel” zice nu știu ce. Acum, om fi noi la vânătoare de plagiatori da’ nici chiar așa încât să spun că un comentariu de pe blog trebuie să respecte toate normele academice de citare.

    • Deci ne bazam pe arbitraj strain… Ei deocamdata vad ca sunt cat de cat rezevati nu pun degetul pe ceva anume cand spun ca lucrurile sa se linisteasca.
      Totusi vad ca dl Ponta in ultima vreme e disperat sa spuna ca guvernul nu are nici-un rol in aceste evenimente, si ca el nu se baga in lupta dintre presedinte si parlament. Mi se pare extrem de ciudata aceasta reactie avand in vedere ca OUG-urile vin tocmail de la guvern. Nu prea imi amintesc sa fi citit ceva undeva, ca parlamentul ar fi cerut guvernului sa dea acele hotarari… Sa fie oare praf in ochii strainilor aceste declaratii?
      Pe mine ca cetatean, ma deranjeaza la culme aceasta ipocrizie. Poate ca nu scriam nimic de subiect daca totusi isi asuma rolul pe care il joaca.

      • Pretenția aia e parte a ceea ce numeam torent de mitomanie, minciuni pe bandă rulantă. Efectiv, aproape tot ce declară dl Ponta e o minciună. Azi MAE francez a dat un avertisment foarte dur României apropo de respectarea statului de drept. Dl Ponta a replicat că nu MAE a dat… ci purtătorul de cuvânt al instituției. Ca și cum respectivul nu ar face exact asta, ar prezenta poziția instituției sale.

        • As vrea sa intrati putin in amanunte si sa raspundeti de ce dl Ponta se risca in aceste declaratii. Indiferent ca sunt prezentate de antene sau de presa pro – prezidentiala, tot nu are cum sa convinga, cred ca nici macar pe bunicul meu de la tara caruia pare ca i s-a blocat telecomada)
          Si mai rau decat atat in loc sa se linisteasca sau sa vina cu argumente, el insista ca guvernu nu face nimic si ca se ocupa cu probleme economice…
          As vrea sa stiu si eu (si poate asta e intradevar o cale de atac la ce fac ei acum) de ce se fereste dl Ponta de responsabilitatea OUG-urilor?

          • Nu știu, sincer. Aveam (am și scris, de altfel, ca să fie ridicolul complet) o părere mult mai bună despre actualul premier. Sunt siderat de capacitatea lui de a minți masiv și fără pic de rușine. Mă îndoiesc că sunt singurul în situația asta.

            • Dupa numeroasele discursuri mitocanesti ale numitului Victor Ponta (care nu are nicio scuza ca si altii tin discursuri mitocanesti), am vazut la inceputul anului curent o perioada de schimbare de PR. Mi s-a parut amuzant sa citesc chiar un articol unde un onorabil contributor de blog remarca atitudinea europeana a unui „creator de agenda publica”:
              http://www.contributors.ro/idei-si-solutii/spiralele-ascendente-ale-lui-ponta/
              Curat creator de agenda publica!

              In alta ordine de idei, precedentul a fost creat deja. De acum incolo va deveni practica obisnuita (si banala) pentru orice Guvern sa dea Ordonante de Urgenta pentru orice si sa amane publicarea hotararilor Curtii Constitutionale pana la o daca convenabila, timp in care Ordonantele produc efecte. Mai mult, membrii Curtii Constitutionale pot fi schimbati fara niciun fel de probleme – pentru ca nu exista nimeni care sa impiedice un parlament hotarat sa o faca. Presedintele insusi poate fi demis fara a se urma nicio procedura constitutionala – oricum, cu amenintarile din ultimele saptamani Curtea Constitutionala a fost redusa la rolul de copil de mingi.
              Faptul ca Traian Basescu, Presedintele Romaniei si garantul Constitutiei, accepta acest comportament ilegal al Parlamentului si Guvernului este o lovitura grava data statului de drept si Constitutiei. Faptul ca nicio institutie a statului nu rezista cu fermitate acestor abuzuri fatise este o confirmare a tiraniei celor ce au puterea acum.

        • Vorbeam de referiri manipulatoare. MAE francez, după tine „MAE francez a dat un avertisment foarte dur României”. După alţii a fost un răspuns la o întrebare, răspuns care era un îndemn spre referendum:

          „Intrebare: Ati fost foarte prompt cand ati reactionat privind derapajele din Ungaria. Despre Romania nimic, de cateva zile. Care este reactia dvs legata de deciziile primului ministru socialist si posibila destituirea presedintelui?

          Raspuns: Toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa respecte, in mod clar, valorile democratice si statul de drept, cat si echilibrul puterilor in stat, de dragul institutiilor care le apartin. Romanii trebuie sa se pronunte asupra procedurilor in curs.”

          Românii, în întregul lor. Nu instituţiile! Nu politicienii!

          Eu, sincer să fiu n-am găsit pe net originalul „avertismentului” ci doar vorbe aruncate fără nici o referire la locul unde pot fi verificate.

          • Repet ce spuneam mai sus. Faptul ca purtatorul MAE a vazut necesar sa spuna asta cu privire la Romania (despre asta fusese intrebat!) este, in limbaj diplomatic, un avertisment dur. Daca tu crezi ca la un asemenea nivel oamenii se joaca cu cuvintele, te inseli. Lucrurile raman fix cum le-am stabilit.

  2. Domnilor analisti, ziaristi, imi lipseste o informatie importanta pentru judecarea evenimentelor din ultima saptamina – de fapt incepind cu mutarea Monitorului Oficial din curtea parlamentului la guvern.
    Poate ce imi doresc eu sa citesc exista deja si mi-a scapat mie.

    As dori sa vad un desfasurator al evenimentelor din ultima saptamina cu toate deciziile luate de catre cine, cind si conform cu care lege sau regulament. Apoi o explicatie simpla daca respectiva decizie a fost conform legii sau nu, sau daca legea era interpretabila (zona gri) si deci nu se poate spune ca respectiva decizie a fost ilegala. Am ramas neplacut surprins sa o vad pe Roberta Anastase, inainte de demitere, cind intrebata daca procedura prezentata de USL pentru demiterea ei este legala sau nu ,dinsa a raspuns ca aceasta procedura i se pare „ciudata”. Cum adica ciudata? E legala sau ilegala?

    Exista pe undeva o asemenea analiza? Multumesc.

    • Conform constituției, decizia de revocare a președintelui Camerei trebuie să respecte regulamentul. Regulamentul Camerei spune că președintele poate fi revocat doar la cererea grupului din care face parte. Nu există o astfel de cerere, privind-o pe Roberta Anastase. Prin urmare, revocarea ei e neregulamentară, implicit neconstituțională. La fel e cazul și cu revocarea dlui Blaga.

      • Regulamentul prevede revocarea președintelui Camerei cu votul majorității deputaților, dar articolul respectiv a fost declarat neconstituțional. El a fost introdus de PDL ca să îl înlăture pe Năstase, sesizarea CC s-a făcut de către PSD, iar Curtea hulită astăzi a dat atunci dreptate opoziției. Spre deosebire de acum, majoritatea de atunci nu a îndrăznit să ignore decizia CC. Fraieri.

      • In aceasta situatie de incalcare grava a regulamentului, de ce PDL a acceptat rezultatul acestei actiuni? Ma intrebati, pai ce sa fi facut? Pai, de exmplu sa-si dea toti, sau o parte, demisia din parlament in semn de protest. O masura extrema, recunosc, dar la provocari extreme se raspunde numai cu actiuni extreme. Semnalul extern ar fi fost foarte de puternic si serios. De ce PDL cautioneaza abuzul cu raminerea in Parlament? Cum sa iei parte la o sedinta la care seful camerei e ales ilegal de catre majoritatea prezenta, la care ordinea de zi e semnata de acest sef ilegal ?

      • Cele două Decizii ale CCR, din 2005, cu nr. 601 şi 602, se bazează pe „principiului configuraţiei politice”. Ele lasă deschisă posibilitatea revocării în situaţia modificării configuraţiei politice.
        Ele pot fi găsite aici: http://www.ccr.ro/default.aspx?page=decisions/2005

        Ast[yi configuraţia politică a Camerelor este total schimbată faţă de cea rezultată din alegeri. Printre altele, cu sprijinul PDL, s-au format noi grupuri parlamentare, ale UNPR.

        • Nu. Cum spuneam mai sus:

          „Conform constituției, decizia de revocare a președintelui Camerei trebuie să respecte regulamentul. Regulamentul Camerei spune că președintele poate fi revocat doar la cererea grupului din care face parte. Nu există o astfel de cerere, privind-o pe Roberta Anastase. Prin urmare, revocarea ei e neregulamentară, implicit neconstituțională. La fel e cazul și cu revocarea dlui Blaga.”

  3. Superba demonstratie, dar lipsesc cateva amanunte.
    1. Nu se pot modifica legile institutiilor fundamentale prin OUG. Ok, tocmai s-a modificat. Ce zice legea in cazul asta?
    2. Maine dimineata la 9 curtea se aduna sa dea avizul CONSULTATIV (conform modificarii). Daca punctul 1 ar fi respectat OUG-ul ar fi trebuit ignorat pana la un aviz pozitiv ca modificarea nu e sub incidenta interzicerii.
    3. Cel mai probabil maine avizul va fi negativ (ca de, de asta se si temea USL). Parlamentul oricum va continua cu suspendarea. Suspendare care indiferent cat e de motivata are baze subrede.
    Intreb si eu in acest caz, cine este luni presedintele tari? Antonescu sau Basescu?
    Nu intru in detalii referitoare la schimbarile din functii din ultima vreme, e o chestiune aditionala care oricum are un oarecare iz de legalitate. Dar atata vreme cat suspendarea se bazeaza pe ceva neconstitutional, de ce s-ar considera suspendare?
    Din ce cauza ar asculta de luni cineva, oricine, de la orice nivel de ce spune Antonescu sau Basescu?
    Daca luni un politai de rand primeste ordinul sa-l aresteze (exagerez de dragul argumentatiei) pe Basescu pentru ca nu se da suspendat, si in acelasi timp pe Ponta pentru OUG-uri, el pe cine asculta?

    • O,

      Nu se pot modifica legile institutiilor fundamentale prin OUG. Ok, tocmai s-a
      modificat. Ce zice legea in cazul asta?

      nimic. La acest nivel înalt în stat, nu are cum să zică ceva. Se presupune că legea va fi respectată, pentru că nu există o cale de a asigura respectarea ei dând altă lege. Nu vom face decât să avem ambele legi încălcate. In extremis, corecția depinde de votul nostru, la referendum și alegeri.

      2. Avizul era consultativ și până acum. Însă Curtea ar fi putut invalida hotărârea de suspendare – chit că, după părerea mea, nu ar fi avut nici acest drept, conform Constituției.

      3. Da, nu am nicio îndoială că avizul va fi negativ.

      Excelente ultimele întrebări. Așa se pune problema, de cine anume ascultă? Pentru că, de lege cel puțin, nu se mai pune problema – toată lumea ar ajunge s-o calce în picioare.

      • Trebuie sa existe un mecanism, o institutie, ceva, orice, care sa nu permita incalcarea constitutiei, nu? Si la randul ei, trebuie sa aiba instrumente de aplicare. (eu lucrez IT si nu cunosc domeniul, asa ca poate ne ajuta cineva din zona juridica)
        Intradevar se reglementeaza prin referendum, alegeri.
        Dar aici am o obiectie foarte puternica.
        Ce se intampla cu actiunile facute intre incalcarea constitutiei si rezultatul referendumului (sa presupunem ca dl Basescu castiga – ceea ce e din ce in ce mai posibil daca e sa ma orientez dupa greselile USL din ultima vreme).
        Ce facem cu perioada de interimat, in care dl Antonescu va lua niste hotariri, nu spun rele (sa nu cobesc)?

          • Ultima linie de aparare e electoratul, spuneti. Slabe sperante, majoritatea electoratului nu intelege ce e acela un plagiat, ce e cu aceasta curte constitutionala, cum functioneaza parlamentul etc etc etc.

            E totusi posibil ca la referendum sa se prezinte mai putin de 50%+1 din electoratul inscris pe liste si ca rezultatul referendumului (oricare ar fi el ) sa nu fie validat. Altfel o sa ne trezim cu Crin presedinte si Nastase petrecind Craciunul acasa in Zambaccian dindu-ne lectii de democratie si explicindu-ne cum a fost el intemnitat politic.

            • @Nicolae: nu, ca rezolva si asta in seara asta prin … OUG – referendumul va fi validat indiferent de numarul celor prezenti la vot. Daca jumatate + 1 din voturile valabil exprimate sunt pentru suspendare, e gata.

          • … armata?

            Stiu ca suna tembel. Presedintele este comandant suprem insa. Daca armata il considera pe Basescu presedinte, n-ar trebui sa poata opera arestari, sa spunem dupa decretarea starii de urgenta?

            Stiu, e foarte grav ca s-a ajuns la asemenea discutii. Credibilitatea internationala a Romaniei este ciur oricum, dupa ofensiva USL. Iar eu sunt cu bagajele pe jumatate facute.

      • Nu stă în picioare nici invocarea tezei 2 din art 115 alin 6 din Constituţie, teză care zice: „Ordonanţele de urgenţă…. nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului….”.
        În DECIZIA Nr.1.008/2009 CCR arată:
        „În ceea ce priveşte sensul dispoziţiilor art.115 alin.(6) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr.1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.787 din 25 noiembrie 2008, că «(…) se poate deduce că interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală şi necondiţionată atunci când menţionează că „nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale” şi că „nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”. În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.»”
        Pentru conformitate vezi aici: http://www.ccr.ro/default.aspx?page=decisions/2009

        Acestă interpretare a CCR coroborată cu protestele CCR atunci când i s-au extins prerogativele şi la controlul hotărârilor parlamentului rezultă că prin OUG-ul criticat s-a afectat pozitiv activitatea CCR şi ca atare nu s-a încălcat art. 115 alin. 6, teza 2 din Constituţie.

        • Nu. Mă îndoiesc că Curtea va considera că reducerea ordonată de guvern a atribuțiilor sale reprezintă o evoluție cu efect pozitiv. Nu știu la ce proteste ale Curții te referi, însă știu că legea respectivă a ajuns la controlul de constituționalitate, și a trecut.

        • Inca ceva, dacă OUG-ul ar fi fost constituțional, de ce l-au schimbat USL pe Avocatul Poporului, în mod ilegal? Cel care ar fi avut puterea să atace direct și rapid actul la Curtea Constituțională? De ce n-au riscat nici măcar cu adjuncții săi, preferând să inventeze, la fel de ilegal, funcția de Avocat al Poporului interimar?

  4. Excelent post, Doc.
    Asta ma gandeam si eu: nu schimbarea lui Blaga cu Crin si a lui Roberta cu ala-nu-stiu-cum-il-cheama e o problema. Nu modificarea legilor CCR, MO, etc sunt o problema.
    GRAV e modul in care le-au facut. Au incalcat regulamente, hotarari, legi, articole din Constitutie. Totul pentru a da poporului capul lui Motoc. Intreg angrenajul constitutional gandit sa impiedice abuzurile uneia dintre puteri s-a dus naibii si de acum totul e posibil.

    De amu e alta sau neagra: ori ne ducem la vale rau de tot, ori invatam ceva din asta si regandim mecanismul constitutional.

    • Numai Avocatul Poporului poate sesiza CCR cu privire la OUG? DAR PRESEDINTELE? inca nu e suspendat! NU IL SFATUIESTE NIMENI? aici nu e vorba despre domnia sa ci DESPRE NOI SI VIITORUL TARII!

  5. Eu cred ca nimic nu opreste C.C. ca pe cale incidentala sa se pronunte pe neconstitutionalitatea OUG-ului care modifica legea sa de functionare. Mai ales ca este o instanta suverana in a-si stabili competenta. Formal, nimeni nu va putea sa conteste hotararea Curtii, iar astazi, se pare ca doar acesta institutie beneficiaza de protectie internationala.

    • Da, si eu m-am gandit ca singura modalitate de inlaturare a acestui abuz constitutional ar fi…tot printr-un abuz constitutional. De exemplu, Curtea sa se sesizeze din oficiu cu privire la OUG de ieri (desi e clar ca nu are dreptul). Sau, de exemplu, sa declare neconstitutionale demiterile lui Blaga si Anastase, refuzand ideea ca nu se mai poate pronunta asupra lor. (Daca Blaga devine presedinte interimar, asta ar injumatati forta planului USL…macar din considerente de procurori) Cine ar putea sa cenzureze decizia Curtii? Sau, ma intreb, cat ar dura pana cand decizia Curtii ar fi publicata in Monitorul Oficial?

      Pe de alta parte, se ridica si problema morala: daca azi iesim din case pentru statul de drept, ce stat de drept e acela in care CCR isi aroga singura puteri pe care nu le are? Am mai iesi din casa pentru a protesta impotriva incalcarii statului de drept? Ar iesi sustinatorii USL?

      Dincolo de astea insa (care sunt niste polemici mai degraba teoretice), eu am o dilema foarte practica: ce se intampla daca peste 1 luna CCR declara OUG de ieri neconstitutionala? Care e efectul juridic? Mergem pe principiul de la nulitate si anulam toate actele subsecvente? Ce facem, il repunem pe Blaga sef la Senat? Pentru ca e clar ca si USL stie ca OUG de ieri e neconstitutionala si ca e posibil/probabil ca acest lucru sa fie constatat la un moment dat. Insa deocamdata merg pe politica „faptului implinit” – odata dat jos dictatorul nu cred c-o sa mai vrea nimeni sa-l primeasca inapoi, nu?

      • Problema e că în acest caz două rele n-ar face una bună, ci un precedent și mai rău. Pe de altă parte, nici să lași un abuz nesancționat nu poate fi o soluție, pentru că la fel de bine deschizi poarta pentru ele. Între aceste două, eu zic așa: cât timp drepturile noastre individuale, fundamentale sunt respectate (incluzand aici in special dreptul la vot si la libertate de expresie) abuzul nu trebuie incercat a fi corectat prin abuz, ci la vot. Institutiile abuzate trebuie sa continue sa respecte celelalte insitutii, legile si constitutia, oricat de tentant ar fi sa raspunda cu aceeasi moneda.

        Daca peste o luna CCR declara că OUG-ul de ieri a fost neconstituțional, el va înceta să mai producă efecte… de la momentul publicării în viitor. Așa spune Constituția. Dl Blaga nu va reveni șef al Senatului. Dacă, prin declararea neconstituționalității OUG, Curtea va păstra dreptul de a decide asupra hotărârilor camerelor, ea va putea fi sesizată privind hotărârea de revocare, și implicit pe cea de alegere a unui nou președinte la Senat. Doar dacă le va invalida pe cele două atunci dl Blaga va reveni în fruntea Senatului. Mulți, mulți ”dacă”.

      • Eu nu am vorbit despre abuz. Nu am spus nici ca ar tebui sa se sesizeze C.C. din oficiu. Am spus ca ar putea sa se pronunte in legatura cu OUG-ul de ieri pe cale incidentala. Adica, marti spre exemplu, cand va lua in discutie contestatia lui Blaga, in cadrul acestei decizii sa constate ca este legal investita cu solutionarea acestei contestatii deoarece OUG-ul care modifica legea C.C. este neconstitutional (daca exista temeiuri ca el sa fie declarat astfel). Putem insa imagina si alte situatii prin care C.C. s-ar putea pronunta pe cale incidentala (indirecta). Ce impiedica Curtea ca in cadrul aceleiasi decizii sa se pronunteatat pe chestiunea ce i-a fost dedusa spre judecata cat si pe orice alta problema care are legatura cu aceasta?

        • …poate principiul disponibilitatii? Potrivit caruia o instanta nu se poate pronunta decat asupra acelor lucruri care i-au fost supuse judecatii si nu poate extinde judecata cu privire la alte aspecte.

          • Eu m-am ferit cat am putut sa folosesc termeni juridici, dar daca ii intelegeti atunci stiti ca o instanta se poate pronunta pe o anumita problema atat pe cale de actiune cat si pe cale de execeptiune. Spre exemplu, nulitatea unui act care are legatura cu cauza dedusa judecatii poate fi consatata si pe cale de exceptie, nu numai pe cale de actiune. Apararea poate sa invoce pe cale de exceptie o nulitate de care depinde solutionarea actiunii fara a se incalca principiul disponibilitatii.

  6. As avea si eu o intrebare. Peste tot citesc: ministerul de afaceri francez avertizeaza, ministerul italian urmareste cu atentie etc. etc. Totusi nimeni nu spune: „primul ministru al Romaniei VICTOR PONTA incalca grav constitutia tarii………”. De ce intarzie o reactie cat de cat „dura” a UE.
    Citeam o comparatie Romania vs. Ungaria care ajungea la concluzia ca momentan nu e ceva „foarte” grav in Romania. Totusi ce s-a intamplat in Ungaria a avut loc pe parcursul a catorva ani. La noi totul a avut loc in cateva saptamani ( sa nu zic zile). Pentru mine e mult mai grav.
    Acum UE aplica niste sanctiuni Ungariei incercand sa repare o parte din greselile care le-a facut prin faptul ca nu a intervenit la timp. Din nou intreb. De ce nu intervine macar la nivel declarativ UE?

    • Robert,

      citeste materialul de pe blogul lui Paul Krugman, este acelasi tip de pozitie lipsit insa de inertia si de „ambalajul” limbajului diplomatic.

      http://krugman.blogs.nytimes.com/2012/07/05/guest-post-romania-unravels-the-rule-of-law/?smid=tw-share

      Acolo descrie si diferentele dintre situatiile celor doua tari, ceea ce poate explica si diferenta de reactie. Ma tem ca ar fi o naivitate sa crezi ca politica externa se duce strict pe pozitii de principiu. Politica externa se face pragmatic, urmarindu-se mai degraba efectele in fapt, decat punctele de principiu. Si e un fapt ca, cu tot abuzul facut de actuala putere, ei sunt inca dependenti de votul electoral de care – pana una alta – nu s-au atins. Sau, cum zice autorul gazduit de dl Krugman:

      „If Ponta succeeds in ousting the President Basescu and muzzling the constitutional court, a constitutional coup is still a possibility in Romania. That is why people who care about constitutional democracy must pay close attention.”

      Inca nu e un fapt. E doar o primejdie.

      • Salut,
        Oarecum la articolul respectiv faceam referire. Ce e deranjant e faptul ca UE reactioneaza oarecum la fel ca si opozitia actuala. Prea tarziu si fara efect. De fapt (fara intentia de a lasa ideea unui pericol extraordinar) gasim exemple destule in istorie in care nepasarea celor care au putut face ceva a dus la „dezastrul” celor care nu au facut nimic.
        Fara sa prevestesc apocalipsa, eu traiesc cu impresia ca atat timp cat cineva din exterior nu „trezeste” pe cei care pot schimba ceva abuzurile vor trece neobservate.

        P.S. Nu e momentul in care Uniunea Europeana ar trebui sa se lupte pentru uniune? Mai ales ca Estul uniunii reprezinta punctul ei slab?

        • Robert,

          spre deosebire de opoziția noastră, actorii externi au un motiv foarte bun să fie rezervați, dincolo – repet – de inerția administrativă. Ține cont că noi stăm pe subiectul acesta, concentrați, ni se pare că oricine care nu reacționează în același ritm e tardiv. Sunt o mulțime de români chiar, și oameni interesați de subiect, însă care, plecați pentru câteva zile în concediu, de exemplu, habar nu au ce se petrece. Diferența față de Ungaria e că lucrurile au fost făcute rapid și pe ascuns. Până la convocarea sesiunii extraordinare, premierul Ponta pretindea că are a face cu legea votului uninominal – parte a torentului de minciuni venit dinspre reprezentanții și sprijinitorii USL.

          Revenind la rezervă, e posibil ca demersul acesta de suspendare și demitere să aibă succes, sau chiar să se dovedească foarte popular. În acest caz, UE ar risca să piardă popularitate dacă ar fi percepută ca intervenind pe plan intern. Noi poate am găsi asta justificat – cu argumente foarte bune – dar asta e poziție de principiu. Repet, diplomația se face pe temeiuri pragmatice, nu principiale.

          • Salut,
            De acord (in principiu) cu ceea ce ai subliniat si anume ca pragmatismul este o solutie mult mai diplomatica a Uniunii Europene, o solutie care ii va permite ca dupa ce toata aceasta nebunie va avea o finalitate sa se pozitioneze intr-un fel sau altul.
            Totusi cum spuneam si la inceput nu sunt de acord cu o astfel de abordare. Eu sunt de principiului pozitionarii din start de o parte sau de alta a unei dezbateri/lupte atunci cand regulile sunt incalcate.De aici si ideea ca Uniunea Europeana ar trebui sa intervina inainte ca aceste derapaje sa afecteze un angrenaj mult mai mare.
            Diferentele de opinii pot continua pe ceea ce am scris dar nu cred ca ar fi productive tinand doar de viziunea fiecaruia asupra acestui subiect.
            O seara buna in continuare.

      • Ghici cine a scris:
        „De cate ori dam, cu sa fara intentie peste una dintre enciclicele, cuvantarile sau opiniile ex-catedra cu care Stiglitz si Krugman binecuvanteaza aproape zilnic umanitatea, ar fi bine sa nu uitam totusi faptul ca daca cei doi (fara idoiala doi economisti respectabili academic) se afla intr-o stare de perpetua logoree si agitatie mediatica, nu inseamna neaparat si ca au intotdeauna ceva important, relevant sau inteligent de comunicat.”

        După ce cauţi pe net citatul o să ai o surpriză, dacă nu cumva îţi este deja cunoscut.
        Pentru a uşura căutare dau link:
        http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-6111031-nobelisti-criza-mass-media.htm

        • O fi scriind cine o fi scriind asta, însă afirmația nu schimbă nimic din ce ziceam, în schimb demonstrează falsul afirmației tale

          ”Voci acuzatoare, din afară, se aud doar din partea celor din aceaşi familie politică.”

          Dacă găsești vreun pasaj în care dl Aligică, sau oricine altcineva, să-l fi pus pe Paul Krugman altfel decât în familia politică a stângii, te rog.

  7. A DA UN OUG CARE AFECTEAZA O INSTITUTIE FUNDAMENTALA A STATULUI ESTE O INCALCARE A CONSTITUTIEI, cred ca serviciile noastre ar trebui sa stie CINE SE AFLA IN SPATELE LUI PONTA SI ANTONESCU. Acesti descreierati nu au facut toate aceste DE NECREZUT fapte din dovleacurile lor.

    • Ambele situații reglementate prin cele două OUG au existat în trecut și cel puțin aia cu rezultatul referendumului pe bază de număr de votanți, nu pe bază de număr de înscriși pe listele de vot, a fost deja validată de CCR. Cea cu verificarea consituționalității hotărârilor Parlamentului nu cred că a fost validată sau invalidată, dar se pune întrebarea de ce nu s-a autosesizat Curtea în toți anii respectivi când acea verificare nu se făcea.

      CCR poate să se opună, dar cred că prețul este prea mare, si pe termen mediu, absolut inutil. Ar echivala cu refuzul lui Băsescu să plece din Cotroceni și apelul la armată. În ambele cazuri degradarea imaginii României ar fi mult mai mare decât schimbarea șefilor Camerelor Parlamentului sau demiterea unui președinte prin votul suveran al poporului.

      Din punctul meu de vedere, al unuia care a plecat scârbit de situația din România, după ce a luptat ani și ani cu morile de vânt, ar fi cu atât mai bine. Deci eu țin cu Curtea Constituțională și cu Băsescu.

  8. USL se compromite cu euforie, așa cum au făcut-o legionarii în 1941. La altă scară – sîntem în U E – dar îmi imaginez că feelingul e același :) E bine pentru România.

  9. O intrebare am, ca sa fiu lamurit…domnul Blaga a depus la CC contestatie vis-a-vis de ilegitima sa revocare din functia de presedinte al Senatului.

    Avem 2 premise (in ordine cronologica) :

    1. Presedintele Basescu este suspendat si Crina ii ia locul (Monitorul Oficial publica decizia de numire a lui Antonescu Laurentiu la sefia Senatului inainte de hotararea CC)
    2. CC, ulterior, decide ca Blaga sa fie reinstalat la Senat

    Ce se intampla? N-ar fi normal ca Blaga sa devina presedinte interimar??

    • Jean Valjean,

      dacă hotărârea de revocare a dlui Blaga este anulată, el redevine șeful Senatului și, implicit, președintele interimar. Însă Curtea Constituțională a pierdut (prin OUG-ul de care vorbesc în articol) dreptul de a se pronunța asupra hotărârilor Camerelor. Prin urmare, cât timp acest OUG e în vigoare, sesizarea dlui Blaga va fi respinsă ca inadmisibilă.

      • Asadar, cat timp e in vigoare aceasta OUG, inteleg ca nu exista alta instanta decat Parlamentul insusi ce s-ar putea pronunta asupra legalitatii hotararilor Parlamentului. In acest caz, pana se anuleaza aceasta OUG (prin declararea ei ilegala de catre CC), inseamna toate hotararile Parlamentului sunt tehnic legale?

        • Mihai P,

          nu știu în ce măsură hotărârile parlamentului sunt supuse atacului în justiție pe calea contenciosului administrativ, ca orice alt act administrativ. Nu știu să existe precedente… Cu acest caveat, răspunsul e da, hotărârile parlamentului sunt inatacabile.

          • Dar ar mai fi ceva…domnul Blaga stiu ca a contestat si faptul ca OUG este ilegala. Daca va castiga si acest demers? Ce se intampla atunci??

  10. Se face o grava confuzie. Daca Presedintele nu se mai bucura astazi de sustinerea majoritatii Romanilor, nu este un motiv pentru a fi suspendat sau demis, nu este un motiv pentru alegeri anticipate. Votul din 2009 ii asigura Presedintelui dreptul la un mandat pe cinci ani. Presedintele poate fi suspendat, doar daca incalca grav constitutia, iar acest lucru il poate spune doar Curtea Constitutionala. Doar in acest caz, se impune intoarcerea la popor, care poate decide, ca in ciuda faptului ca a incalcat grav constitutia, presedintele trebuie sa ramina in functie.
    In niciun caz, infractorii din parlament nu pot hotari, pentru a scapa ei de puscarie (sau infractorii din spatele lor), ca presedintele a incalcat grav constitutia si trebuie sa fie suspendat. Daca parlamentarii voteaza o asemenea enormitate, ca presedintele a incalcat grav constitutia, dar de fapt presedintele nu a incalcat deloc constitutia, parlamentul trebuie sa fie dizolvat si trebuie organizate noi alegeri parlamentare. Parlamentarii care fac abuz de putere votind, in dispretul juramintului dat, hotariri impotriva prevedeilor constitutionale, trebuie sa fie arestati pentru abuz in serviciu.
    Toate acuzatiile impotriva actualului Presedinte sunt minciuni, calomnii, aberatii si gogomanii. Cei care au scris asemenea aberatii, si sunt juristi, trebuie sa-si piarda diploma. Nu poti fi jurist si sa faci asemenea confuzii, evident cu rea credinta, cu dorinta expresa de a demola democratia si statul de drept.

    • Monica,

      pe fond acuzațiile aduse președintelui sunt ridicole, uneori țin de teatrul absurdului, de exemplu punctul în care e acuzat că a încurajat guvernul să dea ordonanțe. Formal, însă, ai doar pe jumătate dreptate: într-adevăr, președintele nu poate fi suspendat și demis decât pentru încălcarea constituției, orice alt motiv reprezintă un abuz. Pe de altă parte, nu ai dreptate când spui că Curtea decide asta. Așa spune legea fundamentală: parlamentul hotărește dacă președintele a încălcat sau nu constituția. Avizul Curții e doar consultativ.

  11. „nici dlui Ponta de decizia Curții privind reprezentarea externă”
    Doc, CCR din cate stiu eu inca nu a produs motivarea deciziei respective si conform deciziei motivarea trebuie sa fie prezenta pentru publicarea in M.O.
    Deci pana nu apare si motivarea, decizia este imposibil de publicat in M.O., conform insasi textului deciziei CCR.
    Rezulta ca momentan nu avem o decizie a CCR.

    Altfel eu astept cu extrem interes motivarea respectiva.
    Sa vad si eu cum CCR s-a bazat pe un EXTREM de ambiguu art. 80 si a ignorat in schimb cu succes articole extrem de clare si explicite cum ar fi: art. 61, art. 102 si chiar art.112.
    Plus explicatia pentru inventarea expresiei „seful statului”.

    Altfel CCR a admis azi ca Presedintele, chiar si numai prin declaratii, s-a substituit Guvernului. Nu inteleg cum prin actiunea de dezbatere, negociere si angajare de masuri economice, la Consiliu, CCR considera ca Presedintele nu se substituie FAPTIC Guvernului ?!??

    • Marius,

      decizia Curții exista din momentul în care a fost adoptată și adusă la cunoștința publicului și autorităților. Decizia nu stabilea formal nimic, spre deosebire de abrogarea unei legi de exemplu, ci doar clarifica situația existentă care făcea subiectul conflictului. Punctul tău de vedere e similar cu cel care ar pretinde că cineva fură doar în clipa în care o instanță dă verdictul final și irevocabil asupra infracțiunii, nu când face fapta în sine – ceea ce e absurd, instanța doar stabilește un fapt deja petrect. Sigur, în drept există și e foarte importantă noțiunea de bună și rea credință – mens rea – nu ești vinovat de o infracțiune dacă poți dovedi că nu erai conștient că fapta pe care o faci e interzisă de lege. Mutatis-mutandis, asta avem și aici în domeniul constituțional, dacă nu (și) penal. În clipa în care a apărut public decizia respectivă, dl Ponta știa că actul său încalcă constituția. Curtea n-a rescris vreo lege, repet, n-a făcut să explice ceea ce constituția prevedea deja. Premierul s-a dus la Bruxelles știind perfect că o încalcă. Mens rea, vinovăție clară, rea-credință.

      Șeful statului e o expresie informală. Formal este președintele statului. Nu că ar fi mare diferență.

      Avizul de azi al Curții este foarte ambiguu, inclusiv la acel capitol. Judecătorii spun că se poate reține încercarea de a se substitui guvernului. Formularea e foarte confuză. Dar despre asta în alt articol, evident :-) Stay tuned.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro