joi, martie 28, 2024

Metamorfoza lui Florin Iordache

Într-o bună dimineaţă, azi, cînd Florin Iordache se trezi în scaunul de la prezidiul Camerei, după o perioadă politică zbuciumată, se pomeni metamorfozat într-un înspăimântător formalist. Un adept inflexibil al regulilor procedurale, un gardian inamovibil al protocolului scris al Camerei. Un monstru de nerecunoscut.

Într-adevăr, cei care au luat parte sau au urmărit lucrările Comisiei parlamentare căreia i-a dat nu doar președintele ci și numele, și-l amintesc pe dl Iordache într-un mod foarte diferit, la extrema opusă chiar. Răspunsul său la orice fel de obiecție venită din partea colegilor, atât pe fond cât și pe formă, inclusiv privind încălcări de Regulament, era același, robotic aproape: „Supunem la vot, vă rog, cine este pentru…, împotrivă… da, s-a respins, trecem mai departe…”. Florin Iordache de astăzi, în aceeași capacitate publică, a pus cu totul altă placă și alt comportament: nu se poate, nu e regulamentar, nu supun la vot, nu votați, nu se votează nimic. Orice doar să nu supună ceva deciziei plenului; nici el, nici altcineva.

Desigur, am glumit mai sus spunând că a făcut-o de dragul regulamentului. Dacă în ce privește revocarea președintelui Dragnea și a lui însuși de la conducerea Camerei este posibil să aibă temei, există două privințe în care spectacolul pe care l-a dat astăzi a încălcat regulamentul Camerei. În primul rând, dacă am înțeles bine i s-a solicitat de către șefii grupurilor parlamentare din opoziție să se treacă la vot prin ridicarea mâinilor. În regulamentul Camerei o astfel de solicitare procedurală este admisibilă, iar președintele de ședință trebuie s-o supună spre aprobare plenului. Dl Iordache n-avea temei să refuze cererea, dar a refuzat. Dar asta e, prin comparație, o abatere relativ minoră.

Mult mai serioasă este suspendarea ședinței. La reluarea lucrărilor, în condițiile în care ordinea de zi prevedea vot final asupra unor legi, dl Iordache a cerut vot de prezență, exercitat electronic (singurul vot pe care l-a cerut, de altfel). Opoziția a boicotat procedura, din motivul enunțat mai sus, iar rezultatul a reprezentat mai puțin decât jumătate din membrii Camerei. Dl Iordache s-a bazat pe acest vot, a declarat că nu e cvorum și a suspendat ședința. Or, în textul constituției cvorumul este definit pe baza prezenței la lucrările plenului, nu (și) la vot. De bună seamă că prin vot se poate demonstra formal că există cvorum, altfel decât prin fraudă un deputat trebuie să fie prezent la lucrări ca să voteze. Reciproca nu este însă valabilă, lipsa cvorumului se demonstrează prin numărarea celor prezenți, conform legii fundamentale. Și a regulamentului Camerei, de altfel, care face explicit diferența asta atunci când definește termenul: „Deputaţii care nu îşi exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenţi în sala de şedinţe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.” În sala de ședințe au fost tot timpul mai mult decât jumătate din numărul total al deputaților, cvorum a existat permanent. Suspendarea lucrărilor Camerei, altfel decât în urma unui vot în plen, în condițiile în care exista cvorum e o încălcare gravă a regulamentului.

Sigur, în loc să admită măcar asta, vicepreședintele Camerei a declarat ulterior trist episodul, pe motiv că opoziția ar fi încălcat, nu doar regulamentul forului, ci și Constituția. Nici mai mult, nici mai puțin! E hoțul strigând hoții (îmi amintește de faptul că dl Iordache a depus plângere penală împotriva autorilor unor mesaje scrise pe zidul locuinței proprii, genul de fapte pe care același lider PSD a căutat și caută mai departe să le amnistieze). Și mai este, desigur, absurd. Constituția se încalcă prin acte formale, care produc consecințe, așa cum a fost suspendarea lucrărilor Camerei operată de sus-numit. Cu alte cuvinte, ca să fie posibil măcar să avem o încălcare a legii, dl Iordache trebuie să treacă printr-o altă metamorfoză și să admită că Opoziția a obținut azi nu doar un rezultat politic, ci chiar a reușit să-l revoce, eventual cu Liviu Dragnea cu tot. Eh, presupun că e o metamorfoză prin care dl Iordache nu e dispus să treacă, de bună voie cel puțin.

* * *

O completare cumva înafara subiectului, dar, vai, necesară: prin democrații neoriginale un episod cum a fost cel de azi este de domeniul fantasticului și comediei, și asta nu neapărat datorită culturii politice și calității oamenilor implicați, ci dintr-un motiv foarte simplu: nu se poate guverna fără o majoritate parlamentară funcțională. Trăsnăi dinastea cu confiscarea prezidiului de teama plenului sunt de neconceput, pentru că pur și simplu nu rezolvă nimic. Închizând parlamentul, se închide guvernarea. Nu se mai adoptă legi, nu se mai adoptă bugete, procesul politic e blocat iar cel administrativ merge strict inerțial.

Or, la noi se poate, nu-i așa? Da, în România se poate guverna foarte bine, cu un parlament paralizat, doar având pe cineva instalat la palatul Victoria. Sistemul nostru politic are un defect structural care-l macină de ani de zile și riscă să-l distrugă; și nu e în parlament, din contră, e un instrument de ocolire a instituției. Mă refer, desigur, la Ordonanțele de Urgență.

OUG-urile trebuie desființate ca instrument de legiferare. Scoase din Constituție la prima revizuire, urgent.

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. bine punctat. dar cine face legile n tara asta ? eu, dvs, cetateanul ? cind sub masca „urgentei” se scoate borfasul din puscarie, se achita cleptomanul sau magarul este facut senator, miroase a lume’ a treia / sud americana sau africana, nu a democratie ! parc’ avem si juristi / constitutionalisti / avocati ai poporului si alte lighioane. nu i asa ? pentru ce s platiti regeste pitigoii astia ? pentru coloritul penajului si amplitudinea ciripiturilor ?

    • In Romania, legile le fac hotii votati de prosti si de alti hoti.

      Fiindca ce e poporul roman daca nu 79% prosti si hoti?

      Cei 18% care au votat PSD sunt hotii.

      Cei 61% care nu au votat (sigiland victoria PSDista) sunt prostii.

      • @2087:
        Asa o fi, ca prea le ziceti cu foc. Apropos, Dvs. din care categorie faceti parte?
        Banuiesc ca din restul de 21% care ….

        Va las pe Dvs. sa completati aprecierea la adresa acestei categorii …. eventual in aceeasi termeni dispretuitori.

    • Teoretic, legile sunt adoptate de reprezentanții noștri direct aleși. Existența OUG, și abuzul instrumentului, permite ca legile să fie efectiv adoptate de demnitari numiți.

  2. tocmai de aceea USR-ul trebuia sa se apuce de mult de elaborarea unei noi Constitutii a Romaniei care sa rezolve multele hibe din actualul text, pentru a avea totul pregatit in asteptarea momentului oportun. PSD-ul sau PNL-ul nu se vor inghesui sa schimbe legea fundamentala chiar si pentru simplul cui al lui Basescu: parlamentul unicameral de 300 de parlamentari care, conform deciziei CCR, ar cam trebui sa intre in paine de cum se incearca vreo schimbare. E drept ca acum respectivul cui il inteapa chiar si pe Basescu, dar el se cam trage pe linie moarta. Era bine daca se tragea acolo imediat dupa incetarea mandatului de presedinte al Romaniei.

    • Băsescu nu trebuia să fie trecut în rezervă. Dacă era el la botoane, ne arăta cum se face lucrarea cu votatul și număratul, cum știe Roberta să numere voturile pînă iese socoteala și cum CCR zice că totul e ok după ce se uită la un film în care deși camera era deputaților era goală, voturile care-i trebuiau guvernului au ieșit la număr, carevasăzică s-a procedat legal. Acești triști epigoni care încearcă azi să-i calce pe urme s-au făcut iarăși de rîs. Rușine, jos tirania, trăiască ai noștri!

      • [Doc spune: moderat, atacurile la colegii de comentarii sunt strict interzise. Dacă aveți ceva să reproșați comentariului, vă rog…]

    • Nu o nouă Constituție ne salvează, ci aplicarea corectă a celei existente! Cheia se află în punerea în acord a Art. 7/Legea nr.182/2002 (permiterea accesului la informații clasificate în același mod pentru cei îndrituiți s-o facă) cu Alin.2/Art.16/Constituția României (Nimeni nu e mai presus de lege). Pe înțelesul tuturor s-ar realiza ”tehnic” eliminarea din vârfurile politicii și administrației, a persoanelor cu probleme (penale, afiliate rețelelor de spionaj, terorism, ”bolnave după bani” și valori nemuncite, a celor dispuși să vândă orice și pe oricine odată ajunși în poziții de conducere,a celor care și-au ”cumpărat” diplomele sau alte documente cu false atestări etc.)
      A umbla la Constituție înseamnă un lucru periculos! Putem avea surprize mai mari decât cele pe care le-am trăit în ultimii ani!

    • Cer scuze că revin vis a vis de comentariul dumneavoastră! Parlamentul de 300 de … a fost o ”idee avortată”. Semăna cumva cu referendumul lau Dragnea. Cadrul normativ românesc prevede un tip de parlament (bicameral etc.), niște norme de reprezentare (un deputat la …, un senator la …). Nu putea fi introdus în Constituție necadrând cu științele juridice!
      Nu cred că e bine să ne lăsăm purtați de populisme!
      Mâine, poimâine ajungem să trecem în Constituție și norme care țin de … furajarea în zootehnie!

      • Tocmai ala a fost rolul referendumului, sa aduca continutul depasit de vremuri al „Cadrului normativ românesc” la realitate si sa modifice constitutia scrise de juristi PSDisti crescuti in spiritul recent mentionatului cadru, incepand cu Iorgovan si continuand cu Nicolicea, Nicolae…!

        • ”Conținutul depășit”, domnule duru, ne apără prin prevederi de unele lucruri nu tocmai plăcute. Strămutarea de populații (vezi intențiile unora de a popula România cu alte etnii etc.), dispunerea și proprietatea asupra subsolului etc. Nu cred că aflați o noutate prin faptul că printre aleși se află și unii care ar marșa pentru înlăturarea unor astfel de prevederi.
          Cât privește ”modernizările musai necesare” ar fi bine să știți că țările spre care privim unii cu admiație, alții cu invidie au constituții neschimbate de foarte, foarte mulți ani!
          Și funcționează al naibii de bine!

      • eu as spune ca exista: decizia CCR prin care se constata valabilitatea rezultatelor referendumului respectiv, in sensul de parlament unicameral de 300 de parlamentari, care ar impune ca orice viitoare modificare a COnstitutiei sa includa si acest aspect.

        mai apoi, CCR a dat un comunicat de presa (https://www.ccr.ro/comunicate/COMUNICAT-DE-PRES-287) in care a precizat, printre altele, urmatoarele:

        „Curtea constată că, la data de 22 octombrie 2009, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum naţional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să îşi exprime voinţa cu privire la două probleme de interes naţional: trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.

        Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opţiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce priveşte reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o creştere a numărului de parlamentari, care nu respectă voinţa poporului exprimată la referendum.

        Or, referendumul, indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului naţional din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranităţii naţionale.

        Art.2 din Constituţie prevede în acest sens că „Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.” Cu privire la acest text din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că „exprimă voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum”.(par.XII 1.2-1.5.)

        „[…], Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61.” (par.XII 1.12.)

      • Decizia CCR citată impune parlamentului al cărui mandat începuse înainte de referendum să NU legifereze într-un sens contrar deciziei referendumului validat. Asta nu e, nici logic și nici legal, echivalentul cu impunerea de transpune în lege referendumul. De altfel, o astfel de ipoteză e contrazisă explicit de constituție.

        • Domnule Damian, eu am vorbit de la bun inceput despre schimbari la existenta COnstitutie a Romaniei sau despre o noua Constitutie a Romaniei, nu de vreo lege, Constitutie cu schimbari sau noua care ar trebui, conform vointei poporului roman, sa contina inclusiv prevederi referitoare la parlament unicameral si 300 de parlamentari.

          Faptul ca referendumul in cauza a fost consultativ NU are nici o importanta, legislatia viitoare trebuind sa tina seama de el, iar CCR precizeaza clar acest lucru.

          „1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.

          1.11. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea şi art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.”

          Nu ma exprim cu privire la cat de buna sau nu ar fi o asemenea varianta de parlament, ci doar la faptul ca acest aspect va trebui luat in considerare la o viitoare modificare a legii fundamentale, motiv pentru care introducerea altor schimbari ar fi dificila.

          Si referendumul privind BREXIT-ul a fost consultativ.

          I guess we’ll have to agree to disagree :)

    • E complicat de schimbat Contitutia, trebuie un acord larg intre partide si suport popular pe masura.

      Dar, privind la ce vremuri traim, cred ca e mai bine asa. Ca altfel poate aveam pana acum o Constitutie marca Iordache.

      Trebuie sa vina vremuri mai bune pentru modificarea Constitutiei.

  3. Suspendarea ședinței pe baza de lipsa de cvorum când este cvorum este contra constituției RO și dl Iordache trebuie sa sufere consecințe, calitatea de parlamentar este incompatibila cu nerespectarea constituției. El însuși s-a exclus din parlament.

    • Nu. Nu există un articol din Codul Penal care să se refere la așa ceva, și există un principiu constituțional al autonomiei de reglementare a Camerelor, cât timp vorbim de chestii ce țin strict de funcționarea internă sunt la fel de strict protejate de orice fel de interferență externă.

      • Dar nu exista niciun impediment ca parlamentul sa se scindeze într-unul al opoziției CF VOTULUI DE IERI si altul al guvernului, fiecare sa dea legi in felul jumătății lui, care legi ar fi respectabile?

        • Legal și constituțional există un singur parlament, iar prevederea constituțională privind cvorumul este una care asigură, suplimentar, că instituția nu se poate împărți în două sau mai multe bucăți.

          Dar de ce, Doamne iartă-mă, am vrea așa ceva?

          Haide să lămurim ceva, când vorbim de parlament, de Camere, și logic și legal prin instituție se înțelege *plenul*. Biroul Permanent îi coordonează activitatea, președintele de cameră îl reprezintă, președintele de ședință îi conduce lucrările, grupurile parlamentare îl compun, comisiile parlamentare îl ajută în îndeplinirea atribuțiilor specifice șamd. Dar nici una din aceste instituții și forme de organizare nu i se pot substitui, în nicio formă și în niciun caz.

          • Deoarece o jumătate a schimbat conducerea, jumătatea asta are drept sa se adune în următoarea ședință în noua configurație. Cealaltă jumătate poarte fi considerata nelegitima, asa ca se pune problema cine face prima cvorumul ce o va legitima la ședința următoare, care jumătate va fi considerata „plenum”. Nu vrem nimic, dar politica permite orice și sare mereu limitele „normalitatii” sau a „moralitatii”, mai ales în nomansland-ul care e teritoriul parlamentar, iar a baga vreo divinitate la mijloc e numai retoric.

            • Dar de ce ar face o astfel de separare? Înțeleg, avem un caz de abuz, cel puțin pe moment – mă refer la suspendarea lucrărilor ședinței fără să existe o acoperire în regulament, în condițiile în care era cvorum. Dar sună un pic cam a drob de sare să iei astfel de măsuri extreme (în esență, un fel de grevă parlamentară) cât timp cazul e punctual.

              Bref, dacă există o anumită majoritate la cameră, alte decât cea de până acum… atunci să se manifeste ca atare. Haide să zicem că scaunul lui Dragnea e apărat, nu atât de regulament (care poate fi schimat și el de majoritate), ci de o decizie foarte veche a CCR. Dar… atât. Legile nu pot fi trecute, totuși, dacă nu există majoritate. Hotărârile parlamentului, la fel. Existența comisiei speciale Iordache, dacă tot a fost vorba de ea, la fel, depinde de o hotărâre a plenului reunit. Șamd.

  4. Asazisul domn Iordache este kkt pe el. Daca pica Dragnea – sper sa fie cat mai repede – juristii fantoma ai parlamentului, Iordache, Nicolae Serban si Nicolicea, vor ajunge acolo unde le este locul: in lada de gunoi a politicii.

  5. Daca ar trebui descrisa sintetic maniera de a face admistratie in Romania comunista si apoi post ’89, doi termeni se impun: formalism si improvizatie. Formalismul este raspunsul la orice solicitare facuta administratiei iar improvizatia este maniera de actiona pentru a-si atinge telurile. Contrastul dintre cele doua este naucitor si este singurul care explica felul in care arata tara asta.

    • Da, e o observație bună, îmi amintesc cum reprezentanții aceleiași puteri politice, uneori chiar aceleași persoane, treceau de la un formalism de genul „nu putem că așa e legea”, ca și cum legea ar fi picată din cer, la modificări radicale și adesea neconstituționale asupra unor legi, operate de o zi pe alta prin OUG.

    • Misto observatia.

      Eu as zice ca e cam asa: formalism – cand trebuie sa facem ceva pentru altii, improvizatie – cand trebuie sa facem ceva pentru noi.

    • Domnule Emil, Boc era silit să o facă, deoarece guvernul era unul minoritar. PSD este un partid de agramați, ageamii și inepți, iar formula OUG-urilor îi avantajează, deoarece de obicei guvernul este format din tipi mai școliți decât dipotații penali și inculți – dar acest guvern este excepția de la regula enunțată. Avantajul este că parlamentarii se pot concentra pe lupta politică fără a-și bate capul cu legile, iar guvernul practic legiferează (deci are loc o inversare de roluri: parlamentarii guvernează, iar guvernul legiferează). Adică separația puterilor în stat nu mai are loc – altfel Dragnea nu avea nici o șansă în a-și demola propriile guverne. Odată cu politizarea CCR și acapararea instituțiilor decizionale ale juridicului, separarea puterilor în stat devine o noțiune caducă. PSD ar trebui scos în afara legii, toți judecătorii legați de el scoși din sistemul juridic, toți membrii de marcă să-și piardă drepturile electorale – punctul 8 al Proclamației e la Timișoara

    • Vă puteți acoperi afirmația? :-) Sau o înregistrăm la opinie „politică”? Incidental, prima oară când am cerut public desființarea OUG-urilor a fost în dezbaterea privind reviziurea constituțională de acum 15 ani.

      Dar e adevărat că există un punct de inflexiune, și anume în 2012, când OUG-urile au fost folosite, nu doar pentru legiferare rapidă, ocolind parlamentul, ci și pentru ocolirea Curții Constituționale, cu complicitatea Avocatului Poporului. Atunci când guvernul Boc a interzis prin OUG cumularea pensie salariu, titularul postului la data respectivă a atacat imediat actul la CCR, și în două săptămâni, înainte să-și facă vreun efect, a fost desființat. În 2012, avocatul poporului a fost revocat, și numit unul care să NU atace oug-urile neconstituționale date imediat după. Precedentul funcționează de altfel și acum.

  6. Defectul structural nu este scoaterea OUG-urilor netam-nesam, ci o însușire pentru care suntem renumiți în Vest: trădarea, practicată la toate nivelurile (inclusiv trădarea de sine a individului). Adusă ca o râie de maranii din Fanar. Kir Yordakis e doar un mic simptom.

    • Ideea că în Vest politicienii sunt niște gentlemeni și că politica se face cu orice fel de mănuși este o fantezie nostimă. Lupta pentru putere este la fel de urâtă peste tot, și atrage un anume gen de oameni. Dar acolo se dă într-un cadru instituțional și o cultură politică care permite societății să se folosească de dispută, nu să fie afectată de ea.

  7. Serios ? Cine citeste articolul fara sa fi vazut si imaginile poate sa ramana cu impresia ca
    in sedinta Camerei s-a votat Constitutia USA ori a fost asasinat Cezar.O chestie din asta , dar mai violenta a avut loc pe vremea lui Basescu cand fusese desemnat prima oara judecator la CCR actualul ei presedinte si un comando PDL ist a luat cu asalt Prezidiul
    si l-a inlocuit cu doamna Motoc, pe care daca nu o mai vedem zilnic si daca mai lucreaza si la CEDO se poate trage concluzia pripita ca e geniala.
    Ce vreau sa spun – atunci seful conspratiei – maciucarul sef – a fost domnul Boureanu
    care ulterior A CONFIRMAT batndu-se la greu cu odioasa Politie ori de cate ori a avut prilejul.
    Cine stie cum va evolua si domnul de la PNL care a preluat conducerea sedintei si al carui nume este usor de tinut mine – il cheama MARILEN.
    Desigur in ceea ce o priveste pe doamna Turcanu – nu vom avea niciodata surprixe – vam continua sa intelegem ce spune, chiar si cu sonorul inchis si fara titrare. Salvarea Romaniei va veni de la dansa – sau nu va veni deloc.

    • Eu scriu doar articolul, ce impresii produce asta n-aș mai putea controla :-)

      N-am scris de vreo violență produsă ieri în Cameră, nu știu să fi fost vreuna. De asemenea, nu a fost violență în parlament nici „în vremea lui Băsescu”, ci a fost un episod în care Camera a votat pentru un judecător constituțional cu o majoritate simplă, iar votul a fost reluat pentru că, în lege, se cerea o majoritate calificată. Nu știu să fi fost vreun comando PDL care să fi luat cu asalt prezidiul, pentru simplul fapt că el era ocupat deja de propriul lor membru, Roberta Anastase.

  8. Dacă veți avea curiozitate și timpul necesar să studiați regulamentele celor două camere ale Parlamentului veți vedea că aceste exced cadrului constituțional!

    • Mă gândeam într-o vreme să scriu o povestioară în care un gândac se trezește într-o dimineață metamorfozat într-un mamifer biped, dotat cu rațiune, chestie care-i întoarce viața de coleopteră simplă pe dos. Dar ăsta e cu totul alt subiect.

  9. Adica cum „opozitia a boicotat votul de prezenta”? Ce alta problema avea opozitia decat sa voteze? Daca opozitia voteaza numai la ce vrea ea, e si dreptul lui Iordache sa supuna la vot numai ce vrea el. Multa sanatate.

    • Dacă asta e dată ca opinie politică atunci o notez ca atare, nu pot și nu poate nimeni să contrazică o apreciere personală, în termeni al căror înțeles este, de asemenea, strict subiectiv.

      În schimb, afirmația obiectivă, cu termeni de dicționar, se poate infirma imediat. Un „drept” reprezintă o (in)acțiune care se bazează pe o normă în vigoare. Or, în timp ce legea incidentă, începând de la cea fundamentală și până la regulamentull intern, consacră dreptul parlamentarilor individuali de a vota, sau nu, după cum consideră de cuviință, nici constituția și nici regulamentele camerelor nu dau voie președinților de ședință să conducă lucrările după cum consideră de cuviință. Din contră, conduita lor în această calitate este destul de bine restricționată. Între altele, în cele două privințe menționate în articol: plenul, nu președintele, e cel care are dreptul să schimbe modalitatea de vot; de asemenea plenul, nu președintele, este cel care are dreptul să își suspende lucrările atunci când există cvorum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro