vineri, aprilie 19, 2024

Noua formă a abuzului în serviciu: o altă soluţie, acelaşi rezultat (sau chiar mai rău)

De ceva timp, zvonurile spuneau că soluţia pe care coaliţia de guvernare o va alege pentru a da o nouă formă abuzului în serviciu, de natură să restrângă substanţial aria de aplicare a acestuia şi astfel, ca legislaţie penală mai favorabilă, să reprezinte colacul de salvare aşteptat de marii corupţi, va fi diferită de cea încercată prin faimoasa OUG 13. Atunci, la 31 ianaurie 2017, s-a încercat legiferarea unui prag valoric de 200.000 de lei, iar pentru a consolida această idee, care, aşa cum am arătat într-un articol anterior, rezulta vag dintr-o decizie a Curţii Constituţionale a României, aceasta din urmă a pronunţat o a doua decizie, explicită în iunie anul trecut.

Între timp, pragul valoric a rămas principalul obiect al discordiei între Putere şi Opoziţie, fie ea cea civică ori cea partinică. Dar, aparentă lovitură de teatru, azi, în Comisia specială pentru modificarea legilor justiţiei, prezidată de deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al justiţiei la OUG 13 şi artizan al „marţei” negre din 2013, s-a adoptat cu 13 voturi pentru, 7 împotrivă şi o abţinere varianta lansată de ultimă oră de Ministerul Justiţiei: prag valoric echivalent cu salariul minim pe economie (1900 de lei în prezent)- de fapt care să depăsească această valoare minimă-, aşadar într-o sumă, am putea afirma derizorie, în schimb infracţiunea este redefinită şi condiţionată ca foloasele necuvenite rezultate din aceasta să beneficieze autorului faptei, soţului ori rudelor până la gradul II inclusiv (adică copii şi nepoţi, părinţi şi bunici, fraţi; nepoţii de frate şi unchii sunt deja gradul III). De asemenea, pedeapsa a fost redusă la închisoare de la 2 la 5 ani.

Aparent mai puţin drastică decât formularea de la OUG 13, această redefinire a infracţiunii de abuz în serviciu este de fapt mai perversă şi cu efecte chiar mai dramatice, dacă va ajunge să treacă şi de adoptarea în Camerele Parlamentului, şi de promulgarea de către Preşedintele României. În primul rând, de foarte multe ori abuzul în serviciu a fost comis pentru alţii: partid, şefi, clientelă economică etc., folosul propriu al autorului faptei fiind unul indirect şi greu de cuantificat.

Cazul clasic este chiar fapta pentru care preşedintele Camerei Deputaţilor şi al PSD, Liviu Dragnea, a fost recent condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare: domnia sa a instigat la un abuz în serviciu ai cărui beneficiari au fost Filiala Teleorman a Partidului Social Democrat şi două angajate ale acesteia, care nu erau rude de gradul II cu domnul Dragnea. Prin urmare, dacă abuzul în serviciu va fi redefinit cum doresc Ministerul Justiţiei şi Comisia Iordache, fapta domnului Dragnea va fi dezincriminată, ea putând avea cel mult valoarea unei abateri disciplinare sau a unui delict civil. Puţin probabil însă ca Consiliul Judeţean Teleorman sau DGASPC Teleorman să se întoarcă în instanţele civile împotriva domniei sale.

Iar efectul pervers nu se va întinde doar la cazul domnului Dragnea sau la închiderea şi a altor dosare în curs pe rolul DNA ori al altor parchete sau al instanţelor de judecată. Se creează astfel un sumum de posibilităţi de a comite fapte care acum constituie infracţiunea de abuz în serviciu, dar care în viitor vor fi dezincriminate penal, cu prejudicii pe măsura hemoragiei suferite de statul român din anii 1990 până în 2013: acţiuni cu caracter reciproc între demnitari şi înalţi funcţionari publici, astfel încât fapta unuia să beneficieze celuilalt, acţiuni în beneficiul aparent al unor entităţi juridice ori al unor rude de gradele III şi IV, respectiv afini şi prieteni.

Prin urmare, noua soluţie la propriu imorală va fi plecat iniţial din desfiinţarea ideii de prag valoric într-un an şi jumătate de continue dezbateri pe marginea legilor justiţiei şi a codurilor penale. Până şi premisa pragului, o presupusă recomandare a Comisiei Pentru Democraţie Prin Drept (Comisia de la Veneţia), a fost desfiinţată în momentul în care jurnalistul Liviu Avram a obţinut de la amintitul organism al Consiliului Europei o explicaţie scrisă care arăta fără tăgadă că Curtea Constituţională a României a răstălmăcit recomandarea în cauză. Astfel, încet, încet, pragul valoric a devenit o sperietoare de opozanţi plasată pe câmpul legiferării, cu vehicularea de sume diversioniste de genul a 200.000 de euro.

Acum, pentru că totuşi există o pronunţare a CCR în acest sens, un prag valoric trebuia introdus. Dar s-a introdus unul modic, simbolic, care din sperietoare de opozanţi să devină un tranchilizant pentru oponenţi. Ei bine, nu este momentul să ne lăsăm înşelaţi. Toate eforturile, legale şi politice, vor trebui depuse ca noua definiţie a abuzului în serviciu să nu devină literă de lege. Motivele le-am expus mai sus.

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Problema reală e cea a stabilirii că există un prejudiciu și recuperarea aceluia, cum spune și d. Iordache. Doar că în penal accesul din punct de vedere financiar la judtiție era mult mai simplu până de curând (fără taxe de timbru). De un timp s-au pus taxe și în penal (pentru latura civilă, prejudiciu moral etc). Încă Parchetele mai puteau cere încadrări fantasmagorice pentru a putea dovedi faptele și în particular prejudiciul, în timpul procesului în care datorită încadrării nu intervenea prescripția penală prea curând. Cine vrea poate găsi, chiar și în acele condiții, situații în care s-a lungit îngrozitor procesul chiar și acuza de grup infracțional organizat ajungând să se prescrie. Concluzia e că acum vom asista la escaladarea încadrărilor, până la acuze de terorism ori crime împotriva umanității (a se vedea o speță celebră acum în Franța privind o multinațională) pentru a fi sigure Parchetele că nu va fi prescripție.

    Și în definitiv, constituirea de gio, de pildă, în mod sistematic și în mai multe locuri după aceeași rețetă nu e chiar terorism cu consecințe crime împotriva umanității?

  2. Dupa parerea mea Liviu Dragnea nu va scapa de proces si, eventual, condamnare, pentru ca el nu este cercetat pentru abuz in serviciu ci pentru instigare la abuz in serviciu ceea ce e cu totul ,, alta mancare de peste.”Acest argument il poate aduce un avocat priceput, iar un judecattor iscusit il va admite.

    • Zilele astea, majoritatea actuala arata ca se poate orice in materie de modificare a Codului Penal. Chiar credeti ca se vor impiedica de atata lucru?

      Si, oricum, cred ca ne concentram prea mult pe Liviu Dragnea. Modificarile actuale vor distruge mii de dosare penale si vor da practic liber la furt din banul public. Trebuie sa fii extrem de tampit ca sa te prinde procurorii cu ceva legat de abuzul in serviciu.

      • @sohaciu, instigarea nu e o altă infracţiune, ci una din formele participaţiei penale la comiterea unei sau unor infracţiuni cu pluralitate de făptuitori. Există autoratul, care revine celor care comit efectiv fapta, instigarea, care este activitatea celor care îi conving sau determină pe autori să comită faptă, şi complicitatea, care reprezintă conduita celor care îi ajută pe autori să comită fapta, fără a participa însă la comiterea efectivă. Dacă, într-o anumită speţă, infracţiunea respectivă este dezincriminată, toate formele de participaţie penală sunt exonerate de răspundere.

    • E totusi o problema. Niciunde in programul de guvernare nu sunt trecute grozaviile astea.

      Da, poate se putea banui ce o sa faca Dragnea si compania. Dar chiar nu se poate spune direct ca cei care au votat majoritatea actuala doresc asemenea schimbari si au votat asa ceva.

    • @marcel, democraţia nu înseamnă niciodată că partidul sau alianţa care, ca urmare a alegerilor, are majoritatea în Parlament primeşte un mandat de 4 ani să conducă ca într-o dictatură. „Ce vrea muşchii mei” nu este acceptabil nici măcar dacă ai câştigat alegerile nu cu 60% din 40% prezenţi la vot, cum e cazul acum, ci şi când ai luat 90% din 99% prezenţi la vot. Democraţia nu este dictatura majorităţii, mai ales a uneia iluzorii, cum e când de fapt majoritatea nu a votat, ci este un proces de dialog şi negociere permanentă între forţele politice, clasa politică şi societatea civilă, stat şi cetăţeni.

  3. Constitutia , Art. 16 – Egalitatea în drepturi
    (1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

    Lucrurile pot fi vazute si altfel .
    Daca cei ce lucreaza la stat au liber la furat ,la „abuz in serviciu „pana la 1900 de lei
    ( de cate ori ?) pentru ei si rude apropiate ,
    sau orice suma pentru prieteni , cunostinte , rude indepartate ….
    nu este o discriminare ?….:))))
    Asa ca rudele apropiate ale celor ce comit abuzuri in serviciu ,
    vor putea spune ca legea este neconstitutionala , ca-i discriminatorie .
    Adica daca beneficiarii abuzului in serviciu sunt prieteni, cunostinte , sau rude mai indepartate , nu este caz penal ,pentru ei poti sa faci abuz in serviciu ,
    iar daca beneficiarii sunt rudele apropiate , atunci este caz penal , faci si puscarie ?
    Asta este discriminare….:)))))
    O alta discriminare este fata de cei ce lucreaza la firme private …
    Ei pot profita de pozitiile lor , de serviciile lor sa fure sub 1900 de lei pentru ei ,
    sau sume mai mari …pentru prieteni ?….:)))))
    Daca tot s-au stabilit conditiile abuzului in serviciu , aceste conditii
    sa fie valabile pentru toti cetatenii , confor Constitutiei si pentru toate rudele ….:))))
    Fara discriminare …:))))

  4. Inca o dovada ca nu putem banui, vreodata, PSD de bune intentii.
    Ma tot uit pe la televizor si vad oameni necajiti care sunt inundati a doua sau a treia oara, din cauza digurilor proaste si neintretinute. In loc sa vedem o sesiune extraordinara a parlamentului care sa adopte accelerat legi pentru binele oamenilor harnici si gospodari, vedem o sesiune extraordinara care se grabeste sa adopte legi in beneficiul borfasilor. Urgenta nationala, domnilor – detinutii si penalii!… In aceste conditii, ce motivatie mai ai sa fii harnic si gospodar in Romania?…
    „Romanii verzi” din coalitia de guvernare distrug, zi de zi, sansele de mai bine ale Romaniei. De ce? Fiindca pot si fiindca le permitem.
    Ma intreb cum s-ar putea trage un semnal de alarma? Oare cat de bine ar functiona Romania daca toti angajatii din mediul privat si-ar lua o vacanta fara plata de o spatamana, simultan? Pana la urma, avem o armata de functionari si de angajati ai statului, harnici si competenti… si i-ar putea ajuta si asistatii social… cred ca ar fi OK…

  5. Eu așteptam ca autorul să-mi explice, fiind mai priceput ca mine, cum investigarea unor foloase necuvenite pentru altul decât cel care le-a provocat nu poate incrimina și oameni cinstiți, poate oleacă mai naivi. Adică în acord cu principiile lor, PSD +ALDE (mai mult ALDE) admit să le scape infractori (sau să-i favorizeze) decât să existe posibilitatea pedepsirii unor nevinovați.

    Sigur că Dragnea scapă. Dar ar trebui să învățăm să ne gândim la lege, nu la adversarii politici.

    • @Omics, abuzul în serviciu este o infracţiune pe care o pot comite doar funcţionarii publici şi demnitarii şi numai în legătură cu atribuţiile care le revin conform fişei postului. „Naivitatea” unui funcţionar public sau demnitar cu privire la prerogativele pe care le are prin lege se numeşte, în cel mai bun caz, incompetenţă.

      Nu ne aflăm aici în cazul unor infracţiuni mai puţin specializate, mai generale, să zicem de exemplu fapta de relaţii sexuale cu un minor, unde autorul sau autoarea se poate înşela cu naivitate cu privire la vârsta reală a partenerului de sex, fie pentru că aceasta sau acesta a minţit cu privire la câţi ani are, fie pentru că arată mai matur şi nu corespunzător vârstei reale. În materie de abuz în serviciu nu există „nevinovaţi” pe care PSD şi ALDE să-i salveze prin modificarea definiţiei infracţiunii, ci doar răuvoitori şi/sau incompetenţi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Cristian Surcel
Alexandru Cristian Surcel
Alexandru Cristian Surcel este avocat şi cetăţean implicat. Reţinut la mineriada din februarie 1990, a participat la Fenomenul Piaţa Universităţii 1990, şi a practicat jurnalismul de opoziţie în anii studenţiei, în 1994-1996. Intrat în avocatură în 1999 şi definitiv din decembrie 2001, după un an 1998 petrecut în domeniul protecţiei copilului, Alexandru Cristian Surcel a avut o strânsă colaborare în anii 2004-2006 cu Asociaţia Pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare şi Educaţie (ADPARE), partener al Oficiului Român pentru Imigraţie (ORI) şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). În următorii câţiva ani (2007-2011) a fost martor participant al boom-ului imobiliar şi al crizei ulterioare ca legal services manager al grupului Blackpearl Property/Alchemy Development Management. Din anul 2012 s-a implicat constant în activismul civic, participând la principalele mişcări de protest- SMURD, Roşia Montană, votul din diaspora, #Colectiv, OUG 13-, dar şi la campanii precum oprirea proiectelor de exploatare a gazelor de şist prin fracturarea hidraulică de mare volum, Politica Fără Bariere, Stop TTIP&CETA România, Forumul Pădurilor, campania pentru reunificarea României şi a Republicii Moldova şi, în prezent, Fără Penali În Funcţii Publice. Este membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei România Vie (din anul 2012), membru fondator al Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (ANRM), căreia i-a fost şi vicepreşedinte în ianuarie 2013-februarie 2015, şi voluntar al Asociaţiei Platforma Iniţiativa România (din ianuarie 2016). La 1 septembrie 2016 a devenit membru al Uniunii Salvaţi România (USR), unde deţine, de la 12 octombrie 2017, calitatea de vicepreşedinte al Filialei Sectorului 5. De asemenea, Alexandru Cristian Surcel participă la grupul tematic EUSR, think tank al USR dedicat problematicii Uniunii Europene şi conexe.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro