vineri, martie 29, 2024

Noul Comisar European pe Energie, vânt din pupă pentru energiile regenerabile și o atenta evaluare a impactului de mediu al gazelor de șist

Președintele Comisiei Europene a regândit structura portofoliilor, unindu-l pe cel al energiei cu cel pe schimbărilor climatice (Climate Action & Energy) cu întenția probabilă de a crește importanța portofoliului și de a elimina competențele care s-ar fi putut suprapune. Portofoliul de schimbări climatice a fost creat în 2010, după ce a fost desprins din cel pe mediu datorită importanței tot mai sporite a reducerii emisiilor de Co2 și atingerii obiectivelor asumate. Mai mulți europarlamentari (dar și organizații de mediu, precum Greenpeace) și-au exprimat îngrijorarea în privința diminuării importanței reducerii emisiilor de CO2 și tranzacționării certificatelor de emisii pe agenda europeană, mai ales cu un an înainte de Conferința Organizației Națiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice de la Paris programată pentru decembrie 2015.

Junker a considerat oportun crearea unui portofoliu diferit pe uniune energetică atribuit unui vicepreședinte, fapt ce reflectă amenințarea asupra securității energetice europene urmare a conflictului din Ucraina. Alenka Bratušek (fostul prim-ministru al Sloveniei până în mai 2014), unul dintre cei șapte vicepreședinți în noua structură a CE se va ocupa de continuarea proiectelor de infrastructră, crearea pieței interne de energie (implementarea celui de-al treilea Pachet Legislativ în Energie), care ar putea implica chiar negocierea la comun a prețurilor pentru gazele importate din Rusia. Discuțiile inițiale asupra alocării potofoliului pe energie aduceau în discuție Polonia. Atât Slovenia, cât și Polonia sunt dependente de gazul rusesc, însă Slovenia este și un producător de energie din surse regenerabilie, în timp ce aproximativ 85% din electricitatea produsă în Polonia vine din arderea cărbunelor. Acesta este un semnal îmbucurător pentru energiile regenerabile și pentru atingerea țintelor asumate de reducere a emisiilor de carbon.

Comisarul european pe energie și schimbări climatice, Miguel Arias Cañete va avea pe agenda sa, printre multe altele, viitorul tehnologiilor contestate precum energia nucleară sau gazele de șist, reducerea dependenței de importurile de gaze naturale rusești, implementarea măsurilor de eficiență energetică și energiile regenrabile. Acesta va decide viitorul reglementărilor cu privire la resursele neconvenționale de gaze, analizând dacă recomandările date la începutul anului 2014 – ce ar trebui să însoțească explorarea și exploatarea de gaze de șist în Europa sunt suficiente, sau este nevoie de reglementări stricte. Arias Cañete, fost ministru al mediului și agriculturii între 2011-2014 în Spania a fost europarlamentar pentru 13 ani, conducând comisia de agricultură și politici regionale și având o contribuție semnficativă la negocierile pe Politica Agricolă Comună. În primele drafturi pe seama compoziției CE, acestuia îi era atribuit portofoliul de cercetare & inovare, fapt considerat o pierdere pentru Spania care își dorea portofoliul pe agricultură sau cel economic. Numirea lui Arias Cañete, sprijinit de o țară care produce aproximativ 21% din total consumul de electricitate din surse eoliene și 14% din surse hidro (scăzând cu 23% emisiile de carbon în 2013 comparativ cu anul precedent) întărește încă o dată rolul important pe care energiile regenerabile îl vor avea în mixul energetic european și în special în diminuarea emisiilor de carbon. Aceasta vine însă și cu provocarea, a aflării unui mecanism de subvenționare a energiilor regenerabile în contextul acumulării datoriilor, împovărării consumatorilor finali și neviabilității economice a mecanismelor deja probate.

Spania este divizată in privința gazelor de șist, cu unele regiuni votând interzicerea fracturării hidraulice, în timp ce mai multe permise și autorizații au fost acordate în zona de nord a țării, în unele regiuni autonome. Țara este dependentă aproape în totalitate de importurile de petrol și gaze și, conform estimărilor inițiale ar avea resurse de hidrocarburi neconvenționale ce ar putea acoperi cererea internă pe o perioadă de 39 de ani. În calitate de ministru pe sectorul de mediu, Arias Cañete a declarat că tehnica de fracturare hidraulică pentru extragerea gazelor de șist trebuie să fie reglementată și supusă evaluării stricte a impactului asupra mediului, punctând că este nevoie de o analiză preliminară în profunzime a stării mediului înaintea demarării proceselor de explorare și exploatare.

A prezice poziția Comisiei Europene față de gazele de șist implică însă mai multe variabile, precum opinia publică și acceptabilitatea sociață, viabilitatea economică a resurselor dovedite, modul în care statele membre se vor conforma recomandărilor CE, dar și lobby-ul industriei și importanța pe care factorii de decizie o acordă gazelor de șist în contextul reducerii importurilor de gaze naturale.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. inteligenta umana a progresat enorm, poate inlocui sursele clasice de energie cu cele regenerabile. problema consta in faptul ca cei care fug cu barilii de petrol in spate sau scormonesc (distrug) pamintul in maruntaiele lui pentru gaze (de sist) dispun de multi bani si de un lobby pe masura

    • Da, numai că e problema e un pic mai complicată. Dacă nu scade barilul de petrol la 80 de dolari, Rusia nu își bagă mințile în cap în Ucraina.

      Tu poți să faci din toată Uniunea Europeană o grădină botanică (așa ajung să-l citez pe Ponta :P ) dar Statele Unite au petrol și gaz ieftin, iar Rusia nu are altă șansă decât să crească în disperare producția, ca să compenseze scăderea prețurilor. Așa că energia ta regenerabilă s-ar putea să devină un hobby cam costisitor pentru europeni.

  2. Nici domnisoara Alenka Bratusek nici domnul Miguel Arias Canete nu au studii si nici nu au activat in domeniul energiei. Dar sunt politicieni vechi si asta este de ajuns ca sa conduca cu viziunea lor destinele energeticii europene. Si ca niste politicieni care se respecta, el este acuzat de spalare de bani iar ea de plagiat la lucrarea de master (ca doctorat nu are). Evident astfel de maruntisuri conteaza doar in RO unde sunt considerate pacate capitale. La Brux lumea este mai relaxata.

  3. Daca nu aduc astia in discutie tehnologiile regenerabile nu se simt bine. Chiar tot tineretul e spalat pe creier de Stanga? Nu s-a pomenit absolut nimic despre energia nucleara, reala tehnologie de varf, una dintre cele mai importante descoperiri din fizica din toate timpurile.

    • Dar ce va supara la energiile regenerabile? Faptul ca-s regenerabile? Plus ca nu mai sunt de multa vreme un subiect exclusiv al stangii.

      • Noi vrem doar sa fim dependenti de gazul rusesc, de aia noi nu vrem centrale nucleare si nici gazele sau petrolul de sist, ca ne otravesc noua viata noastra cea curata. Noi, adica useful idiots si cozile de topor rusesti.

      • @ Bertolt Lazaroiu – faptul că sunt scumpe, asta e problema cu energiile regenerabile. Când o să fie 300 de dolari barilul de petrol, energiile regenerabile o să fie soluția de bun simț. La 90-100 de dolari barilul, oamenii săraci devin și mai săraci suportând subvenții pentru mofturi ecologiste, iar dependența de gazul rusesc nu scade, în niciun caz.

        • Eu sunt de acord cu rationamentul dv. si, in general cu argumentele rationale. Sa spui ca cei care sustin energiile regenerabile o fac pentru ca sunt niste cozi de topor rusesti nu este un argument. Despre asta e vorba.
          Cu privire la comentariul dv., as avea totusi o precizare pe care poate nu ati considerat util sa o mai faceti: lucrurile nu-s neaparat albe si negre, adica sa asteptam sa se faca barilul de petrol 300 ca sa incepem sa implementam solutii de energii regenerabile, lucrurile se pot face in paralel, cu o sustinere mai redusa pentru aceste energii cata vreme pretul petrolului este unul mai avantajos.

        • Si ca exemplu pentru ceea ce spuneti dumneavoastra, am asistat inclusiv la intalniri de promovare a „energiilor verzi” organizate de diverse „grupuri”, „think-tank-uri” romanesti care nu au nicio treaba cu ecologia si care, de exemplu, sustin mai mult sau mai putin pe fata exploatarea gazelor de sist sau alte chestii controversate dpdv ecologic, dar care la intalnirile respective pedalau foarte tare pe nocivitatea obtinerii energiei electrice din carbune si i-au adus inclusiv pe cei de la Green Peace ca sa le tina isonul (ceea ce zice cate ceva si despre Green Peace Romania, dar asta e alta treaba). E clar ca preocuparea asta pentru energii verzi poate transforma in ecologisti peste noapte cam pe oricine.

          • Nocivitatea obținerii energiei din cărbune este reală. Însă tocmai asta fac gazul și petrolul, reduc necesarul de cărbune, deci reprezintă un progres. Ecologiștii de duminică vor soluția perfectă, energiile regenerabile. Care sunt însă atât de scump de adoptat, încât ne fac să folosim în continuare cârbune. În asta constă stupiditatea abordării ecologiste cu orice preț.

            • Sigur ca e reala nocivitatea cărbunelui. Dar nu despre asta e vorba, ci despre faptul ca unii ca Chevorn (ca sa iau doar un exemplu la întâmplare) ar fi in stare sa se asocieze cu Green Peace daca asta i-ar ajuta. Evident ca trebuie sa îți pui întotdeauna problema costurilor (de toate felurile), dar trebuie sa ai si un pic de curaj si de viziune, nu sa fii doar un contabil. Nu cred realmente ca ecologiștii sunt marea problemă doar pentru ca ei sunt mai vizibili si fac mai mult tam-tam decât tolerează bunul gust al unora pentru ca ei nu au realmente cine știe ce putere sa schimbe strategia energetica a unei tari de pe azi pe mâine. Interesele economice si lobby-ul au aceasta putere.

            • @ Bertolt Lazaroiu – curajul și viziunea nu sunt de-ajuns, mai trebuie și finanțare. La antreprenoriat pe bani publici se pricepe oricine în România. Iar faptul că acum, la 7 ani după aderare, salariul mediu în RO e mai mic decât în Rusia spune foarte multe despre câți bani publici sunt necesari în România și cum sunt ei folosiți.

              Orice curaj și orice viziune trebuie să aibă și niște calcule de rentabilitate pe care să se bazeze. Nu de altceva, dar așa cum spunea un personaj dintr-un film cu Sandra Bullock: ”you can have courage based on a dumb idea” :P

  4. Nuclearul se va re-intoarce victorios pe agenda dezvoltarii energetice europene. Pana si Germania isi va revizui planul lor energetic „green”, in lipsa gazului rusesc. Gaze de sist in Europa, nu prea cred.

  5. Nu ma supara, doar ca nu mai sunt fezabile fara resurse de gaz. Centralele electrice pe gaz trebuie sa asigure sincopa (gap-ul) atunci cand eolienele/ p solare nu functioneaza. Asta pt ca centralele pe gaz spre deosebire de centralele nucleare (spre exemplu) pot fi oprite si pornite la comanda intr-un timp f scurt. Germanii se bazau pe gazul rusesc. De aceea planul lor (pe termen mediu si lung) nu mai este realizabil fara certitudinea gazului din rusia. Acum au trecut din nou pe arderea de carbune (importat din polonia) si au re-deschis centrale termice pe carbune care erau demult scoase din uz.

  6. Exemplul spaniol in domeniul energiilor regenerabile este unul cu doua taisuri. Putem privi Spania ca o tara pioner in energiile regenerabile cu peste 21% din energie obtinuta din energie eoliana dar si ca o tara care in 2014 a coborat nivelul subventiilor pentru industria eoliana din simplul motiv ca erau nesustenabile economic. As mai mentiona ca Spania este acum sursa unor studii importante pentru industria eoliana care ne pot da o idee asupra eficientei reale a energiei eoliene tanand cont de costurile aparute in timpul exploatarii. Este usor sa sustii ca ” am instalat eoliene cu o putere de xxxx MW” si sa constati dupa ani de exploatare ca outputul real a fost de doar xx MW.

    • Asta e o nouă lecție pentru ecologiști, momentul când se dovedește că în lumea reală contează puterea generată efectiv în rețea, nu puterea instalată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentina Ivan
Valentina Ivan
Valentina Ivan are o experienţă de 5 ani în consultanţă de afaceri publice si analiză de politici publice în energie, ICT, retail şi alcool la Candole Partners. A abosolvit un master în Politici Publice Comparate la University of Edinburgh.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro