joi, martie 28, 2024

Nu stiu altii cum sunt: Andrei Ursu isi continuă greva foamei

Nu stiu altii cum sunt, dar eu unul nu pot dormi stiind ca un om se jerfteste la Bucuresti pentru adevăr si că lumea ignoră aceasta actiune disperată. Nu stiu altii cum sunt, dar eu unul sunt revoltat că, in afară de Monica Macovei, niciun candidat prezidential nu a găsit de cuviintă să meargă la sediul GDS din Calea Victoriei 120 să il incurajeze pe Andrei Ursu, să-i strangă mana, să-i spuna că idealul său de dreptate este inteles si impărtăsit, că se va pune capăt minciunii si subterfugiilor mizerabile folosite pentru a nu il aduce in fata justitiei pe asasinul tatălui sau, ofiter al criminalei institutii numită Securitate. Nu simtiti ca suntem in plina tragedie greacă? Ati citit „Antigona”? A disparut umanitatea din noi? Suntem cu totii mancurtizati, anesteziati moral? Ni s-au uscat sufletele?

Nu stiu altii cum sunt, dar eu as fi asteptat ca un Insititut platit din bugetul tarii pentru a investiga crimele comunismului (IICCMER), sa-si trimita expertii spre a sustine, cu orice pret, cauza pentru care se sacrifică Andrei Ursu. Nu stiu altii cum sunt, dar eu nu cred că alegerile de duminică ar trebui să eclipseze tragedia care se consumă la sediul GDS, in Calea Victoriei 120. Dimpotrivă, ar trebui sa fie marcate in chip decisiv de aceasta luptă pentru onoare si adevăr.

Nu stiu altii cum sunt, dar eu cand citesc că Monica Macovei ar fi dat dovada de „ipocrizie” mergand la conferinta de presă a lui Andrei Ursu, ca persoana privată, ca prietenă personală a acestuia, simt că mă sufoc. Exista limite ale ticălosiei? Mai stim ce inseamnă prietenie, solidaritate, onoare, bun simt?

Nu stiu altii cum sunt si cum simt, dar pentru mine tăcerea presei din Romania in ce priveste greva foamei a lui Andrei Ursu vorbeste de o manieră socantă despre degradarea cumplită a tot ce inseamnă simtul fraternitătii umane. Va rog sa cititi acest articol ca pe un SOS. Il rog cat pot de politicos si de insistent pe ministrul justitiei, Robert Cazanciuc, sa nu subestimeze reactia comunitatii internationale la ceea ce intampla in aceste zile la Bucuresti.

Pentru cei care vor sa semneze Apelul in favorarea cererilor legitime ale lui Andrei Ursu si care sunt interesati de acest subiect de o vitala semnificatie nu doar pentru cativa intelectuali si activisti civici, ci pentru viitorul insusi al democratiei in Romania:

http://www.revista22.ro/fiul-disidentului-gheorghe-ursu-intra-in-greva-foamei-ucigasii-au-ramas-nepedespsiti–sustineti-apelul-adresat-primului-ministru-semnati-aici-48905.html

https://www.contributors.ro/global-europa/andrei-ursu-o-via%c8%9ba-dedicata-altei-vie%c8%9bi/

http://www.revista22.ro/andrei-ursu-apel-pentru-anchetarea-maiorului-de-securitate-marin-prvulescu-49318.html

https://www.contributors.ro/politica-doctrine/sa-mori-pentru-adevar-cazul-gheorghe-ursu-si-romania-de-azi/

https://www.contributors.ro/politica-doctrine/poetii-mor-tristi-asasinii-lui-gheorghe-ursu-trebuie-sa-si-primeasca-pedeapsa/

https://www.contributors.ro/reactie-rapida/saminta-e-lasata-sa-moara-usile-inchise-ale-dreptatii-in-cazul-gheorghe-ursu/

https://www.contributors.ro/societatelife/numai-moartea-este-ireversibila/

http://inliniedreapta.net/insemnare/fundatia-ioan-barbus-mesaj-de-solidarizare-cu-domnul-andrei-ursu/

http://adevarul.ro/news/politica/scrisoare-deschisa-unui-prieten-usor-derutat-1_5450f6810d133766a8578fc5/index.html

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Marii nostrii jurnalisti si analisti ce se dau acum profesori de vot pragmatic si non-idealist asteapta probabil tot din pragmatism si non-idealism ca Andrei Ursu sa moara ca evenimentul sa devina „breaking news.” Nu de alta dar pt. filfizonii astia pragmatici crezul si protestul lui Andrei Ursu e tot ceva idealist.
    In imbecilismul lor heirupist si ignar acuzatorii cu ipocrizia nu au de unde sa stie ca tocmai Macovei este unul din promotorii legii ce nu permite prescrierea faptei criminale in cazul Ursu. Chiar cei ce acuza sunt vinovati de ipocrizie ca nu respecta voit legea batandu-se insa cu pumnu-n piept de mari Dromihete ai justitiei.
    Cazanciuc o sa reactioneze numai daca-i spune sefu plagiator, probabil in turul 2 daca ies ceva voturi si imagine la faza asta. Altfel nici vorba.

  2. Dle Profesor, cum se poate face cunoscut si amplificat protestul dlui Ursu? Exista vreo petiție online sau vreo cale care sa pună presiune legal pe instituțiile statului? Ce face societatea civilă si instrumentele ei reprezentative?Îl ajuta cineva la modul activ? Sau constatam cu toții pasiv ca omul se nenorocește așteptând in România ca instituțiile statului sa se sesizeze…?

  3. Eu cred ca prietenii apropiati si care au o influenta asupra dlui Andrei Ursu ar trebui sa incerce sa-l convinga sa revina asupra deciziei sale, fiindca autoritatile statului nostru sunt tot atat de obisnuite cu crima ca si cu furtul. In schimb, pentru a putea lupta pana la capat pentru a i se face dreptate memoriei tatalui sau, prima conditie este să rămână în viață. Avem multe sperante ca aceste autoritati ticaloase vor pierde puterea, nu?

    • Absolut de acord, distinsă doamnă. Singurul lucru bun pe care-l poate face ACUM Andrei Ursu este să rămână în viaţă…

  4. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-18424251-presa-prahoveana-autoritatile-din-ploiesti-musamalizeaza-cazul-unei-tinere-ranite-grav-dupa-cazut-intr-groapa-nesemnalizata-trotuar.htm

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18419893-marturia-unei-persoane-din-trenul-care-deraiat-aproape-baile-herculane-femei-mainile-insangerate-trageau-rugi-poata-scapa-crezand-trenul-lua-foc-venit-apoi-autobuze-taximetristi-care-cereau-bani-din-c.htm

    Din păcate, e plin de suflete uscate, fiindcă e ţara lui Ponta, a lui Năstase, Iliescu, Hrebenciuc, Şova şi alţi psihopaţi. Ei sunt nu numai cei care dictează, dar o fac cu aprobarea noastră. Personal, nu am urmărit prea mult cazul lui Andrei Ursu sau al tatălui său, însă lipsa de umanitate, contrară poruncii a zecea, pe care cei 96% creştini din ţara asta ar trebui să o respecte. Dar cine ştie, poate românii sunt un popor retardat din punct de vedere moral?

    • Din cate stiu, dl Iohannis a publicat ieri un text de solidaritate cu Andrei Ursu pe pagina sa de FB. Este evident un lucru ce trebuie salutat. Nu pot decat sa sper ca dl Iohannis si alti candidati vor continua lupta pentru pedespirea criminalilor securisti.

  5. O campanie de PR (si greva foamei se incadreaza aici, e o forma de comunicare publica) trebuie sa se desfasoare dupa niste reguli, ca sa aiba succes.

    Nu sint specialist, dar sint chestii usor de intuit. Nu te apuci sa declansezi o campanie de pr in preajma altor evenimente care ii absorb pe oameni (alegerile, in cazul nostru).

    Daca eu maine vreau sa lansez o stire sau un produs pt care m-am pregatit 6 luni, si fix in ziua aia vine un cutremur, sau intra 2 avioane in WTC, nimeni nu se va mai uita la campania mea.

    La fel, trebuie sa ma asigur ca lumea stie cine sunt si ce vreau, inca dinainte de a apela la mijloace de ultim resort, si nu cred ca e cazul aici.

    • Serios? Este atat de ocupat Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, entitate bugetara aflata in subordintea premierului Romaniei, cu chestiunea alegerilor incat nu a putut prelua acest subiect ca pe unul prioritar? Daca va uitati pe lista semnatarilor Apelului (link in finalul articolului), veti constata ca au semnat importante organizatii si asociatii din societatea civila. GDS nu e situat pe luna, ci in inima Bucurestiului, pe Calea Victoriei 120. Monica Macovei a stiut cum sa ajunga acolo.La fel si regizorul Nicolae Margineanu, fiul marelui psiholog Nicolae Margineanu, intemnitat apropae doua decenii de regimul comunist. La fel si H.-R. Patapievici. La fel si tinerii istorici Dumitru Lacatusu si Marius Stan. Nu pentru a-si face „capital electoral” a mers Monica Macovei, cum insinueaza cineva in „Observator Cultural”, ci ca un gest uman de solidara prietenie. Nu as include greva foamei intre actiunile de tip PR. Exista semnificatii care sugereaza alta incadrare, de pilda lupta pentru drepturile omului…

    • ASDF
      Odioasa postare. Ar trebui sa rositi pentru ea, chiar si asa, sub masca acestor initiale! . Si sa va amintiti ca atunci cand si-a dat foc Liviu Babes, pe partia de ski de la Brasov, romanii nu erau ocupati cu nimic care sa le distraga atentia. Rusine trebuie sa va fie si ca nu stiti cine e Gheorghe Ursu, nu sa va laudati cu asta. Fiidca pentru a afla nu aveati decat sa dati o cautare pe google

    • ASDF, in loc sa te preocupe „sexul ingerilor” si in loc sa te chinui sa ne arati cate stii despre PR, mai bine ai cauta timp de 20 minute cine au fost Gheorghe Ursu, Vasile Paraschiv, Liviu Babes si Calin Nemes. Ti-ar fi mai de folos.
      Nu de alta, dar este o impietate sa judeci pe altii care s-au jertfit, cand tu n-ai facut nimic pt. tara ta.

  6. Prin suferinta sa, Andrei Ursu a reusit deja sa influenteze felul in care multi oameni din Romania vad crimele comunismului. Problema care ramane este loialitatea neclintita a unor inalti finctionari ai statului pentru vechile structuri de securitate.

  7. Criminalii comunisti au demonstrat ca nimic nu-i clinteste: nu ii impresioneaza nici greva foamei, nici scrisorile de solidarizare, nici marsurile de protest…. Doar trimiterea lor dupa gratii, asta este ceea trebuie facut mai inainte de toate.

    Nu stiu altii cum sunt, dar eu nu ma regasesc in tara asta, cand stiu ca 90% dintre romani nu gasesc nimic revoltator in faptul ca sute de calai comunisti nu risca sa plateasca vreodata pentru sangele de la Canal sau Pitesti, pentru sangele lui Babu, pentru sangele din decembrie ’89 sau iunie ’90…

  8. In general stiu cum sunt, dar multumesc dlui Tismaneanu pentru reîmprospàtarea conditiei mele,de fapt a memoriei. Uneori, furati de rutinà, uitàm fàrà sà vrem lucruri importante cu care de altfel suntem perfect de acord. Cazul tragic al lui Gheorghe Ursu, unul dintre cele ai specifice comunismului, nu trebuie làsat sà fie îngropat de politicieni, justitie, presà ori chiar de opinia publicà. Altfel spus, cazul este îngropat nu numai de cei care nu vor ca adevàrul, tot adevàrul, sà fie scos la luminà, ci si prin indiferentà, lipsà de civism sau ce-o mai fi.

  9. … dar recunosc ca mai roade ceva. Ca nu pot sa cred pe de-a-ntregul in Monica Macovei. Si ca nu o pot vota decat cu jumatate de inima. Pentru ca nu pot uita ca unii ca Plesita, Enoiu, Visinescu sau Ficior nu au facut macar o zi de arest in cei 3 ani cat a fost Ministrul Justitiei..

  10. In contextul crezului meu intru adevar si dreptate exprimat in varii forme in comentariile mele pe aceasta platforma eu votez Monica Macovei. Pe maine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro