Home » Reactie rapida »Societate/Life » Citesti:

O Românie şi pentru copiii noştri, şi pentru copiii voştri. Scrisoare deschisă către PSD a mişcării #Vă vedem din Sibiu

Radu Vancu decembrie 18, 2017 Reactie rapida, Societate/Life
24 comentarii 3,516 Vizualizari

Textul care urmează mă reprezintă, dar nu îmi aparţine. A fost redactat şi asumat colectiv de mişcarea #VăvedemdinSibiu. Poate fi preluat, prin urmare, de orice instituţie de presă.

Este o încercare de a debloca situaţia, de a iniţia un dialog – şi de a convinge pe oamenii din PSD că perseverenţa noastră de a mărşălui în frig, în ploaie, în lapoviţă, în ninsoare nu are un scop electoral sau unul ocult.

Ci doar rostul de a construi o Românie în care şi copiii noştri, şi copiii lor să se simtă în siguranţă.

Oamenilor din PSD,

Știm, ne-am războit până acum în chestiuni de formă, ne-am “bătut” în ascuțișul săbiilor dreptății, ținând fiecare mâna pe partea lui de adevăr. Dar haideți să ne imaginăm că stăm la masa dialogului și că discutăm, într-un târziu de decembrie, cum de am ajuns să fim noi cu ochii pe voi, iar voi să trageți perdelele peste privirile noastre. Mai întâi, să facem prezentările: voi reprezentați partidul aflat la guvernare, iar noi reprezentăm populația care a făcut efortul să se informeze și să conștientizeze efectele amendamentelor legilor Justiției pe care le propuneți.

Suntem, în mare parte, oameni activi în comunitatea noastră, oameni responsabili, cu profesii diferite: antreprenori, medici, arhitecți, ingineri IT, profesori, actori, activiști civici…și lista poate continua. Suntem oameni care își plătesc la timp taxele și oameni pe care comunitatea se bazează, la fel cum și noi ne bazăm pe comunitate. Printr-un algoritm al istoriei, am ajuns să fim contemporani, iar consecința acestui fapt este că și voi, oamenii sistemului aflați la guvernare, faceți parte din aceeași comunitate. La nivel personal, ne unesc mai multe lucruri decât ne despart: și noi, ca și voi, avem brazi de împodobit, cadouri de cumpărat, bucurie de primit. Și noi, ca și voi, vrem să fim acasă în cea mai frumoasă lună din an. Și noi, ca și voi, avem copii și ne gândim la viitorul lor. Și noi, ca și voi, vrem să ne îndreptăm cu speranță și optimism spre anul care vine, să ne facem planuri de călătorii de plăcere și nu de emigrare forțată. Și noi, ca și voi, vrem să ne uităm în oglinzi doar ca să ne vedem strălucirea din priviri, cea pe care o avem cu toții atunci când ne merge bine, când suntem împliniți.

Zilele acestea ne-ați forțat să întoarcem oglinzile spre voi și să târâm, în mod simbolic, valizele pe caldarâmul orașului. “Dar n-aveți decât să plecați din țară!”, ar putea răspunde cineva cu cinism, dar știm cu toții că nu e așa. Am putea pleca, firește; dar cum am putea-o face, știind că lăsăm în urmă o țară rău așezată, în care oamenilor noștri dragi le e imposibil să trăiască? Fiindcă ne întrebăm (și vă întrebăm și pe voi): cum s-ar putea trăi într-o țară în care, de pildă, o persoană tâlhărită în fața bancomatului nu va putea aduce ca dovadă în instanță înregistrarea video a camerei de supraveghere de la bancă?

Sau cum s-ar putea trăi într-o țară în care o femeie abuzată sexual va fi nevoită să dea declarații în prezența agresorului ei?

Cum ar putea oricare dintre noi, sau oricare dintre voi, să trăiască într-o țară în care, atunci când în fața copilului tău cineva va săvârși acte sexuale explicite, tu, ca părinte, nu vei putea cere arestarea lui preventivă?

Nu ne mână în stradă nici lipsa de preocupări, nici ambiția de a răsturna procentele alegerilor parlamentare. În orice țară cu un sistem democratic sănătos, este normal să fie reprezentat tot spectrul politic, partide de stânga și de dreapta deopotrivă, funcționând pe sistemul cuplului de forțe, un echilibru care face societatea să nu se încline excesiv în nicio parte, astfel încât să nu pună cetățeanul în pericol în chestiuni fundamentale, cum ar fi schimbarea Codului Penal și a Codului de Procedură Civilă. Condiția obligatorie pentru existența unei astfel de țări este ca toți actorii spectrului politic să respecte regula jocului – adică tot ceea ce ține de funcționarea democrației și de protecția cetățenilor. Balanța despre care vorbeam, cântarul propriilor măsuri, este astăzi Justiția. Efortul de comunicare al societății civile, precum și cel al magistraților, ar trebui să vă indice că există o problemă, ar trebui să vă îndemne, pe fiecare dintre voi, să vă informați și să deliberați dacă nu cumva drumul pe care mergeți este unul greșit. Dacă nu cumva sunteți pe cale să sacrificați binele tuturor cetățenilor doar pentru a vă salva liderii corupți.

Știm, auzim cu toții tot mai mult cuvintele “corupție”, “penali”, “încălcarea justiției” – și ne-am obișnuit atât de tare cu ele, încât au devenit golite de sens, aproape niște truisme. Căutați adevărul de dincolo de ele și nu vă lăsați păcăliți de acțiuni disciplinare care țin de organizația voastră. Încercați, pentru o clipă, să vă gândiți la ipoteza că oamenii din stradă și magistrații care protestează au dreptate – situație în care responsabilitatea voastră, a fiecăruia dintre voi, este imensă.

Lăsați-ne să vă vedem în continuare. Dar oferiți-ne, vă rugăm, o atitudine demnă de o carte de istorie curajoasă. Lăsați-ne să vă privim și să vedem că ne arătați o Românie curată, din care să nu ne dorim să plecăm niciodată.

Atașăm acestei scrisori deschise și o broșură informativă legată de impactul amendamentelor celor două coduri, întocmită de Asociația Procurorilor din România: https://drive.google.com/file/d/1kG…

Vă mulțumim anticipat pentru lectura responsabilă. Viitorul nostru, al tuturor, inclusiv al copiilor (ai noștri și ai voștri, deopotrivă), depinde de lectura voastră onestă și exigentă.

Oamenii #vavedemdinSibiu

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , , , ,



Currently there are "24 comments" on this Article:

  1. shinobi spune:

    Din pacate, vorbiti/ scrieti la pereti; cu psd NU se poate discuta in mod rational; cineva cu autoritate in ceasul al 12 -lea ar trebui sa impuna o lege Marzescu 2.0

  2. Livio spune:

    Buna intentia, va ramine consemnata in istorie. Poate nu ati observat ca deja nu se mai amesteca nici ei, nici copiii lor cu noi, “p*limea” (citat din condamnatii Nastase si Oprescu). Scoli private, escorte, interlopi de paza, tratamente in strainatate etc. Din pacate discutiile rationalale si argumentele nu-si mai au locul in fata condamnatilor, anchetatilor si celor (inca) neprinsi care alcatuiesc azi “elita” politica. Jos cu ei! Inapoi la un guvern de oameni profesionisti si impartiali. Sterse beneficiile pensionarilor de lux din armata, politie, securitate, jandarmerie, academicienilor cu publicatii de valoare zero (asta e adevaratul stat paralel). Inapoi la strins cureaua si la munca…

  3. Alex spune:

    Cu psd nu se poate negocia sau dialoga. o scînteie de corectitudine si onestitate de ar sclipi intr-un creier de pesedist l-ar lumina profund asupra organizației dincare face parte….de la fsn. ..iliescu. ..revoluția furată. ..mineriade…pînă la oug 13 si legile justiției. dar….cînd veti vedea un psdist emancipindu-se asa?

  4. Vlad spune:

    Am cea mai larga deschidere posibila spre libertatea de exprimare, dar acest lucru nu ma impiedica sa fiu extrem de critic si de penalizator fata de ideea care dezbina Romania in “ai nostri” si “ai vostri”. Ce-ar fi sa gandim, sa scriem, sa vorbim si sa actionam doar pentru o singura Romanie, unita si a tuturor – “Romania Noastra”?

  5. CetateanulRoman spune:

    Nu poti fi cinstit, inteligent si psd-ist in acelasi timp

    Daca esti cinstit si inteligent nu poti fi psd-ist

    Daca esti inteligent si psd-ist, nu esti cinstit

    Daca esti cinstit si psd-ist, nu esti inteligent

    Asa incit aceasta dovada de civilitate nu are cui se adresa….

  6. Marchi spune:

    Frumoasă scrisoare, domnule Vancu! Numai că… să nu-i supraestimăm pe „adrisanți”. Regret să vă dezamăgesc, dar niciunul nu va fi curios s-o citească. Francezii au o expresie care merge de minune aici: „jeter des perles aux cochons”. Cu bruta e nevoie de bâtă.

    • unu' spune:

      Moncher,

      Asta cu “Nu aruncati porcilor margaritare…” e inceputul unei celebre ziceri, si nu-i de la francezi :-))

      • Marchi spune:

        Aveți perfectă dreptate, desigur! Uitasem de unde provine (Matei 7, 6).
        Mi s-a părut mai relevantă în franceză și potrivită cu… contextul.

  7. Am simțit nevoia unui comentariu spune:

    MANIPULAREA FUNDAMENTALĂ
    zace tocmai AICI !
    Domnule Gabriel Liiceanu,
    CINE dintre dumneavoastră, iluștri intelectuali aleși,
    sau altcineva,
    a ieșit în tinda ……… unde-i tinda aia ?
    casei …………… unde-i casa de azi ?
    și și-a scuturat șuba …………… care șubă ?
    de pe umeri ………………………care umeri ?
    și-au pornit spre Blaj ……………bla-bla-bla-juri !
    moții lui ……………… unde-s „moții noștri” ?
    Unde-s MORȚII noștri ???
    Domnule Gabriel Liiceanu, libertatea de expresie NU mai există în România,
    și nici aici !
    Ridiculitatea textului dumneavoastră de azi este dovada necrozei ca Virtute !

  8. Munteanu spune:

    Traiau de mult in Romania socialista doi ingineri tineri casatoriti care insa nu aveau copii. Ca sa rezolve aceasta problema s-au dus la un doctor cu care erau si prieteni. Majoritatea pacientilor vin la mine pentru avorturi si voi vreti un copil ? Cu ce il veti hrani ? Si ce va fi el cand va fi mare ? Totushi cum inginerii au insistat medicul a prescris un tratament si ea a ramas insarcinata. Copilul insa abea nascut plangea mereu deci parintii s-au dus cu el la acelashi medic. Plange probabil pentru ca vrea, cand va fi mare, un loc de munca in industria electronica Romana care nu exista. Medicul a prescris apoi un tratament si copilul nu a mai plans ci a crescut mare Fat-Frumos. Parintii lui, ingineri, au muncit mult si au creat din nimic industria electronica Romana in care Fat-Frumos muncea impreuna cu Cosanzeana lui cu care fusese si coleg de facultate la calculatore. A venit insa diavolul Basescu si el a cumparat calculatoare de import de 2 000 000 000 de dolari mituit de Microsoft. Fabrica de calculatore s-a inchis si toti angajatii au devenit shomeri. Cosanzeana a innebunit. Fat-Frumos a plecat in SUA. Drumul a fost greu. A trebuit sa treaca pe langa cadavrele partial mancate de Merkeloaia ale Romanilor care au murit pe drum sfashiati de Merkeloaia. El a ajuns in SUA si a gasit servici acolo. Sheful i-a spus insa inca din prima zi de lucru: Te angajez pe tine pentru ca nu am putut gasi un Alb Anglo-Saxon Protestant calificat ca tine pentru ca acel blestemat Clinton a creat ataitea locuri de munca incat toti Albii lucreaza deja dar continuui sa-l caut si cand il voi gasi el va ramane si tu vei pleca. Au trecut multi ani Fat-Frumos a cashtigat multi bani dar in final acel Alb a fost gasit si Fat-Frumos a devenit shomer. Shomer dar inca nu sarac a hotarat sa se intorca in Romania. Mormintele parintilor nu le-a mai gasit. A vizitat-o pe Cosanzeana la ospiciul unde era internata dar ea nu l-a recunoscut caci era nebuna. Mergand prin Bucureshti a vazut fabrica de calculatore unde el lucrase candva. Pe cladire si in cladire cresteau buruieni mari. La intrare era un afish: Nu intrati ! Cladirea e shubreda si se poate prabushi oricand. A intrat totushi dar cladirea ruinata s-a prabushit peste el si l-a ucis. Copii vostri nu au nici un viitor in Romania. Totul a fost deja distrus de diavolul Basescu si strainii care l-au mituit pe el si foarte probabil si pe voi. Nebunia ii asteapta pe copiii vostri ca pe Cosanzeana si moartea ca pe Fat-Frumos. Mai pot trai in Romania doar hotii si prostituatele caci munca cinstita a devenit imposibila datorita dezastrului Basist. Lasati orice speranta voi cei care inca nu ati plecat din Romania caci nebunia si moartea va asteapta daca nu plecati !

    • Mihail Lungu Mihail Lungu spune:

      Mda, Băsescu, Merkel şi capitalismul de pradă, duşmanii bietului popor român. Aiurea. Poporul român nu are nevoie de duşmani. Poporul român este autarhic.

      • Am simţit nevoia unui comentariu spune:

        Domnule Mihail Lungu,
        aţi putea oare „dona”
        „ideea” de …… „popor român” ?
        de ….. „român” ?

  9. Am simțit nevoia unui comentariu spune:

    DE DJABBA !
    La ce e bună o integrală unui poet ?
    Să integreze o mișcare de protest !
    La ce e bună o diferențială unui poet ?
    Să facă diferența între un „vers de terre” și un vers !
    La ce este bună o permutare unui poet ?
    Să rămînă permanent mut și să scrie întru sens !
    La ce e bună Morala unui poet ?
    Magia orală nu se poate scrie-ntr-un vers !
    La ce este bun jocul de-a vacanța imberb ?
    La eliberarea unor angoase existențial-filozofice direct și concret !
    Dar la ce-i bună atunci „degeaba” ca sens ?
    La absolut nimic
    că-i deja demult increată ca DAR turco-slavo-comunisto
    красивый композитный : VERS-us VERS !

  10. O IDEE spune:

    Din DEX :

    Autarhíe sf [At: DA ms / V: -rch- / P: a-u- / Pl: ~ii / E: fr autarchie] 1 Politică prin care se tinde spre crearea unei economii naționale închise, izolate de economia altor țări. 2 (Rar) Stat care practică autarhia (1). 3 Stare de autoizolare economică a unui stat. 4 (Îvr; în filozofia cinică) Îndependență a indivizilor față de toate convențiile sociale, considerate ca străine naturii.

    AUTARHÍE, (2) autarhii, s. f. 1. Politică prin care se tinde spre crearea unei economii naționale închise, izolate de circuitul economic mondial. 2. Stat care practică autarhia (1); stare de autoizolare economică a unui stat. [Pr.: a-u-] – Din fr. autarchie.

    • Mihail Lungu Mihail Lungu spune:

      Tot din DEX
      FIGURÁT, – Ă, figurați, -te, adj. (Despre cuvinte, expresii sau despre sensul lor) Folosit cu alt înțeles decât cel obișnuit, propriu, de obicei pentru obținerea unor efecte stilistice. ◊ (Substantivat, n.) La figurat = într-un sens deosebit de cel propriu. ♦ (Despre stil, limbă etc.) Care conține (multe) figuri poetice; figurativ. – Din fr. figuré, lat. figuratus.

    • Mihail Lungu Mihail Lungu spune:

      În aceeaşi ordine de IDEI, donez IDEI oricărui NEVOIAş care are doar una singură, chiar dacă e scrisă, după cunoscuta sa predilecţie, cu MAJUSCULE:
      http://paulmelian.de/blog/?p=2466

      • O IDEE spune:

        La Figurat, Metaforă, Figură de Stil, etc., „licenţe poetice”
        şi iată în plină splendoare insistenţa
        autarhiei intelectualului autohton retras în ruralia sa
        în care se simte atît de bine de tot precum cică şi ai săi,
        interzicînd evident şi firesc schimbul de idei ( doar cu cine îi convine)
        scuzaţi pleonasmul ( şi lipsa ghilimelelor de rigoare),
        căci în plină autarhie, totalitarismul autohtonului auto-satisfăcut
        se impune de la sine.
        Fiind de altfel interesant dar şi instructiv, voi continua jocul de-a „deşteptul”.
        DECI, să citim cu atenţie :
        • AUTARCIE, AUTARCHIE, subst. fém.
        I.− Vx et inus. ,,Satisfaction intérieure; modération, tempérance“ (Ac. Compl. 1842).
        − MÉD. ,,Frugalité, tempérance et sobriété. C’est l’opposé d’aplessie“ (BESCH. 1845).
        Rem. Seul sens mentionné par NYSTEN 1824, Ac. Compl. 1842, BESCH. 1845, LITTRE-ROBIN 1865, Lar. 19e.
        II.− Usuel. État d’une collectivité qui se suffit à elle-même pour la production et la consommation des biens.
        − ÉCON. POL. Régime économique dans lequel un État n’effectue pas ou effectue peu d’échanges commerciaux avec l’extérieur, soit par politique délibérée, soit contraint par les circonstances (guerre). Synon. économie fermée :
        1. … cependant qu’elles [les nations] tendent à se constituer chacune en système autonome, en économie fermée, en autarcie (comme on dit aujourd’hui), elles font de leur mieux pour produire bien plus qu’elles ne peuvent consommer, avec l’idée naïve d’écouler à l’extérieur leur surabondance, tout en recevant le moins possible de la surabondance des autres. VALERY, Regards sur le monde actuel,1931, p. 203.
        2. Il n’y a pas cinquante ans, chacun de ces domaines avait son four à pain, rouissait son chanvre, filait sa laine, ne vendait, n’achetait ou n’échangeait presque aucun produit, vivait enfin dans une autarcie presque complète. Chaque chef de famille était une sorte de roi patriarcal. Cette autonomie économique avait été favorable au développement des fortes personnalités. VAILLAND, Drôle de jeu,1945, p. 138.
        3. Fréquent en temps de guerre où il est imposé par les circonstances, ce système est, dans les temps modernes, non réaliste étant donnée la multiplication des communications et la diversité des ressources. En tant qu’isolationnisme, l’autarcie condamne à une vie réduite la collectivité qui l’applique. MUCCH, Sc. soc.,1969.
        − Au fig. Tout système autonome. Autarcie intellectuelle :
        4. Il leur [aux musiciens] paraît glorieux de constituer avec leur musique une autarchie − pour ne point dire un système cosmique à part − qui s’administre par ses seules lois. Ils excluent de leur analyse des formes musicales tous les éléments psychologiques et historiques, comme étrangers. R. ROLLAND, Beethoven,t. 1, 1928, p. 16.
        5. L’Allemagne, jusqu’en 1933, a tenu à cœur de traduire presque toutes les œuvres importantes de la littérature européenne contemporaine. L’autarchie intellectuelle du régime politique actuel, allant de pair avec l’autarchie industrielle et commerciale, entrave l’activité traductrice. Arts et litt. dans la société contemp.,1936, p. 5612.
        SYNT. Autarcie de repliement, − nationale, − impériale « vie en circuit fermé avec les territoires d’outre-mer » (cf. Lar. encyclop.). Autarcie d’isolement, − d’expansion (PERROUX, L’Écon. du XXes., 1964, p. 88), − du IIIeReich (H. TINARD,L’Automob., 1951, p. 345), politique d’- et d’expansion économique (B. CHENOT, Les Entr. nationalisées, 1956, p. 10),vivre en − (ROB.).
        PRONONC. : autarcie [otaʀsi].
        ÉTYMOL. ET HIST. − 1. 1793 méd. autarcie (J.-F. LAVOISIEN, Dict. portatif de méd., Paris, Barrois : Autarcie … frugalité, sobriété, tempérance; … contentement que l’on reçoit de son état. Il est opposé à aplestie [avidité insatiable]), ,,inusité“ d’apr. NYSTEN 1814-20; 2. 1896 pol. autarchie « gouvernement considéré comme personne autonome, ne subissant aucune contrainte et pratiquant un système d’économie fermée » (P.E.M. REVEILLERE, Tutelle et Autarchie − titre d’un ouvrage cité par DAUZAT, Ling. fr., p. 198); 1918 autarchie (LICHTENBERGER, PETIT, L’Impérialisme économique allemand, p. 73, ibid. : autarchie économique), forme très empl. surtout apr. la 1reguerre, jusque vers 1930 où triomphe autarcie; 1931 écon. autarcie « système d’économie autonome, économie fermée », VALERY, supra. 1 empr. au gr. α υ ̓ τ α ́ ρ κ ε ι α « qualité de celui qui se suffit à soi-même » (ARISTOTE, Nic., 1, 7, 5 ds BAILLY) d’où « qualité de celui qui se contente de ce qu’il a »; 2 prob. créé à partir du préf. auto-* et de l’élément suff. -archie* (Meillet ds Fr. mod., t. 1, p. 116); le mot s’est répandu apr. la 1reguerre mondiale à la faveur du terme all. Autarkie [la finale étant assimilée à -archie] (KLAPPENBACH-STEINITZ, Wörterbuch der deutschen Gegenwartssprache, t. 1, p. 395), directement empr. au gr. α υ ̓ τ α ́ ρ κ ε ι α dans l’accept. pol. et écon. aristotélicienne, recouvrant à la fois l’idée de « gouvernement autonome, pouvoir absolu » (gr. α υ ̓ τ α ρ χ ι ́ α) et l’idée d’« indépendance économique », de « système où le pays doit se suffire à lui-même » selon la doctrine d’autarcie nationale répandue dans les pays totalitaires av. la 2eguerre mondiale (v. ROMEUF); autarcie restitué par les philologues d’apr. l’étymon gr. α υ ̓ τ α ́ ρ κ ε ι α (Dauzat, Meillet, loc. cit.; Spitzer ds Fr. mod., t. 2, p. 29).

        Într-o foarte rapidă traducere « google » (scuzaţi, vă rog !)

        AUTARCIE, AUTARCHIE, subst. fem.
        I.- Vx și inus. ,, satisfacție internă; moderare, temperanță (Ack Complete 1842).
        - MED. ,, Frugalitate, temperanță și sobrietate. Este opusul aplicei “(Besch 1845).
        Rem. Numai înțelesul menționat de Nysten 1824, Ac. Compl. 1842, Besch. 1845, Littre-Robin 1865, Lar. Al 19-lea.
        II.- Obișnuită. Starea unei comunități autosuficiente pentru producția și consumul de bunuri.
        - ECON. POL. Regimul economic în care un stat nu efectuează sau desfășoară prea puțin comerț cu exterior, fie prin politică deliberată, fie prin constrângere de circumstanțe (război). Synon. economie închisă:
        1. … întrucât [națiunile] tind să fie autonome, închise, autosuficiente (așa cum se spune astăzi), ei fac tot ce pot pentru a produce mult mai mult decât fac. pot consuma, odată cu ideea naivă de a-și vinde superabundanța, primind cât mai puțin posibil din suprasubstanța altora. Valery, Privind astăzi lumea, 1931, p. 203.
        2. Nu cincizeci sunt, fiecare zonă a avut cuptor de pâine, rouissait de cânepă sa, tors lână, nu au fost vândute, nu a cumpărat sau comercializat aproape orice produs, apoi a trăit în autarhie aproape completă . Fiecare șef al familiei era un fel de rege patriarhal. Această autonomie economică a fost favorabilă dezvoltării unor personalități puternice. Vailland, joc amuzant, 1945, p. 138.
        3. Frecvent în vremuri de război, unde este impus de circumstanțe, acest sistem este, în vremurile moderne, nerealist având în vedere înmulțirea comunicațiilor și diversitatea resurselor. Ca izolaționism, autarky condamnă la o viață redusă comunitatea care o aplică. Mucch, Co. Sc., 1969.
        - în fig. Orice sistem autonom. Autarky intelectual:
        4. Se pare că [muzicienilor] le este glorificată cu muzica lor o autarhie – să nu spunem un sistem cosmic separat – care este administrat de propriile sale legi. Ei exclud din analiza formelor muzicale toate elementele psihologice și istorice, ca străini. R. Rolland, Beethoven, t. 1, 1928, p. 16.
        5. Germania, până în 1933, dorea să traducă aproape toate lucrările importante ale literaturii europene contemporane. Autarhia intelectuală a regimului politic actual, care merge mână în mână cu autarhia industrială și comercială, împiedică activitatea de traducere. Arte și bucăți. în societatea contemporană, 1936, p. 5612.
        SYNT. Autarky de retragere, – național, – “imperial” în circuit închis cu teritorii de peste mări “(vezi Lar encyclop.). Izolarea autarhică – expansiune (Perroux XX ECON, 1964, p … 88), – pentru IIIeReich (. H. Tinard, The auto simple, 1951, p 345.), politica – și expansiunea economică (B. Chenot, Intrările Naționalizate, 1956, p.10), trăiesc în (Rob.).
        SHARP. : autarky [otaʀsi].
        ÉTYMOL. ȘI HIST. – 1. 1793 med. suficiență (J.-F. Lavoisien, med portabile dict, Paris, Barrois: … … Autarcie frugal, sobrietate, cumpătarea … mulțumire pe care o primește starea sa este opusă aplestie [aviditate insatisabil], “neobișnuit” după. Nysten 1814-20; 2. 1896 pol. autarhie „Guvernul a considerat autonom, care nu sunt supuși stresului și practicarea unui sistem economic închis“ (P.E.M. Reveillere, Tutela și autarhie – titlu unei cărți citate de Dauzat Ling fr, p … 198); 1918 autarhie (Lichtenberger, Small imperialismul economic german, p. 73, ibid: autarhie economică), formează foarte mult. mai ales după primul, până în jurul anului 1930, când triumfă autarky; 1931 econ. autarky “sistem de economie autonomă, economie închisă”, Valéry, supra. 1 bor. gr. α υ ̓ τ α ρ κ ε ι α “al persoanei care este suficientă în sine” (Aristotel, Nic., 1, 7, 5 ds Bailly) unde „calitatea celui care pur și simplu că el are; 2 prob. creat de pref. auto- * și element suf. -archie * (Meillet ds Fr. mod., t.1, p.116); cuvântul răspândit după. războiul mondial în favoarea termenului total. Autarkie [finală fiind asimilate -archie] (Klappenbach-Steinitz, Wörterbuch der Deutschen Gegenwartssprache, vol. 1, p. 395), în mod direct pr. gr. α υ ̓ τ α ρ κ ε ι α în accept. pol. și econ. Aristotelian, care acoperă atât ideea de “guvern autonom, putere absolută”, cât și ideea de “independență economică”, de “un sistem în care țara trebuie să trăiască”. pentru a fi autosuficienți “în conformitate cu doctrina autarhiei naționale predominantă în țările totalitare av. războiul mondial (vezi Romeuf); autarhie restaurată de filologii apr. etimonul gr. (p. 29, p. 26).
        Cei care vor să afle mai multe şi mai profunde, vor reuşi cu uşurinţă să găsească nuanţele :
        Autarhiei-Autarsiei, mai cu seamă, cred, pe wikipedii de-aiurea, departe de ruralismele provincialismelor autentice de care nu se poate dezminţi nedezlipindu-se dar deloc, donatorul „nostru”.
        P.S. Dînsul scrie glumind şi băşcălios :
        „Poporul român nu are nevoie de duşmani. Poporul român este autarhic.”
        Numai şi numai citind acestea, în anul care se încheie, 2017, oricine s-ar putea lămuri
        de cît de subtil şi metaforic este expusă la figurat situaţia din România D’Azi.
        Cît despre felul stimabilului de a face valuri legîndu-se de pseudonim(e) şi improvizînd sub-provincial,
        donările figurative de sine autarhizat, sînt extrem de bine-venit.
        Din Grecia antică vă salută un filosof !

      • O IDEE spune:

        Nici în glumă, nici în serios,
        Nici la propriu, nici la figurat
        Nu poţi spune „poporul român este autarhic” !
        Din simplu motiv că,
        70 de ani de comunism şi post comunism,
        [şi ceea cea ISTORIA real-concretă a fost înainte este Extrem de important,
        îşi are rolul cel devastator,
        căci Nimic nu vine din Nimic !!!!!!]
        a făcut din ceea ce începea să fie Un Popor,
        din ceea ce începea să fie un popor Român,
        a fost complet planificat-programat făcut chisăliţă,
        desfiinţat, despiritualizat, dementizat, dezumanizat, devalorizat,
        dar mai ales,
        inoculat PE VECI cu abominabile cancere şi cangrene generalizate auto-permutîndu-se genetic
        într-o continuă “Autarhie” Fascinantă original revoluţionară.

        • Mihail Lungu Mihail Lungu spune:

          Îmi cer scuze pentru faptul că am interpretat literal numele d-vs. şi am cosiderat, în mod eronat, că aveţi O (singură) IDEE.
          Constat acum, în finalul discuţiei (vă voi acorda cu plăcere ultimul cuvânt), că mai aveţi totuşi încă una. (Cam nebuloasă ea, ţinând cont de numărul de cuvinte folosit, dar orişicât…)
          Vă doresc toate cele CUVENITE.

  11. O IDEE spune:

    FascinantiIrealismul unui astfel de eseu-text este înspăimîntător,
    şi cu atît mai halucinant cînd este scris-gîndit şi adus manifest
    venind din partea unor oameni de rară valoare …. culturală.
    Cine este astăzi „la noi”, „Avram Iancu” ? Dar cel de mîine, cine ar putea fi ?
    Vorbe, vorbe, vorbe, şi-atît de abisale incongruenţe şi atîtea extreme diferenţe
    cu realitatea concretă a acelui Avram Iancu de-atunci şi realitatea de astăzi de „la noi”
    încît decalajul îndemnului formulat astfel, dezvăluie încă o dată în plus,
    o TOTALĂ malignă disonanţă cu o realitate de nedescris
    şi tocmai venind de la cel care ar fi trebuit (eventual) să fie „avram iancu” de azi,
    sau cel puţin unul printre ceilalaţi care să-l fi „păltinişat” ( măcar de 28 de ani încoace !)
    pe „avram iancu”-l atît de vital, indispensabil şi aşteptat.
    Care-i acela care a ieşit în tindă şi şi-a scuturat şuba de pe umeri ? Vorbe, vorbe, vorbe !
    Pentru desţelenirea unei minţi trebuiesc cîteva generaţii,
    pentru mintea unui popor pentru eventual a deveni naţie, cîteva secole.
    Cu atît mai mult cu mult mai mult decît TRIST !
    Nimic altceva de “ajutat” !

  12. Iulian Gheorghe spune:

    Frumos si corect text! Din pacate nu cred ca va produce efecte: psdistii care stiu citi nu agreaza nici ei ce se intampla dar nu au curaj sa actioneze, iar ceilalti nu stiu citi.

  13. Ghita Bizonu' spune:

    Activusmu civic e o profesie ?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Vancu


Radu Vancu

Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, eseist și traducător. Conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga” și redactor la revistele „Transilvania” și „Poesis internațion... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

Ptr.poporul ăsta urgentă e doar la UPU.Luciditatea e înlocuită cu neîncrederea, lehamitea si li...

de: Ana Hanes

la "Defăimarea naţiunii - despre un anume viitor"

Cauta articole

aprilie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)