Cand am fost intervievat, atat din tara, cât si din afara, despre ce credeam ca va urma disparitiei lui Bin Laden, am arătat ca mă așteptam ca efectul sa fie accelerarea retragerii americane din Afghanistan, mai ales ca electoratul o cere si ca la anul vor fi alegeri in SUA.
Fara sa mă mandresc cu aceasta predictie, iata ca primele semne in aceasta directie au si început sa apară. Comandantul operatiunileor din Afghanistan, Generalul Petreus, cel care declara ca este împotriva unei retrageri precipitate din aceasta tara, va prelua din vara postul lui Leon Panetta, de la CIA, care va trece la apărare in locul lui Gates (cel căruia fosta securitate ii confisca pasaportul in timpul vizitei președintelui Ford in Romania in 1975, încercând astfel sa torpileze vizita).
Miscarea nu trebuie interpretata simplist, ca eliminarea unui om care ar putea crea obstacole in calea planurilor politice ale Administrației. Aceasta pentru ca, sunt convins, Generalul Petreus si-ar fi stapanit reacțiile si ar fi acceptat un asemenea ordin (mai ales ca a fost numit in post in locul unui comandant care le ignorase si le luase in deradere, atunci cand noua Administrație le-a anunțat imediat după instalare).
Nu, mai degrabă, Casa Alba, din respect, fata de Generalul Petreus, arhitectul aducerii situației din Irak sub control, care i-a si permis astfel realizarea unei promisiuni electorale privind retragerea din Iraq, a fost scutit astfel de o eventuala situație neplacuta, care, deși i-ar fi confirmat respectul fata de disciplina militară si controlul civil asupra militarilor, i-ar fi stirbit generalului prestigiul personal.
Ori, procedand astfel, Administrația SUA, isi mentine intact prestigiul in fata conducerii armatei deschizandu-si in plus drumul spre urgentarea retragerii, in cazul in care condițiile interne o vor face inevitabila.
Sigur, o asemenea măsura din partea SUA, care s-ar putea sa ne lase pe noi europenii, cum spuneam, in offside, căci implicarea noastră in Afghanistan este mai adanca, fiind vorba de construcția statala, ar putea avea efecte nebanuite asupra Pakistanului.
Desigur, Statele Unite au in continuare nevoie de colaborarea Pakistanului, fie si pentru ca, asa cum opineaza specialiștii, pakistanezii ii pot influența pe talibani in discuțiile privind găsirea unei soluții politice in Afghanistan, fara de care retragerea nu poate avea loc in condiții optime.
Numai ca identificarea lui Bin Laden in inima țării, într-o zona pe care militarii pakistanezi macar ar fi trebuit sa o controleze din ratiuni de securizare a propriei Academii, a otravit relațiile bilaterale. Drept urmare, Pakistanul, o tara cheie într-o zona cheie, se afla acum într-o poziție complicata, trebuind sa își calibreze fin comportamentul între o afirmare puternica si un profil scăzut. Ori, tocmai pe acest fundal, Rusia i-a si întins o mana de ajutor (sigur, deloc dezinteresat), anuntand intensificarea colaborarii bilaterale in domeniul luptei anti-teroriste si confirmand astfel Pakistanul ca un actor cheie tocmai in acest domeniu, exact cand, din cauza lui Bin Laden, acest statut era pus sub semnul intrebarii!?
Deci, alături de situația in care va fi plasata Europa, daca americanii își grabesc retragerea militară, Pakistanul devine cea mai importanta scena pe care se vor infrunta/intretaia interesele celor mai mari puteri ale vremii (personal, ii astept si pe britanici, prin prisma legaturilor traditional din zona). Se aude si la MAE roman?
Domnule Pascu, din rafinamentul observatiilor de pe scena securitatii internationale se vede ca ati fost ministrul Apararii si arhitectul aderarii Romaniei la NATO (chiar daca niciunul dintre cei care se afla astazi in fotoliile puterii nu va mai da nici macar buna ziua!).
Aveti dreptate, Pakistanul a devenit in mod vizibil o miza geopolitica. Nu stiu daca aceasta „atentie” se datoreaza unor interese aparute subit (in actuala conjunctura politico-militara) sau unor planuri indelungate. S-a vazut acest lucru si din mesajele cu fragmentatie care au venit din partea intelligence-ului american, dupa lichidarea lui Bin Laden, dar si din semnalele ruse, adaugand la cele pe care le-ati amintit si pe cele geoeconomice date de Gazprom.
Poate gresesc, dar dupa parerea mea au fost prea multe teste americane pe segmentul de securitate pakistaneza (cu adulmecari inclusiv spre cel de securitate nucleara!). Nu exclud posibilitatea unei strategii de „compensatie” (cedez intr-o parte pentru „castig” intr-alta).
In alta ordine de idei, se pare ca principiul rotatiei cadrelor nu este o inventie comunista, acesta functionand bine-merci si in capitalism. Nu stiu de ce chestia asta ma duce cu gandul la o alta idee, la cea de xenocratie. Mi se par absolut ciudate asemanarile izbitoare dintre capitalism si comunism.
Domnule Pascu,
Cu tot respectul, in prima jumatate a articolului ati batut campii. Obama avea nevoie de un inlocuitor la aparare care sa continue politica actuala de scadere a cheltuielilor de aparare concomitent cu continurea schimbarii de mentalitate si componenta a fortelor militare americane. Panetta a fost o alegere logica prin prisma faptului ca a fost seful comitetului bugetar din Camera Reprezentantilor si seful de cabinet al lui Bill Clinton, ca sa nu mai vorbim de sederea scurta si extrem de fructuoasa in Langley. Cat priveste numirea lui Petreus in Langley a fost mai degraba o lipsa de candidati doritori sa preia postul decat altceva la fel cum a fost cazul si cu postul de Director of national Intelligence. Acelasi lucru se intampla acum la FBI unde nu reusesc sa gaseasca un inlocuitor pentru Mueller de 6 luni si vor sa ii prelungeasca sederea pentru inca 2 ani.
Retragerea trupelor americane si NATO din Afghanistan vor arunca tara in haos si nu vad cine/cum ar putea schimba situatia. Afghanistanul a fost, este si va ramane o tara neguvernabila.
Pakistanul a jucat si continua sa joace dublu in relatia cu occidentul si al-Qaida/talibanii, nu e nimic nou in asta. Singurul element nou este ca pentru prima data avem un caz in care e clar ca l-au adapostit pe fata pe cel mai mare terorist al lumii. Intrebarea care se pune acum este daca Congresul American o sa opreasca miliardele de dolari platite Pakistanului in schimbul „ajutorului” impotriva al-Qaida. Desi personal ma indoiesc ca o sa se intample, este totusi o posibilitate cel putin teoretica, caz in care guvernul pakistanez s-ar confrunta cu o problema masiva de lichiditati care poate duce la revolte de strada si posibil razboi civil.
Rusia a simtit imediat ca acum este momentul ideal sa faca o miscare in directia Pakistanului si sa schimbe raportul de influenta in zona. Dar, desi rusii vor sa aibe o influenta mai mare in Pakistan, nu sunt pregatiti sa plateasca pentru asta asa cum o fac americanii. Guvernul pakistanez are nevoie de bani ca de aer, o blocare a fondurilor americane ar duce la haos si cum rusii nu sunt gata sa preia rolul de bancher o sa asistam la un baraj de declaratii oficiale impotriva americanilor si cam atat. singurul lucru care ar putea schimba status quo in Pakistan ar fi un atac de tip Bhutto impotriva unui oficial de rang inalt pakistanez.
@Bartolomeu – m-ai facut sa rad cu hohote cand am citit despre rotatia cadrelor. Penibila comparatia domnul meu.
Buna observatia. Amandoua incep cu litera c. Una adica comunismul iti da putin si iti ia putin ca nu are de unde sa iti mai ia, fiindca daca ar incerca mai mult, n-ar mai exista stat. A doua iti da mult si iti ia pe masura. De unde rezulta ca putem pune chiar un semn de egalitate intre cele doua.
Si de ce ar trebui sa auda MAE roman ? E un razboi in care chiar nu ar trebui sa ne implicam. Daca nu ne mananca undeva.. de ce sa ne scarpinam. Chiar vrem sa atragem si la noi in tara razboiul ? Ok ceva simbolic, umanitar, mai intelegeam.
Wow, asta-i o informatie tare! Episodul cu Securitatea care i-a confiscat pasaportul lui Robert Gates in ’75 pentru a torpila vizita lui Gerald Ford in Romania este pe cat de inedit (pentru mine, cel putin) pe atat de interesant de devoalat in detaliu si nu mentionat doar contextual.
Robert Gates parasise (ma rog, este un de a spune…) in 1975 de un an CIA si era in stafful National Security Council, deci nu era un nimeni.
Nu imi amitesc sa fi vazut relatarea acestui episod in cartile lui Pacepa sau in cele ale taberei celeilalte, a Securitatii „patrioate”. Cine din Securitate a fost in spatele acestei manevre: Pacepa, Iulian Vlad, Doicaru, Macri?… Si cine era in spatele/cine ii ordonase acestuia? Care era scenariul, ce bile trebuiau lovite prin ricoseu? Cum s-a terminat episodul? A avut un „to be continued”?
Domnule Pascu, mi se pare ca ati dat drumul unui porumbel ce va da mult din aripioare de acum incolo.
Aceasta informatie, impreuna cu stirea despre lansarea alaltaieri a cartii lui Larry Watts, „With Friends Likle These…”, cu afirmatiile extrem de gloomy ale rectorului ASE, profesorul Rosca, despre meritele noastre inexistente in iesirea din recesiune si afirmatiile sale transante legate de lipsa unui proiect national, si nu in ultimul rand informatia ca negocierile cu OTE despre vanzarea unor procente din Romtelecom catre OTE si DT sunt purtate din partea romana de un angajat „suspendat” al Romtelecom ( a se citi OTE), cred ca sunt adevaratele stiri ce nu trebuie lasate sa se scufunde in malul ‘bombelor’ si ‘dezvaluirilor’ ‘cutremuratoare’ ce nu mai misca pe cineva, despre pdluslbocbasescublagapontaudreanastase…
Cat despre Pakistan, numai de bine! :)
Stimate Domnule Pascu,
Despre Pakistaan si rolul sau nu se poate vorbi fara a aminti macar relatiile cu India. Pentru a intelege si a anticipa miscarile Islamabadului, trebuie sa analizam comportamentul din trecut al factorilor de decizie de acolo, precum si interesele acestora in viitorul apropiat.
Nimeni nu spune ca acest lucru este facil, dar nici foarte dificl nu poate fi; nu este nevoie decat de putin studiu si motivatie (bineinteles).
Cu stima.
P.S.
In romaneste nu se spune „profil scazut”, ci „discret”.
Cred ca (si) in contextul de fata. echivalentul neaos romanesc cel mai bun, pentru „low profile” ar fi de fapt „ciocu’ mic!”